682 matches
-
Nu era ruptă din soare, destul de bondoacă, avea Însă niște sâni colosali, mi se tot proptea cu ei În umăr În timp ce preparam băutura. În plus, În defavoarea ei și a mea, mai trebuie spus că se urâțea când zâmbea, i se Încrețeau dramatic obrajii și fruntea, În fine, poate că, dac-ar fi fost o frumusețe, eu n-aș fi fost atât de În largul meu. Spre dimineață m-a invitat s-o conduc, să-i găsesc un taxi, n-am găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
agățat lângă ușă. Citește ușor data înscrisă pe el. Șapte aprilie 1944. Prin urmare, stătuse inconștient trei zile. Privirea continuă să înregistreze un scaun obișnuit, din lemn, o masă mică, chiuveta albă, ferestrele mari, mărginite cu perdele din pânză grosolană. Încrețește nasul. Mirosul inconfundabil de medicamente și dezinfectant poate să avizeze pe oricine că se află într-un spital. O durere uniformă îi înfășoară trupul iar pe frunte simte strânsoarea puternică a unui bandaj. Curios, dorind să afle despre ce este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Că acolo unde mergem noi nu sunt obrazuri simandicoase, să le pută. Da' mai știi, poate așa frițul o să fugă de tine, hohotește el, împingându-și în față mustața cânepie care ascunde buzele groase. În timp ce râde, cicatricea de pe obraz se încrețește, lucru ce-l face să închidă pe jumătate ochiul drept. Trăsăturile osoase ale chipului aspru arată deslușit cei treizeci și trei de ani tocmai împliniți. Poreclit Americanul, pentru că tatăl său, de loc de pe lângă Sighetului Marmației, pe atunci supus al împăratului Frantz Josef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Italicorum, Turcicorum, Hungarorum. Nu trebuia să fii expert în desen și caligrafie, ca să pricepi că autorul săruta mâinile mai multor stăpâni. Pe mijloc, tot jos, o lămurire și-un an: Totius DANUBII, A. 1766. A-ul zâmbea grăsuț și cârlionțat, încrețit de brațe și căciulițe; parcă ieșise de la coafor. Cuiva îi plăcuse așa, suflase din narghilea sau mișcase degetul cu inele prin aer, indicând curbele și rotocoalele dorite; sau poate autorul făcuse singur un mic exces de zel, o înfrumusețare finală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
privind rolul unui simbol pentru o comunitate. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL FAMILIA Testul nr. 5 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: ”Hm” zise Mara, încrețindu-și sprâncenele, și începu să facă în gândul ei socoteala cam câți oameni vor fi trecând în fieștecare an peste podul de pe Murăș. Nimeni în lumea aceasta n-ar fi putut să facă socoteala aceasta mai bine decât dânsa, care
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
urmă cu patru miliarde de ani. La ora actuală, se consideră că scoarța planetei e formată dintr-o singură bucată, fără fisuri, cu toate că în trecut se presupune că diametrul planetei ar fi suferit o contracție, motiv pentru care s-a încrețit, observându-se unele cutări ale suprafeței. * Ce există în interiorul planetei Mercur ? Știm că planeta face parte din suita celor 4 planete mici (Mercur, Venus, Pământ, Marte) cu densități mari, asemănătoare Terrei (Tellus) și supranumite din această cauză planete telurice. Modelul
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
scară neîntâlnită în altă parte a țării, pânza de lână tigaie (o foarte frumoasă țesătură realizată din fire toarse extrem de subțire). Cămașa cu fustă, piesă de port de origine sudbalcanică existentă în toate provinciile țării, este nelipsită aici.Ițarii sunt încrețiți pe picior, au o origine dacică și un caracter aparte prin bogăția de crețuri care le-a atras denumirea de "ițari cu 101 creți".Cămașa femeiască, din aceeași pânză, imită croitul cămășii bărbăteș ti cu mâneca din umăr, denumită și
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
urmate de veri secetoase. Simptome. Atacul apare mai întâi pe frunzele tinere de la vârful lăstarilor, sub forma unor pete albe de miceliu, care se pot întinde și ocupa aproape întreg limbul. Frunzele parazitate iau un aspect pulverulent, se deformează, se încrețesc și în cele din urmă se usucă. Atacul pe frunzele bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate, în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă și cu aspect pulverulent, datorită formării conidiilor. Lăstarii nelignificați pot fi acoperiți de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
formând pete pe ambele suprafețe ale limbului. Sub pâsla de miceliu, țesuturile se brunifică sau se înroșesc puțin, dar frunzele nu cad decât spre toamnă. Lăstarii nelignificați, prezintă aceleași pete albicioase, uneori pulverulente, sunt opriți din creștere iar frunzele se încrețesc. Atacul pe ciorchini face ca aceștia să se brunifice și apoi să se usuce pe timp de secetă. Pâsla miceliană acoperă și bobițele care, ca urmare a măririi volumului, de multe ori crapă, iar conținutul acestora se scurge în afară
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
să pună mâna pe prețiosul obiect. Ceea ce și reușesc până la urmă, trăgând cu praștia în el, ca să-l doboare. Balonul roșu moare încet, emoționant, ca și cum și-ar da duhul personajul bun dintr-un film cu gangsteri, pielea roșie i se încrețește și el se face din ce în ce mai mic, până când un picior de inamic îi dă lovitura fatală. Acesta nu este însă sfârșitul - spun doar că el e fantastic, bucurându-se de participarea baloanelor tuturor copiilor din Paris. Baloane roșii, verzi, albastre, baloane
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
sau mici zgârieturi provocate de nematozi în tuberculi și evoluează în depozitele prost aerisite, unde temperaturile cresc (1528șC) și umiditatea este mare (50-80 %). Tuberculii infectați prin răni prezintă mai întâi o încrețire și brunificare a zonei afectate, apoi coaja se încrețește formând cercuri neregulate în zona brunificată și uscată, zonă ce se scufundă. În mediu umed, pe suprafața tuberculului apar pernuțe pufoase albe, gri sau roz și tuberculul putrezește în profunzime. În mediu uscat, tuberculii se întăresc și se secționează cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
câmp. Observarea bolii se face ușor datorită simptomului clar de ofilire, la început a frunzelor, apoi a plantei în întregime. Pe primele 2 frunzulițe ale răsadurilor, apar pete circulare de 1-5 mm, albicioase, apoi prin unirea petelor, suprafața acestora se încrețește. Petele albicioase de pe frunze devin răni galben verzui, iar pe tulpină în zona bazală, apar pete ovale mici de culoare alb-crem, ce devin mici răni adâncite (fig. 99). Frunzele plantelor bolnave din câmp, solarii sau seră se ofilesc, își răsucesc
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
inițial doar câteva frunze bazale veștejite, sub formă de umbrele, frunza veștejită și căzută în jurul cozii (fig. 115). Acest simptom se observă spre prânz, când este cald și dispare noaptea pe răcoare. După un timp, toate frunzele se ofilesc, se încrețesc, tulpinile se înmoaie și planta se usucă. Ultimele zone care se usucă sunt tulpinile, cozile și rădăcinile care, dacă sunt secționate, eliberează din vasele conducătoare un lichid bacterian, vâscos, albcenușiu. Aceste colonii bacteriene astupă vasele și produc simptomul de ofilire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
urmate de veri secetoase, călduroase. Simptome. Atacul apare mai întâi pe frunzele tinere de la vârful lăstarilor, sub forma unor pete albe de miceliu, care se pot întinde și ocupă întreaga suprafță. Frunzele parazitate iau un aspect prăfos, se deformează, se încrețesc și în cele din urmă se usucă. Atacul pe frunzele bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate, în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă și cu aspect prăfos, datorită formării sporilor (fig. 167). Lăstarii nelignificați pot fi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pete albicioase pe ambele suprafețe ale limbului. Sub pâsla de miceliu, țesuturile se brunifică sau se înroșesc puțin, dar frunzele nu cad decât spre toamnă. Lăstarii nelignificați, prezintă aceleași pete albicioase, uneori prăfoase, sunt opriți din creștere, iar frunzele se încrețesc. Atacul pe ciorchini face ca aceștia să se brunifice și apoi să se usuce pe timp de secetă. Pâsla miceliană acoperă și bobițele care, ca urmare a măririi volumului, de multe ori crapă, iar conținutul acestora se scurge în afară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la observarea simptomelor, plantele se vor scoate și se vor arde, iar culturile se vor stropi periodic cu insecticide. 11.2.3. Boala “Augusta” a lalelelor și încrețirea frunzelor de floxTobacco necrosis virus Simptome. Plantele de flox virozate prezintă frunze încrețite cu pete necrotice, neregulate ca formă. Țesuturile din dreptul petelor sunt rugoase și frunza are un aspect mozaicat. Dungi brune-necrotice apar și pe tulpinile îngroșate cu internodii scurte. Înflorirea este sistată din momentul instalării bolii și plantele se usucă foarte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se îmbolnăvi, a se îmbunătăți, a se împrospăta, a se împuți, a se înăcri, a se înălbi, a se înăspri, a se încălzi, a se închega, a se închista, a se încinge, a se încorda, a se încovoia, a se încreți, a se încurca, a se îndesi, a se îndoi, a se îndulci, a se înfrumuseța, a se îngrășa, a se îngreuna, a se îngroșa, a se înjumătăți, a se înmuia, a se înnegri, a se înroși, a se însănătoși, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
încinsul A SE ÎNCORDA Mușchii se încordează de la efort tranz.: Ion își încordează mușchii part. încordat, -ă nom. încordarea, încordatul A SE ÎNCOVOIA Copacii se încovoiază de la vânt tranz.: Vântul încovoiază copacii part. încovoiat, -ă nom. încovoierea, încovoiatul A SE ÎNCREȚI Lui Ion i se încrețește părul de la ceață tranz.: Ion își încrețește părul part. încrețit, -ă nom. încrețirea, încrețitul A SE ÎNCURCA Firele se încurcă tranz.: Ion încurcă firele ca s-o enerveze pe Ioana part. încurcat, -ă nom. încurcarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se încordează de la efort tranz.: Ion își încordează mușchii part. încordat, -ă nom. încordarea, încordatul A SE ÎNCOVOIA Copacii se încovoiază de la vânt tranz.: Vântul încovoiază copacii part. încovoiat, -ă nom. încovoierea, încovoiatul A SE ÎNCREȚI Lui Ion i se încrețește părul de la ceață tranz.: Ion își încrețește părul part. încrețit, -ă nom. încrețirea, încrețitul A SE ÎNCURCA Firele se încurcă tranz.: Ion încurcă firele ca s-o enerveze pe Ioana part. încurcat, -ă nom. încurcarea, încurcatul A SE ÎNDESI Pădurea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
încordează mușchii part. încordat, -ă nom. încordarea, încordatul A SE ÎNCOVOIA Copacii se încovoiază de la vânt tranz.: Vântul încovoiază copacii part. încovoiat, -ă nom. încovoierea, încovoiatul A SE ÎNCREȚI Lui Ion i se încrețește părul de la ceață tranz.: Ion își încrețește părul part. încrețit, -ă nom. încrețirea, încrețitul A SE ÎNCURCA Firele se încurcă tranz.: Ion încurcă firele ca s-o enerveze pe Ioana part. încurcat, -ă nom. încurcarea, încurcatul A SE ÎNDESI Pădurea se îndesește pe măsură ce urci tranz.: Ion îndesește
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de pernă Valea Gurghiului, merindar, avangarda calcă puntea dintre folclor și biserică, șerpar de Valea Mureșului, șerpar de Tîrnave, pieptar femeiesc, pieptar, glugă, suman sărăduit de Valea Gurghiului, marca "Unitatea și continuitatea portului popular", marca CFR, femeile dace poartă cămașa încrețită la gît, metopa de la Adamclisi, gîturile de tip ~ , soba zveltă verde, inelele de mire din Călimani, prîsnele discuri solare pentru decorarea chimirului, parchet tăcerea sobei verde buretos, infrastructura de muzeu prinde exponatele, am adus și cruci de lemn din cimitir
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lună, ori de cel pământean, de cerul senin sau cel înnoptat, aceste două elemente apar întotdeauna în indestructibilitatea lor: Se făcuse noapte. Stelele mari și albe tremurau pe cer și argintul lunei trecea, sfâșiind valurile transparente de nouri ce se-ncrețeau în drumuri 223, ca apoi, într-o variantă la aceeași nuvelă (Cezara), Oceana, duhul blând al nopții, să treacă prin apa din lac și apa zugrăvea săltând încet volburi elastice 224. Explicația clară a rațiunii poetice din această dihotomie se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
picioarelor... o căldură, un miros voluptos pătrundea raiul 306. Atmosfera însăși este aceeași: Ca cusute p-o pânzărie albastră trămurau stelele mici și albe pe cer și argintul cald al lunei trecea, sfâșiind voalul transparent de nouri albi ce se încrețeau pe dânsul. Noaptea era caldă, îmbătată de mirosul snopurilor de flori ce acopereau cu viața-nfoiată întinderea insulei... dealurile străluceau ca sub o pânzărie diamantină, apa molcomă a lacului ce-ncunjura dumbrava era poleită și, tremurând bolnavă, își răzima din cînd în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
luat lucrarea, a privit-o îndelung. S-a ridicat. Și-a încercat s-o cântărească din mai multe poziții. Și, pentru prima dată, obrazul său s-a schimonosit într-un zâmbet de satisfacție. S-a schimonosit, fiindcă cicatricea s-a încrețit și ochii au clipit de mai multe ori, căpătând strălucite culori, pe care nu le aveau prea deseori. A oprit concursul. L-a considerat încheiat. L-a privit îndelung pe artistul cu rubașcă și cu șapcă și l-a întrebat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
să o citească ca pe o rugăciune, iar când trec pe lângă aceste locuri, ar trebui să îngenuncheze!... Acolo, pământul e plin de oasele eroilor... și mustește de sângele lor”. Simții un fior străbătând-mi întreaga ființă, și pielea mi se încreți pe trup. „Ce zic „ei”, oare, acolo în morminte, când dușmanii calcă pământul pe care ei l-au apărat cu viața și cu sângele lor?!”, fu primul gând care îmi veni în minte. Încă pe atâta, mai avem... pân’ la
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]