1,452 matches
-
ați uitat toți. Felice al meu, ascultă, îmi pare rău, dar trebuie să te sfătuiesc să te ferești de strigătorii ăștia, să nu-i asculți neciodată prea mult. Ceea ce vorbește vocea ta internă și adevărată, aceea crede, lor nu te încrede neciodată. Mulțimea urlă pentru tot ce-i nou, fie un monstru, numai nou să fie. Li trebuie un lucru al modei, o caricatură cârpită din mii de trențe, ca ceea ce adorau ieri să zacă în noianul de toate zilele, de-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
daca nu te-ai fi-ndignat. Dar nu știi că sclavu-acesta ce voiam să-l lepăd eu Este tot ce am în lume, e unic avutul meu? {EminescuOpVIII 467} Este zarul cel din urmă, este cel din urmă joc Ce-l încred de astă dată la-ntîmplare și noroc. Toat -averea mea pierdută pot cu el s-o dobândesc Și pentru o sărutare eu eram să-l dăruiesc, Iată ce eram în stare. LAIS Cum? Nu vrei să mi-l vinzi mie? BOMILKAR
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
hotărâre, porni în cele dintâi zile ale lui martie în anul 1193 din capitala sa, ca să-nceapă campania. Ci el avea un inamic cu mult mai periculos în cea mai mare apropiere, cărui în bunătatea și neprevederea lui i se-ncrezuse prea mult și în contra căruia se sfiise să ia măsurile cuvenite. El merse să ia sfat la un ghicitor preacunoscut pe atunci și foarte căutat, anume Basilakios, în casa căruia se văzu pe sine însuși pe-o icoană cu ochii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai bine nimic despre dânsul, din care cauză regentul interimar, contele Enric, nu se putea deloc hotărî, în incertitudinea în care se afla, de-a primi coroana împărătească ce i se oferise lui, ca urmașului prezumtiv la tron. Neînduplecatul Ioannițiu, încrezut în steaua sa, refuză chiar de la-nceput, reverențios însă hotărâtor, încercările de mijlocire ale papei Innocențiu III, care solicitase restatornicirea păcii și eliberarea împăratului. Marchionul Bonifaciu de Montferrat, acum rege al Thessalonicului, care vedea amenințîndu-se provinciile lui de la nord de către
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
el totuși izbuti să inspire masei poporului o opinie mare despre dânsul, despre plăcerea ce o are Dumnezeu de el, despre puterea sa, trezind astfel în mulțime speranța pentru îndreptarea stării lucrurilor prin acțiunea lui. Împăratul însă nu se putea încrede într-un om care merita dispreț, nu numai din cauza originei sale dintr-o țară barbară și a culturii sale analoge, ci pentru că mai dădea încă și motiv just de adâncă neîncredere prin caracterul său echivoc și amăgitor; deci pentru siguranță
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-său, Terteres cumanul, ar fi trebuit și el să treacă de cuman; câștigă în favorul său un partid puternic în țară, și când se simți îndestul de tare, merse cu cumpătată viclenie spre ținta sa de căpetenie. Pe când adecă Tzacas, încrezut cu totul în cumnatu-său, care în aparență îi era atât de favorabil, trăia de-a binele și făr-de nici un prepus, Sfentislav îi pune o cursă, îl prinde, îl pune pentru multă vreme într-o închisoare sigură și în fine pune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și se-nțelege de sine că și Principatele românești, având atâtea legături politice și bisericești cu Bosforul și neputând întreține o proprie biserică neatârnată, ar fi fost și ele răpite de curentul unionist. Adevărat că Scaunul roman nu se prea încredea în grecii bizantini și știa prea bine că tendința uniunii bisericești nu izvora din cuget curat și din voință sinceră, ci numai și numai de nevoie și de frică despre un inamic cu precovârșire puternic, iar daca unirea bisericească va
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cunoscute de-ale lui despre stadiul întîi al simțirei 356 r nemijlocite, el, care-a avut o profundă cunoștiință asupra dezvoltărei sale artisticc. El zice: Despre Eckhof zice Engel, Idei la o mimică, I, pag. 66, că el nu se încredea neciodată la simțământ numai, ba că-și lua seama până și în cursul reprezintărei de-a nu precădea în simțământ pentru ca nu cumva, lipsit de judecată (Besonnenheit), să joace cu mai puțin adevăr, espresiune și armonie. {EminescuOpXIV 270} instrui pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai atinge caricatura. Și totuși trebuie să mărturim că, în lipsă de puteri creatorii, e cu mult mai bine de preferat daca se reproduc chiar cu o manieră oarecare creațiunile reprezintatorilor însemnați decât daca un naturel neputincios și brut se-ncrede-n sine însuși și-și închipuiește de-a putea trece de fructe ale geniului izbucnirile năuntrului său nelămurit și nearmonic. Nu e nimica mai cumplit decât de-a vedea parodiate de cătră nemijlocirea brută tot ce-i mai nalt, minunile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
scopurile ei esențiale, e silită fără răgaz să lucreze sau la căpătarea unei priviri și cunoștințe solide, sau la dărâmarea cunoștințelor bune existente. Așadar atât metafizica naturei cât și cea a moravurilor, cu deosebire însă critica unei rațiuni ce se încrede aripelor proprie, critica care precede în mod preexercitatoriu (propedeutic) pe celelalte două, constituiesc ceea ce am putea numi în sens adevărat filozofia. Aceasta referă totul la înțelepciune, dară prin calea științelor, singura carea, fiind bătută o dată, nici se-nburuienează, nici permite rătăcire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
determinată, ba chiar justă asupra împrejurărei: dacă cutare sau cutare îi este asemenea lui sau trebuiește numărat între cei neculți, dacă cutare sau cutare faptă e demnă or nedemnă de un om cult; ba mai fiecine va fi atit de încrezut de-a da o sentință decisivă și promptă până și asupra gradului si a valorii culturei altuia. Dacă însă s-ar suleva chestiunea că "ce e cultura? " atuncea ușor s-ar putea întîmpla să (se prezinte) rezulte nu vrem să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
al princepelui de Bismarck, fiul său, contele Herbert, a sosit la Viena cu depeși pentru ambasadă și pentru contele Kalnoky. Acest din urmă eveniment caracterizează pe deplin gravitatea situațiunii. Va fi avut a aduce admonițiuni Austriei de-a nu se încrede în asigurările de pace ale Rusiei și de a se pregăti repede în vederea unui apropiat război? Acesta se presupune c-ar fi cuprinsul misiunii sale, căci același sfat l-au repetat foile germane la adresa Italiei, căreia i-au făcut grave
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
va spune ce e de făcut. Acesta va fi artefactul nostru... Mos clătină dezaprobator din cap, dar nu mai spuse nimic. Nici nu era nevoie. Kasser știa că nimic nu îl enervează mai tare pe tovarășul sau decât să se încreadă într-o judecată a cărei logică nu o putea pătrunde. 23. Chipul micuțului guvernator bătea în verzui. ― Vrei să spui că după toate chinurile astea, după investițiile incredibile și în tensiunea fantastică în care sunt condamnat să stau, trebuie să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
-i așa? Lasă! Zi mai bine ce facem până se trezesc ăștia. - Nu știu, ridică Johansson din umeri. Cât durează somnul? - Două-trei ore. E posibil ca moșul nici să nu se mai scoale. Johanson hotărî însă că nu se puteau încrede pe deplin în abilitățile deprinse de Barna în tinerețe, în urmă cu mai bine de trei mii de ani. Îi legară pe toți cu bandă adezivă, iar Barna meșteri câteva minute la câmpul de forță al ușii, sincroni-zîndu-l cu radiația
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
zvonul lor să pătrundă până în vocea ly. Dar nu numai amintirea aceea avea Xtyn de ascuns, ci și propriile îndoieli. Tot ceea ce îi explicase vocea din vis era atât de straniu încît până și lui îi venea greu să se încreadă în ideile acelea. Privită atent, logica Alaanei nu părea să aibă nici un cusur. Era foarte nimerit ca într-o comunitate de oameni să existe o ordine, ca unii să se ocupe cu războiul, iar alții cu agricultura, ca unii să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
e cel mai puternic dintre noi. Cei doi se ridicară și plecară la braț. Abia după ce se îndepărtată câțiva pași Xtyn strigă în urma lor: - O să vă mai văd vreodată? Augustin izbucni în rîs: - Noi sperăm că nu. Cine se poate încrede într-un conducător care are vedenii? Ți-am dat amintirile noastre și acum suntem liberi. Poți folosi înfrîngerile noastre ca să învingi, poți folosi iubirile noastre ca să înveți sa urăști. Ia aminte și la felul în care am murit noi, fiindcă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
îi înveți? îl întrebă Kasser pe Arrus. - Am vorbit câte ceva cu el, dar nu știu dacă... - După felul în care te-ai descurcat, tu sau oamenii tăi, cu navele acelea e clar că N'Gai Loon avea motive să se încreadă... - Dar n-am făcut nimic navelor. Nici eu și nici oamenii mei. Nici chiar tot tribul Omenori, așezat în rand, nu ar fi putut realiza așa ceva. Există un singur... Arrus își lăsă vorba în aer și își întoarse privirile spre
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
extremistă. Problema interfețelor a fost întotdeauna punctul slab al monoteismului. "Absolut" vine din latinescul absolvere, "a detașa", "a menține la distanță", îndepărtare, insensibilitate, indiferență. Cum să iubești un Dumnezeu pe care nu-l vezi nicăieri? În ce reprezentanți să te încrezi ca să intri în contact cu el? Dumnezeul creștin știe să întocmească lucrurile. Allah și Iahve vor să facă totul pentru ei înșiși. Ei sînt în același timp omniprezenți și exasperant de absenți. Prea conștienți de transcendența lor pentru a descentraliza
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Adolphe drept un capriciu și își imagina că va rămîne ca autor al unui sistem impozant: Despre religie prin originile, formele și dezvoltarea ei în cinci volume. Posteritatea nu e pe măsura așteptărilor. Cel mai bine este să nu te încrezi deloc în ea. Ar fi necesar un studiu (mediologia are din fericire timp pentru asta) asupra raporturilor dintre evanescența urmelor și deziluzionarea lumii. Între simplitatea suporturilor și mișcarea lor simbolică. Ar putea începe cu numismatica, și am vedea fără îndoială
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mai ample, din volumul acesta, sunt temeinice studii, cu tăietură și arome eseistice, în care spiritul riguros face casă bună cu cel ghiduș-scăpărător. Din logodna lor ies la iveală prețiozități de gând, ce îndeamnă la meditație. Nu trebuie să fii încrezut, dar nu e bine nici să te simți inferior. Să te cunoști, să știi cât valorezi. Inteligentul stă cu garda ridicată împotriva propriilor prostii, le recunoaște și se străduiește să le elimine; prostul li se abandonează fără rezerve". Sunt acestea
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
povățuiește cugetul tău, căci nimeni nu-ți este mai credincios decât tu însuți. În același timp, nimeni nu se cunoaște pe sine dacă-i numai el însuși și nu și un altul în același timp (Novalis) Nu trebuie să fii încrezut, dar nu e bine nici să te simți inferior. Să te cunoști, să știi cât valorezi. Inteligentul stă cu garda ridicată împotriva propriilor prostii, le recunoaște și se străduiește să le elimine; prostul li se abandonează încântat și fără rezerve
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
În cazul în care crește puterea unui test statistic, rezultatele pot fi considerate oricum semnificative. Nivelul înalt al puterii poate ajuta la interpretarea rezultatelor cercetării. Dacă un experiment de-abia atinge nivelul de semnificație, dar are putere mare, ne putem încrede în rezultate. Fără informații despre putere ar trebui să fim mai precauți în interpretări. Aprecierile despre puterea statistică ar trebui să constituie o etapă în toate cercetările. Cu toate că puterea este doar aproximată, calcularea valorii ei poate ajuta în controlarea Tipului
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Nu este alt Dumnezeu afară de El, Viul, Veșnicul!” (GG) wa-‘anat al-wumóh li-al-′ayy al-Qayyóm (20, 111/110): „Fetele se vor smeri înaintea Celui viu, a Celui ce este.” (GG) wa-tawakkal ‘al"-al-′ayy all": l" yamót (25, 58/60): „Încrede-te în Cel Viu, care nu moare!” (GG) Huwa al-′ayy l" ill"ha ’ill" Huwa (40, 65/67): „El este cel viu, nu este Dumnezeu afară de El”. (SOI) În opoziție cu idolii sau zeii care nu există, All"h
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
adesea sinonime pentru realizarea paralelismului care este elementul esențial al acestui tip de poezie. În toate aceste situații funcționează că nume propriu: Qaƒ ba-YHWH ó >eƒese: ‘ElyÄn bal yimmÄ” (Ps 21/20,8; cf. 92/91,2): „căci regele se încrede în Domnul și intru milă Celui Preaînalt nu se va clatină” (t.n.) sau: Wayy"r‘em ba-š-šamayim YHWH we ‘ElyÄn yi””en qolÄ (Ps 18/17,14 = 2Sam 22,14): „și a tunat din ceruri Domnul, Cel Preaînalt a
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
privi spre Domnul, îmi voi pune nădejdea în Dumnezeul mântuirii mele.” (C) HinnQh ’Pl yešó‘"Ö ’e>”aƒ we-lo’ ’epeƒo: k ‘"zz we-zimeroÖ Yah YHWH wa-yeh l li-yešó‘"h (Is 12,2): „Iată Dumnezeul mântuirii mele: în El mă voi încrede și nu mă voi mai teme, căci tăria mea și laudă mea e Domnul și El mi-a fost mântuire.” (t.n.) Când folosește numele de moša‘ sau una din expresiile sinonime cu el, omul Vechiului Testament se gândește
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]