13,143 matches
-
care cel mai cu moț e apartenența la KGB. Inutil să spun că individul nu-mi place deloc: măcar pentru că, în anul 2000, și-a permis - în manieră cu adevărat kaghebistă! - să-i amenințe pe ofițerii SRI și să-i îndemne la subordonare față de superiori! Fermitatea de fular, caracteristică regimului Constatinescu, a făcut ca acest veritabil atentat la siguranța națională să treacă precum apa ungurească peste pietrele românești, adică fără să lase nici o urmă! Din toată tărășenia, e de reținut scurtcircuitarea
Spioni din toate țările, integrați-vă! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16139_a_17464]
-
păreri Pe trena pieptului, abrupte, Slujeau regatul de tăceri Cu sulițe din beznă rupte. Picioarele mi se sfârșeau La țărmul viselor oprite În urme care ocoleau Pajiști de nașteri arvunite. MĂ-NDEMNI Puțin mai mult sau multicel îmi ceri Mă-ndemni să fac din lut ziua de ieri: Plămadă din făina clipelor Dospită sub ștergarul palmelor. Mă-ndemni să iau din orele de ieri: Bobii de tihnă să-i arunc, îmi ceri. Neghina s-o adun încet, cu bocet, Când pun
Poezii. In: Editura Destine Literare by Ana Iram () [Corola-journal/Journalistic/82_a_232]
-
sfârșeau La țărmul viselor oprite În urme care ocoleau Pajiști de nașteri arvunite. MĂ-NDEMNI Puțin mai mult sau multicel îmi ceri Mă-ndemni să fac din lut ziua de ieri: Plămadă din făina clipelor Dospită sub ștergarul palmelor. Mă-ndemni să iau din orele de ieri: Bobii de tihnă să-i arunc, îmi ceri. Neghina s-o adun încet, cu bocet, Când pun iertare gândului pe creștet. Ca să mă ierți, mă-ndemni, și iar îmi ceri S-adorm în lunca
Poezii. In: Editura Destine Literare by Ana Iram () [Corola-journal/Journalistic/82_a_232]
-
din făina clipelor Dospită sub ștergarul palmelor. Mă-ndemni să iau din orele de ieri: Bobii de tihnă să-i arunc, îmi ceri. Neghina s-o adun încet, cu bocet, Când pun iertare gândului pe creștet. Ca să mă ierți, mă-ndemni, și iar îmi ceri S-adorm în lunca grijilor lumești Eu, bob rămas, ce n-a-ncolțit nici ieri Când așternut-ai brazde-mpărătești. Din foi de multicel își face coajă Mai multul unei nopți de primăvară. Tu o desfaci și-o primenești
Poezii. In: Editura Destine Literare by Ana Iram () [Corola-journal/Journalistic/82_a_232]
-
întrebările pe care vi le puneați atunci, despre așteptările Dv. în acel moment, despre reperele scriitoricești la care vă raportați... La început a fost, desigur, mai ales lectura autorilor care făceau "Noul Roman". Ea a fost cea care m-a îndemnat să lucrez așa, și nu numai ea, evident... Erau și alții în acei ani '80 - îmi plăcea foarte mult ceea ce făcea Jean-Marie le Clézio în anii '70, dar și scriitori ca Patrick Modiano, însă "moștenirea" mea, dacă mă pot exprima
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
de la Minuit aducea pentru noi un aer proaspăt... Mi-am scris, așadar, primele cărți oarecum în urma acestor experiențe de lectură... Ce vă plăcea în proza ce se scria în acei ani și care erau, ca să zic așa, motivele care vă îndemnau să vă desprindeți de alte modalități de a scrie, pentru a propune altceva. E-adevărat că prima hotărâre a fost cea de a scrie ori de a nu scrie, de a publica ori de a nu publica, apoi cea cu privire la
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
elemente de umanitate menite să "relaxeze" (deși cuvîntul e nepotrivit) tensiunea: într-o noapte, S. e ridicată din "Încăperea femeilor" de un soldat care pînă la urmă nici nu se atinge de ea, nu o luase decît pentru că așa îl îndemnaseră ceilalți, provocîndu-l să-și arate "bărbăția". Cei doi adorm pur și simplu unul lîngă celălalt. La un moment dat însă în roman se petrece un lucru care stîrnește o profundă controversă între personaje, și o va face și între cititori
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
telenovela aici - dincolo de comedia bogată în nuanțe și expresie, ironică, satirică și chiar cinică, care se revarsă peste o societate tipică pentru Balcani, ușor recognoscibilă și în spațiul carpato-dunăreano-pontic, pe scenă amestecul este atît de ciudat și caraghios, încît te îndeamnă să cercetezi, cu orice preț, unde este hiba. Imaginea ți se limpezește după ce ai citit piesa. Realizezi că Dusan Kovacevic nu a înnebunit, că scrie la fel de bine și că din Larry Thompson se putea face un spectacol bun și cu
Cînd ai o piesă și nu știi ce să faci cu ea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16177_a_17502]
-
vreun fel, încurajări sau consolări, nici măcar pentru acel lector in fabula sau cititor implicit de care s-a vorbit în teoria literară din ultimii 20-30 de ani. Mesajul ascuns - chiar cînd alegoria e dezlegată în sensul propus de Culianu - nu îndeamnă la nimic, nu recomandă nici un fel de acțiune, nu propune nici o valoare practică, "didactică", politică sau antipolitică." Și totuși! Studiul încearcă să demonstreze că în 19 trandafiri există un astfel de cifru, și anume o dată, 23 august 1944, neexprimată niciodată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16182_a_17507]
-
și-a călcat pe inimă, și-a pus deoparte harul poetic și s-a dedicat artei "dușmane", critica, de dragul prietenului său din tinerețe. O funcție importantă la revista de literatură Luceafărul (acesta ar fi punctul de vedere extraestetic) l-a îndemnat probabil să facă pasul hotărîtor. Și iată că, după cîteva volume de versuri, haiku-uri și altele, elanul cultural al autorului pomenit culminează într-o monografie. Nu e nevoie de simț critic, ci de ceva bun simț, ca să eviți laudele
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
ne face a simți observațiile d-sale ca fiind valabile, în largă parte, și pentru guvernarea Convenției Democratice) duce la ispita de-a accepta inacceptabilul. Adică la un nou pact cu Diavolul. Cu același Diavol totalitar, în travesti, care ne îndeamnă onctuos la "reconciliere". O "reconciliere" strîmbă, căci implică neadevărul, și inechitatea drept condiții prealabile, adică o cedare în fața abuzului de ieri și de azi, tocmai în "punctele esențiale". Este ""reconcilierea" propusă de putere (Ce să facem? Este inflație și trebuie
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
niciodată logica nu a creat adevărul. Dar scopul lor este de a ne feri de mediocritățile care, fără nici o chemare interioară, pretind a fi poeți, și acest scop îl poate ajunge estetica. Căci asemenea discipline au două mari foloase. Ele îndeamnă, întîi, pe acela care are talentul înnăscut să se perfecționeze în arta sa, deșteptîndu-i atenția asupra multor particularități importante, pe care le-ar fi trecut cu vederea. Ele contribuie, al doilea, să dea publicului o măsură mai sigură pentru a
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
afecta ele cercetarea în critică sau teoria literară, si care va fi poziția deconstructivismului în noul peisaj literar. Mă opresc doar la cîteva dintre ele. Ca să înțelegem aceste transformări și rolul jucat de deconstructivism în producerea lor, Hillis Miller ne îndeamnă să începem cu începutul: la jumatatea secolului al XX- lea, studentului (de cele mai multe ori bărbat) care se pregătea să devină critic literar, istoric literar sau pur și simplu profesor de literatură i se oferea o educatie umanista în spiritul lui
Deconstructivismul - un nod de legătură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16217_a_17542]
-
sau, mai precis, unde nu e artă, câtă mai viață!" sau " Când oamenii mor și zeii nu, încă mai mult, când există zei făcuți bucăți și unii oameni întregi (...) ar fi mai drept să-i slăvim pe oameni să-i îndemnăm și pe zei să facă la fel." Planează peste întreaga structură narativă deseori extrem de complicată și peste un limbaj presărat cu prețiozități, un fel de detașare analitic-ironică a vocii întâi, sau alteori - o nostalgie (vizavi de lucrurile trecute) bine ținută
Hărți inexistente by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16226_a_17551]
-
în țesătura vieții noastre cotidiene e într-atît de mare încît însuși firescul cu care ne ducem zilele de azi pe mîine e alterat. În fața enormității petrecute, război sau altceva, o anume stupoare te împiedică să mai privești înainte, și te îndeamnă în schimb să scotocești în trecut, cum ai scotoci în molozul unei clădiri dărîmate, căutînd ceva, orice, rămășițele unei lumi pierdute. Pentru supraviețuitorii comunismului, cam aceasta este nostalgia, așa cum o descrie Svetlana Boym. O stare de regret difuz după un
Trecutul care nu există by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16241_a_17566]
-
în prezent profesor universitar de literatură română la Pisa. Așadar, trei filologi italieni, observatori atenți și receptivi, pentru care România, după propriile declarații, reprezenta/reprezintă patria de suflet. Nici una din constatările, de o impecabilă urbanitate, ce ar trebui să ne îndemne să luăm aminte, subliniez, nu a fost făcută de la distanța autoprotectoare a turistului grăbit sau a cercetătorului arid, obsedat de canonul obiectivității. Scrierile lor (publicate în 1916, 1939, respectiv 1999), în care întîlnim aceeași constatare privind propensiunea românească spre conservatorism
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
în prestigiosul Giornale Storico della letteratura Italiana. Pentru a compensa spiritul doct-demonstrativ al capitolelor istoriografice, prefața strecoară o notă cochet-sentimentală. Parafrazînd finalul canțonelor și baladelor medievale, prin care poetul își trimitea ca mesajer în lume propriul text, Ramiro Ortiz își îndemna la drum, într-un pelerinaj de juruință,... cartea de iubire, nu doar de erudiție, pentru a le vorbi italienilor despre acest popor frate pe care ei nu-l cunosc și care nu-i cunoaște, iar românilor despre gloria și splendoarea
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
al Timișoarei, Griselini scria: Ar fi de dorit să o descrie cineva, deoarece are o mulțime de lucruri memorabile, meritînd atenția savanților și naturaliștilor, cît și a oricărei alte persoane, cărora niște informații reale și exacte le-ar putea da îndemn... Iar aceasta cu atît mai mult într-un secol atît de luminat ca al nostru. (Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei, Facla, Timișoara, 1984, p. 28). La spiritul acestor pagini lua bine aminte, în schimb, Silvio Guarnieri
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
Andreea Deciu După ce am citit traducerea în engleă a traducerii lui Mihail Sebastian, curiozitatea brusc alertată față de perspectivele occidentalilor asupra societății și culturii române m-a îndemnat să petrec cîteva ceasuri în bibliotecă, căutînd numai texte consacrate României. Mi se pare îngrijorător faptul că mai bine de jumătate din titlurile și autorii pe care i-am găsit strîng praf pe rafturile unei biblioteci universitare americane încă din
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
S-a scurs pe trotuar, pe urmă în sus, pe picioare" (În stație). Depinde de cititor prin care din cei doi ochi propuși - ochiul candorii ori cel al cinismului - dorește să-și orienteze lectura. Oricît un maniheism eticist ne-ar îndemna să votăm ipostaza primordială, inocentă, a bardului, se cade a recunoaște că expresivitatea i se concentrează pe segmentul derivat, corupt. Astfel că nimic nu ne oprește a răsturna clișeul, socotindu-l pe Alexandru Mușina ca pe un cinic care, pentru
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
la ultimele prezidențiale cu Frunda Gyorgy? (Nu am făcut-o nici eu, dar din alt motiv: pentru că n-am votat nici o singură dată la alegerile românești: mi se pare etic nepotrivit să votez în două țări separate. Dar i-am îndemnat pe câți am putut să voteze cu Frunda, care mi se părea candidatul cel mai merituos, plus că ar fi fost o mișcare strategică extrem de subtilă și inteligentă din partea electoratului românesc. Eu în fond sprijin un multiculturalism "ecologic" să-i
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
București între anii 1993-1997. Între fapte și ficțiune, romanul său începe cu ilustra formulă conform căreia "orice asemănare a întîmplărilor și personajelor cărții cu situații și cu persoane reale este pur întîmplătoare și neintenționată". O formulă care, din capul locului, îndeamnă cititorul să opereze distincții nete dar și corespondențe posibile între real și imaginar. Cu totul, remarcabile în romanul de factură polițistă Ankunft in Bukarest sunt cîteva elemente care pledează în favoarea calităților literare ale lui Thomas Prinz. Stilul sarcastic, ironia, o
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
un limbaj de sobră expresivitate, în fraze ample, ale căror volute se închid adesea sub pecetea unei afirmații tăioase, lapidare, amprentă indelebilă a frecventării izvoarelor clasice. Reîntorși din exilurile prin care ne-a călăuzit, atent, autorul însuși, ne-am simțit îndemnați să încercăm, cu propriile mijloace, un exercițiu de admirație.
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
încă o dată le trimit dragostea mea și le urez mai ales acelora risipiți prin lume mult noroc. Pentru acei care au gustat cu voluptate această pâine otrăvită a minciunii, nu am decât compasiune. E ceva rău în ei...care îi îndeamnă să se bucure la ivirea în lume a răului. Îl întâmpină recunoscându-se în el. Să încerce să se purifice, să scape de sub tirania răului care îi domină... În această încercare mi-au stat alături români, evrei, maghiari, țigani, armeni
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
că aici poate fi un germene de superficialitate 4 în căutarea, citirea și înțelegerea informațiilor. "Virtualul" partener care este însuși docilul C permite o inspectare grăbită, care - ca și manipularea "telecomenzii" televizorului cu multe canale sau poate după modelul acesteia - îndeamnă la nerăbdare în parcurgerea "surselor", la lecturi fragmentare, la acceptarea efemerului - fie șí incomplet perceput și interpretat -, ceea ce nu poate constitui un bun punct de pornire în educația celor încă în curs de a se "forma". M-aș opri aici
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]