684 matches
-
când vrei să te răzbuni, spui clar ceea ce trebuie să doară. Ioana e prea spontană pentru a cugeta o pedeapsă subtilă, aceea care supără mai precis, cu toate că nu e sonoră și, de altfel, nu are izbucnirea decât în mijlocul unei discuții înfierbîntate, când n-ai răgaz să mai combini ceva. După o zi am cerut Ioanei să mă lămurească, dar ea a negat că ar fi vrut să spuie ceva deosebit. Poate că aș fi crezut-o, însă la fiecare nouă întrebare
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
zonă să nu intre nimeni, așa că, în momentul când pașii ajunseră lângă ușa de cedru, fură interceptați cu un reproș rapid de pajii care stăteau de pază. Pajii păreau extrem de agitați, în vreme ce omul pe care-l opriseră părea impertinent și înfierbântat. — Yuko, ce se întâmplă? întrebă Hideyoshi. — Nu sunt sigur. Cred că e un paj și unul dintre oamenii de gardă. — Aruncă o privire. — Desigur. Yuko se ridică și ieși, lăsând ustensilele pentru ceai la locul lor. Privind afară, constată că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
când m-am uitat mai atent la buzele lui, am observat că erau date cu ruj. Nu foarte îngroșat. C-un pic de îngăduință, puteai să admiți că erau buzele unui tip care se înfierbânta repede. Sau era tot timpul înfierbântat. Mă rog, să zicem mocnit. Și totuși era ruj, fără putință de tăgadă. Bineînțeles, homo amândoi. Când mi-am dat seama că Anatol ăla, cu înfățișarea lui mai mult decât ciudată, era un vechi cunoscut de-al lui Ion Schipor
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
pân-atunci la satirii păroși cu care trăiau? Cum se lăsau rănite, noapte de noapte, de grosolanele lor unelete de-mpere chere? Când dragostea, erotismul, pornografia, atin gerea sfârcurilor și descleierea buzelor cu degetele și cu limba sau doar cu răsuflarea înfierbântată se legau atât de evident de jocul de curbe, cute și umezeli al corpului feminin? Și nu al orică rui corp, ci numai al celei ce stătea acum pe cearșaf, cu picioa rele-ncru cișate, vorbind la mobil zâmbitoare și jucându
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
putea obișnui vreodată cu așa ceva. O cuprinse În brațe pe femeia aceea care devenise Însăși viața lui Într-un timp atît de scurt. - Te doresc. Aceleași cuvinte rostite cu cîteva luni În urmă cînd, după un meci de tenis deosebit de Înfierbîntat, se dusese după ea la dușul din exterior ca s-o ajute să reînșurubeze capătul care lăsa apa să țîșnească În toate direcțiile. O privire fusese de ajuns. Mai tîrziu, Chantal Își făurise refrenul obișnuit al celor care, sătui, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
o Lucrătoare. "Bună idee", spuse Jonas. Se puse pe treabă, strică două pânze, apoi se apucă iar de cerul început. A doua zi se plimbă vreme îndelungată prin apartament și, în loc să picteze, se lăsă în voia meditațiilor. Un discipol foarte înfierbântat îi aduse un lung articol, pe care altfel Jonas nu l-ar fi citit, din care află că pictura lui era lipsită de valoare și că importanța ei fusese exagerată; negustorul îi telefonă pentru a-i vorbi iarăși despre îngrijorarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
grabă cu cincisprezece minute mai devreme. Numai țărănoii fac sex cu ciorapii în picioare, îi trecu prin minte concluzia lui Dendé, ți-o spun cu mîna pe inimă, există doar o singură combinație erotică pe lumea asta pe care creierul înfierbîntat al unei curviștine n-o poate digera: cea dintre un penis vîrtos și niște ciorăpei bine mulați pe glezne. O auzi ridicîndu-se tiptil în vîrful picioarelor, îndreptîndu-se repejor spre toaletă, dar nu se întoarse, hotărît s-o ignore pînă ea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
că mai am nevoie de vreun temei? Am dreptul să spun orice, iar dacă nici vouă nu vă convine puteți încerca să-mi demonstrați că n-am dreptate. — Ca de obicei iar începi să bați cîmpii, zice Curistul puțin mai înfierbîntat. Să demonstrăm ce? Că Nepoțică nu măsluiește mîinile, că nu trage cu ochiul la cărțile nimănui, că n-am avut niciodată nici o înțelegere cu el legată de vreo metodă prin care să ne ajute să trișăm? Ești complet dement dacă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
piciorul bolnav întins pe o pernă și să-și cearnă amintirile departe de ceilalți. Sau, cine știe, devenise victima propriei sale puteri din azil care arsese totul în jurul lui, ca un acid, și-l lăsase singur. Odată scăpasem fără voie, înfierbântat, această comparație: „e ca un călău bătrân” și imediat văzusem în privirile celor din jur o umbră de teamă; știau că un pustnic poate deveni oricând un monstru pentru simplul fapt că a uitat cum arată lumea. Preferam de aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
vocație, dar cu o mare și dureroasă ambiție, mă împinsese să intru în conflict cu propria mea neputință, mă adusese în situația să mă revolt împotriva destinului meu, iar în această revoltă nu mă puteam bizui decât pe imaginația mea înfierbântată: deci, n-aveam cum să trăiesc în linie dreaptă; îmi lipseau și forța care e necesară pentru asta și resemnarea care te ajută să fii un vierme autentic, împăcat cu toate Dar cum să explici cuiva că nu dorești să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
zeii? încheie râzând zgomotos. - Cu sau fără zei, pietrele acestea nu-mi dau pace, stăpâne... Mai bine nu le-aș fi văzut! Tefnaht își întoarse fața spre mare. Corăbiile erau acum aproape de tot. Deodată Auta îi spuse cu glas ușor înfierbîntat: - Stăpâne, am văzut mare și pământ. Am văzut munți și peșteri. De ce nici o piatră din miile de pietre nemișcate pe care le-am atins nu m-au prăbușit la pământ ca acestea de care nici nu m-am apropiat? Vru
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Camera Grădinii, pe care o desenase Warren, sădind prima sămânță a dorinței de a avea această casă. Ea fusese adăugată de James Lamb, primarul orașului Rye care construise corpul principal, ca sală de banchete, dar Îi apăru imediat În imaginația Înfierbântată ca spațiul perfect pentru birou, cel puțin pentru lunile de vară (iarna se putea retrage În Salonul Verde), departe de activitatea casnică, ridicată deasupra nivelului grădinii Într-o parte și deasupra străzii liniștite În cealaltă, cu spațiu pentru două mese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
textul perfect, după ce l-oi găsi, inițiale repetate cu glasul șoptit, în fiece seară, timp de șapte zile, la asfințit?..." 93 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI cel mai dihai zgomot din lume, mai ales când, după socotințele capetelor lor înfierbîntate, pe deasupra lor traversa convoiul prezidențial... Oprește deci, tot așa, pe la un ceas pustiu din noapte, Cârmaciul, convoiul, pe când se înturna de la slujbele sale de la Comitetul Central, dă înapoi limuzina, se descalță de ea, așează urechea pe grătarul canalului de scurgere
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cameră, da, următoarea cameră era o încăpere pe cinste. Îmbrăcată în rafturi, tixită cu rafturi, săgetată și îmblănită până în buricul tavanului cu rafturi, șoptindu-ți la ureche că, da, ea însăși nu ar putea reprezenta, nici pentru mințile cele mai înfierbîntate, un dormitor. Te puteai simți aici în siguranță. În dreapta cărțile, iar pe partea stângă, dacă erai un pic vigilent, dacă ai fi fost, cumva, cine știe ce formație renumită, ai fi putut să-ți zărești discurile. 228 DANIEL BĂNULESCU Nu-i promisese
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
dacă vreunul dintre poeții aceia i-ar fi luat, cu adevărat, gâtul. Îi înțelegea. Nu pentru asta se zbătuseră și scriseseră ei. Nu ăsta era motivul principal pentru care compuneau dânșii. Pentru ca muierile poemelor lor să se repeadă în limbă, înfierbîntate ca niște pisici, în cameră la Sinistrat. Și să citească, împreună cu el, literatură, noaptea întreagă. Se rușina și n-ar fi mărturisit nimănui despre comportamentul prietenos al doamnei Eminescu. După prima noapte, intuind parcă valoarea soțului dânsei, se purtă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
surori. Apoi însă, încet, mâinile acelea bucuroase își aflară rostul, frământând și sfărmând nodurile încordării din gâturi și umeri și spinări și găsindu-și un ritm firesc. Așa că de-acum mâinile își aminteau, ca și buzele, buzele ce se căutau înfierbântate unele pe altele, despărțindu-se și regăsindu-se, ca și limbile ce li se împleteau în entuziasmul redescoperirii. — Nu-i rău pentru o pereche de tinerei, spuse Virgil Jones, iar Dolores O’Toole râse. Trecuse atâta timp de când n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Grimus tenul de o culoare mai apropiată de măsliniul Prepelicarului decât de albul cadaveric al lui Vultur-în-Zbor. Iar ochii lor exprimau lucruri diferite: ai lui Grimus erau reci, distanți și scânteietori, în timp ce ai lui Vultur-în-Zbor erau plini de furie și înfierbântați. Asemănători și totuși diferiți. Ca și când i-ar fi citit gândurile, Grimus spuse: — Umbra mea tânără și palidă. Tu ești aceea. Vultur-în-Zbor se sili să scoată pe gură cuvintele potrivite. îi venea greu să adopte o atitudine potrivnică în fața acestei prezențe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
am tras bine zăvorul și ușa a fost violent izbită de perete. În cameră intră zgomotos un cal negru, uriaș, urmat de un altul, de alții, de mulți alții, Într-un șir interminabil. Simțeam mirosul de sudoare În nările mele Înfierbântate. Mă clătinam ca bătut de talazuri. Unul dintre cai Își lipi capul mare de capul meu. Ochiul său imens, ca o apă gelatinoasă, neliniștită, se turti de ochiul meu. Încercam să mă apăr, să-l Înlătur. Nu reușeam. Îi simțeam
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
bancheta din spate a lui Pegas: asemănător unei mlaștini, taxiul ar putea fi un mediu propice pentru o Întreagă serie de nevertebrate. Pe de altă parte, muzica ce Învăluie taxiul Își are originile la capătul opus al evoluției umane. Sunetele Înfierbântate ale trompetelor și loviturile sacadate ale percuției Îmi amintesc de Rapsodia albastră. —E Gershwin, Winston? Clatină din cap. —Ravel. Șoferul meu de taxi ascultă Ravel? Trecem pe lângă fabrica de aspiratoare când Începe mișcarea lentă. E cel mai trist lucru pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
O, da, sunt Înțeleaptă Dar e Înțelepciune născută din durere, Da, am plătit prețul, Dar uite cât de mult am câștigat! Sunt puternică. Sunt in-vin-ci-bi-lă. Sunt Femeie.“ Cred În egalitatea sexelor? Nu sunt sigură. Am crezut cândva, cu toată siguranța Înfierbântată a cuiva foarte tânăr care știa absolut totul și prin urmare nimic. Era o idee frumoasă, egalitatea; nobilă, neîndoielnic corectă. Dar cum dracu’ ar trebui să funcționeze? Ar fi putut să ne dea nouă slujbe bune și concediu de maternitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
el este mai bun decât ... „băcăuoanii tăi”. Bunica l-a servit pe Valerică-Va cu rasol din carne de porc afumată, jumate macră jumate grasă, hrean cu oțet și mămăliguță, apoi a urmat felul doi: jumări scoase din chiupul cu untură, Înfierbântate și bine fixate Într-un scrob galben-portocaliu, mujdei de usturoi frecat cu undilemn și „harbujăi muraț”. Era Lăsatul Secului, Începea postul Paștelui și bunica Ileana, fire evlavioasă ținea cu sfințenie la toate „celi sfinti”. Cei mari trecuseră de multă vreme
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Va nu știa de ce ochii fetei Îl fixau cu acuitate. Tu Înțelegi ce spun eu? Va răspunse: Îhî, oleac-așa. Bine, am să spun de la Început! Știi vr-un corp sau organ care la temperatură se mărește? Nț! Fieru’ băi! Și sapa Înfierbântată În soare la prășit? Da, băi căpățânosule! Și sapa și ceva ce ai tu și habar n-ai ce! Adică, tu crezi că demiaza, când soarele Îi cel mai fierbinte Îi sporu’ mai mare la prășit pentru că sapa se face
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
lor, și aflându-se În apogeul căutărilor, bucuroase de reușită și descoperire, noutate și revelație, au executat un joc, o moștenire genetică, mângâindu se reciproc până când băiatul s-a blocat și chiar credea că profesoara sa a greșit comanda. Rămăsese Înfierbântat și nedumerit pentru că nu mai putea urma comanda „fă ca mine”, cele două zone se diferențiau net, așa cum Va știa de mai multă vreme! Marinița s-a supărat de neștiința lui, așa credea Valerică și nu știa cum s-o
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Neacșule, m-auzi tu, stai, nu pleca... Armonistul râdea ca un apucat și urla peste umăr, depărtîndu-se: - Am întins-o, m-așteaptă curva să-i iau cercei, pînă'n zece o să stau cu ea în brațe... Și în închipuirea sa înfierbîntată se vedea departe de câmpul sălbatic, înghețat într-o tăcere de moarte. Anghel nu se mișcă de la locul lui. Firele ude ale arcușului uriaș se rupseseră, ici și colo, dar coardele groase, făcute din mațe de cal, tot mai scoteau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ea. —Tu vorbești serios? Doar știi în ce hal sunt! Asta îmi mai trebuie: să-mi canibalizez propriile lucrări pentru o adunătură de vampiri într-o piesă de teatru. Duce-m-aș, departe de tot... . — Într-un loc cu băieți înfierbântați și băuturile reci. Știu povestea. Și ți-ar prinde bine. N-ai mai avut un iubit de secole, de când i-ai dat papucii tipului ăluia drăguț și la locul lui... Era prea cuminte, spusei cu amărăciune. Dumnezeule, voia să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]