1,226 matches
-
îi înfloresc cântul și o hrănesc cu vorbe șlefuite sonor pe hârtia zilelor. ... Citește mai mult Versul îl nasc cu smalț pe cuvinte,un tăiș de coasă prin ierburila răsăritul soarelui,fără ca ochii să pună geană pe geană.Uneori se-nfiripă cum cântecul plimbând sunetele pe portativul urechiipână ce capătă susurul apeipurtat prin toate formele de relieffăcându-mă rob.Gândul rămâne scris pe genunchi,o rugă în fața lui Dumnezeunevăzându-l.Acum tot ce simt nu spun,ce spun o să vă intre sub pieleînmugurind
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
insistența, monotona și mi- e greu. Nimeni nu știe, nu vede peretele de sticlă De după care va privesc, cerul s- a-ntunecat și se despica. Aș vrea să evadez, dar nu- mi cresc aripi Să zbor, sunt zăvorâta, cum să -nfiripi Scăparea, ridic privirea către cer, de ce, eu, Doamne? Știu c- am greșit și- n primăveri și- n toamne, Prea m- am iuțit, am blestemat, strigând Da' n clipă următoare, am regretat, plângând. Și te- am rugat adesea să nu îmi
CURCUBEU de DANIA BADEA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376516_a_377845]
-
fără apărare ale arborilor. La marginea pădurii, în apropierea unui arbust stufos, Ursoaica Martina tocmai năștea. Durerile facerii se sincronizau parcă cu vijelia necruțătoare. Explozia de fulgere strălucitoare și tunete năucitoare parcă anunța sfârșitul lumii, dar o nouă viață se înfiripa încetișor și deodată apăru timid, căpșorul delicat și simpatic al unui ursuleț brun. Pe fruntea sa mititică se zărea lucind o steluță argintie. Ursula se bucură de puiul său special, intuind că va deveni Regele pădurilor brașovene dar se și
LEGENDA URSULEŢULUI BRAŞOVEAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376468_a_377797]
-
răsuflare! Și-au făcut pe loc căsuța, Bucuria lor e mare, Toți prietenii pădurii Le sunt oaspeți de onoare Cântăreții mari și mici Bursuci grași si-arici voinici, Lupi și vulpi chiar și pitici, Toți s-au adunat aici. Se-nfiripa o serbare Și dau premii de onoare, Pentru multă îndemânare. Le câștiga:Coadă Scurtă, Mandrila și Blană Moale! Mușuroiul de furnici, Trec grăbite, amețite, Parc-ar fi de foc zorite, Sacii care-i duc în spate, Încarcați sunt cu bucate
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI (`1992) PARTEA A II A de TELA MOCANU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375899_a_377228]
-
cerniți, si gri Seninul își croiește poteci prin razele-aurii. Azi, din izvor secat de-atata dor și pătimi Aleargă către voi, sfioase, înrourate lacrimi. Cuvintele nespuse se-nvalmasesc pe buze. Tăcerea fără rost nu-și mai găsește scuze. Azi se-nfiripa în jurul meu doar cântec, Pe arc de curcubeu culorile le-amestec. Și din pocal de suflet înlănțuiesc cuvinte, Si-asez în cartea vieții aducerile-aminte. Azi clipe am brodat cu gândurile voastre, Și-apoi le-am așezat să fie lumină la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
de nori cerniți, si griSeninul își croiește poteci prin razele-aurii.Azi , din izvor secat de-atata dor și patimiAlearga către voi, sfioase, înrourate lacrimi.Cuvintele nespuse se-nvalmasesc pe buze.Tacerea fără rost nu-și mai găsește scuze.Azi se-nfiripa în jurul meu doar cântec,Pe arc de curcubeu culorile le-amestec.Si din pocal de suflet înlănțuiesc cuvinte,Si-asez în cartea vieții aducerile-aminte.Azi clipe am brodat cu gândurile voastre,Și-apoi le-am așezat să fie lumină la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
afectuos, O, Doamne!..,câtă voluptate!. Trăirile se leagă-n lanțuri , Nu obosesc,când se repetă, Cu o partitură ca în valsuri Și-o broderie de croșetă. A trecut noaptea într-o clipă, Razele privesc la soare, Ce frumos când se-nfiripă Din iubire,o încleștare! Când simțirea-și pierde urma, Timpul curge-n dibăcie, Lângă tine aș transforma Orice clipă-n veșnicie. Autor Gabriel Stanciulescu Referință Bibliografică: AȘ TRANSFORMA O CLIPĂ-N VEȘNICIE / Gabriel Stănciulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
AȘ TRANSFORMA O CLIPĂ-N VEȘNICIE de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375950_a_377279]
-
un ansamblu de clădiri datând de la cumpăna dintre secolele XIX și XX, cunoscut sub numele de „clinicile universitare”. Nu poți vorbi despre Piața Lucian Blaga, fară să nu amintești măcar în treacăt, de acest ansamblu arhitectural în jurul căruia s-a înfiripat un întreg cartier. Iată o succintă poveste a clinicilor universitare. Istoria premergătoare apariției lor, începe undeva, prin secolului al XIX-lea. În pas cu vremurile de atunci, stimulat de descoperirile științifice și de avântul economic generat de industria în plină
CLINICILE UNIVERSITARE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372597_a_373926]
-
-a nopții umbre și- ale dimineții zori, Pe covorul lin și umed, ocrotit din cer de nori, Pășim, Încet, Gândim, Concret, Fugari suntem în strâmta arie din a vieții noastre clipă Ce-i topită și se pierde, apoi iar se înfiripă..., Am trecut Dar nu știam, Că în pas necunoscut, Însăși viața o visam. Silvana Andrada Tcacenco- 2000 Referință Bibliografică: VIAȚA O VISAM / Silvana Andrada : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
VIAȚA O VISAM de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372681_a_374010]
-
sângele în...valuri Măcar o dată ți-ai dori să o iubești, Sa simti cum zbori sus...peste dealuri. În gând, vrei s-o atingi și-ți este frică Să nu fie doar... Față Morgana. În suflet, iubirea simți cum se-nfiripă Auzi ce tare-ți bate inima, sârmana! Ce Înger efemeric ți-a vrăjit privirea! Ești fermecat pe veci de-a ei finețe. Îngenunchezi în față-i și îi simți menirea... Femeia-i rostul vieții ce veșnic te-nsoțește. © D. Theiss Referință
ROSTUL ... VIEŢII de DOINA THEISS în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372762_a_374091]
-
când mă țineai în brațe... Îndrăznesc să-ntorc clepsidra și privind nisipul alt miez alb de poem să-l dezghioc doar ca să văd cum ți se umple chipul de o lumină nouă... Dintr-un joc timid de aripi zborul se-nfiripă: eu m-am aprins a jind,tu te-ai aprins a nerăbdare ca să faci risipă de mângâieri căci toamna-mi te-a convins. Mă-mbrac în zâmbet când gândesc la tine. Nu-mi pasă că rumori se întețesc în jurul meu
ÎNTOTDEAUNA de AURA POPA în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373091_a_374420]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1746 din 12 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului DIN VOLUMUL - "IUBIRILE UNUI PESCAR" Bucuria omului e omul. Între oameni se înfiripă prietenia, care umple cel mai întins deșert al sufletului nostru. (Jacques Benigne Bossuet) Până la sosirea unei noi femei în viața mea, ca să uit de toate necazurile și frământările, i-am propus unui amic - coleg de muncă, să dăm o fugă
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
în ochii mei, ... XIII. IUBIRI TOTALE, de Lăură Hubati, publicat în Ediția nr. 1508 din 16 februarie 2015. Iubirile au gust de poezie, Parfum de-”a fost odată” ca-n povești. Iau viața dintr-un fir de veșnicie Și se-nfiripă-n sensuri nefirești. În suflete cu forma echivoca Iubiri totale se împart la doi. Mărunte lumi, în stropi de carioca Își contopesc căderile de ploi. Iubirile-s picturi din acuarele. Lumini și umbre trase din penel Se strâng pe pânză
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
din tipar: Un Demiurg ce-o schimbă-n Dumnezee Din lumea ei făcându-și lui altar. Citește mai mult Iubirile au gust de poezie,Parfum de-”a fost odată” ca-n povești. Iau viața dintr-un fir de veșnicieși se-nfiripă-n sensuri nefirești.În suflete cu forma echivocăIubiri totale se împart la doi.Mărunte lumi, în stropi de cariocăîși contopesc căderile de ploi.Iubirile-s picturi din acuarele.Lumini și umbre trase din penelSe strâng pe pânză vremii efemereApoi-și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
o sacoșă cu produse alimentare și de băut, prosop, apă și săpun de spălat, toate pentru a satisface orice nevoie, dacă era cazul. La locul și ora stabilite, departe de casa ei, eram așteptat cu promptitudine de doamna cu care înfiripasem de acum o prietenie, ca altădată cu mai tinerele mele iubite, când ele îmi ticluiau ademeniri. Istoria se repeta și emoțiile unei mici aventuri se iviseră. Inimă, de ce nu vrei să ’mbătrânești? Conduceam ponderat, cum se cuvine când ai lângă
DRAGOSTE LA VÂRSTA A DOUA (FRAGMENT DIN NUVELĂ) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372135_a_373464]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > IUBIRILE UNUI PESCAR - POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1496 din 04 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Șase Aventuri în Delta Dunării Bucuria omului e omul. Între oameni se înfiripă prietenia, care umple cel mai întins deșert al sufletului nostru. (Jacques Benigne Bossuet) Până la sosirea unei noi femei în viața mea, ca să uit de toate necazurile și frământările, i-am propus unui amic - coleg de muncă, să dăm o fugă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
fluturii sclipitori ai iilor înflorate, sărutându-le ghiduș umerii și sânii. Horele de atunci aveau „ceva” invizibil, inefabil, acel tainic fir care lega deopotrivă pe lăutari, dansatori și privitori, cu trăiri intense care le curgeau în suflete. La horă se-nfiripau izvoarele de bucurii și tristeți, cu legări și dezlegări de prietenii, iubiri...căsnicii... Nu era doar cântec și joc. Era și locul de întâlnire săptămânală, fericit prilej de vedere la față, vorbe și învățăminte. Acolo turuia „gura satului”, acolo se
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
mai bine asta. Ea aude și ... XX. CASĂ PĂRINTEASCA, de Ionel Cadăr, publicat în Ediția nr. 1863 din 06 februarie 2016. Casă părinteasca fie mare, fie mică, ea nu se uită. La îneputul începuturilor, când familia părinților mei abia se înfiripa, am locuit în casa bunicilor împreună cu un alt Ionel - verișor - care rămăseseră orfan de ambi părinți. Cand bunica Fica ne strigă răspundeam deodată amândoi. Eu eram mai mare și că vârsta și că înălțime față de verișorul meu și când ne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
este cea mai sfântă amintire a copilăriei, amintirea primilor noștri pași, amintirea mamei, a dragostei și grijii sale ... Citește mai mult Casă părinteasca fie mare, fie mică, ea nu se uită. La îneputul începuturilor, când familia părinților mei abia se înfiripa, am locuit în casa bunicilor împreună cu un alt Ionel - verișor - care rămăseseră orfan de ambi părinți. Cand bunica Fica ne strigă răspundeam deodată amândoi. Eu eram mai mare și că vârsta și că înălțime față de verișorul meu și când ne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
dincolo ... XXIV. ÎN UMBRA CUVÂNTULUI, de Gabriela Mimi Boroianu , publicat în Ediția nr. 2081 din 11 septembrie 2016. Tot ce-a rămas Cât nefiresc se adună-n clipă, Cât ne-nceput în orice gând Și din ce-a fost se înfiripă Doar lacrimile de cuvânt... Din ieri mai am o risipire, Din mâine numai un popas Și din iubire - amintire Atât în urm-a mai rămas. Un vis cu aripile frânte, Un dor închis în călimară, ... Citește mai mult Tot ce-
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
guvernarea portocalie antiumană de dinaintea celei prezente), o serie de manifestări minore (neluate în calcul nici măcar de comuniști), ce depășesc sfera raționalului unanim acceptat, precum impozitarea veniturilor obținute de anumite categorii defavorizate de populație din dobânzile nesemnificative provenite din depozite bancare înfiripate de omul obișnuit pentru zile negre (a se traduce aici, pentru supraviețuire și moarte). Una dintre nenumăratele anomalii ale perimetrului politic și societal intens manelizat de două decenii și jumătate, anomalie „gândită” probabil de către aleșii conjuncturali ai neamului în concordanță
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
decor. Tu, roșu, delicat fir de lalea, Eu, bard, întroienit de vremi și nea, Vom hoinări fără de loc sau timp, Doi călători, în ăst ne-anotimp. Înlănțuiți, fierbinți, la ceas târziu... Vom resădi în noi, candid și viu, Lud ghiocel înfiripat din fulgi, Cald amalgam de ger cu clipe dulci. Tablou floral vom " ninge " prin poieni, Topind zăpada veșnicelor ierni, Cu-amorul nostru, jar de foc nestins, Doi elegiaci...Cu primăvara-n vis... ( 22.04.2017 ) Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din
IARNĂ PE VECI ( II ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371732_a_373061]
-
cerniți, si gri Seninul își croiește poteci prin razele-aurii. Azi, din izvor secat de-atata dor și pătimi Aleargă către voi, sfioase, înrourate lacrimi. Cuvintele nespuse se-nvalmasesc pe buze. Tăcerea fără rost nu-și mai găsește scuze. Azi se-nfiripa în jurul meu doar cântec, Pe arc de curcubeu culorile le-amestec. Și din pocal de suflet înlănțuiesc cuvinte, Si-asez în cartea vieții aducerile-aminte. Azi clipe am brodat cu gândurile voastre, Și-apoi le-am așezat să fie lumină la
VA MULTUMESC... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375752_a_377081]
-
parcului, povestind și râzând, Gabi o ținea strâns îmbrățișată și-i mai fura câte un sărut. Frunzele copacilor cădeau una câte una, ca într-un dans, croșetând un covor foșnitor, într-o superbă paletă de culori, specifice toamnei. Li se înfiripaseră în suflet umbre ale trecutului, cu nostalgii atât de dragi lor. Se rupseră cu greu de sub vraja acestui tablou splendid de sfârșit de toamnă, și se îndreptară spre localul lor, martorul primului lor sărut. Acolo și-au declarat iubirea, acolo
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379195_a_380524]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > SUNT AZI CONVINS Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Eu zâmbetul acesta l-am mai văzut atunci pe când iubirea noastră prindea să se-nfiripe și alergam alături prin codrii-adânci,prin lunci, iar anii păreau veșnici,nu trecătoare clipe. Erai așa frumoasă și te iubeam nespus, simțeam că vom rămâne de-apururi împreună și că atunci când viața va trece prin apus noi vom păși alături,sfidând
SUNT AZI CONVINS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369225_a_370554]