681 matches
-
foarte supărat pe noi, rupse ea vraja, care în realitate nu se rupse deloc, să bem cîte-o țuică, poate îi trece." Și Petrică turnă și băurăm. O foame animalică, dar nu știu dacă tot atât de curată ca a animalelor, ne cuprinse, înfulecarăm, oricum, în tăcere, ca ele. În mod curios simțeam, adică mă uitam la puiul fript din mână și gîndeam: îl mănânc. Și gândul acesta rupse tăcerea: "Ei bine, Petrică, zisei, a sosit momentul, il est grand temps, când trebuie să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
prăjituri și cafele, și mă invita, spunând că sânt plăcinte cu prune, specialitatea ei, fragede și pufoase. Privirea Matildei se înseninase, chipul i se spălase de îndîrjirea anterioară. Pusei volumul pe măsuță și într-adevăr, gustând din plăcintă, o și înfulecai, atât era de bună. Fata se întoarse cu o nouă tavă cu două cupe de cristal și cu o sticlă de șampanie. Matilda îi spuse să-și ia și ea un pahar, dar fata refuză: "Asta dă la mine amețeală
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
la mine, uite-aici și începe... Tanti, uite ce-a mai făcut Nusia..." "Spune și el așa ca să nu zicem noi că e un bleg"', răspunse Matilda triumfătoare înainte de a fi triumfat, fiindcă nici Tasia nici ceilalți n-o urmăreau, înfulecau sarmale, pe care o fată, nu înțelesei cine era, o rudă sau o servitoare, mi le aduse și mie. "Băiatu-ăsta îl cunosc eu mai bine decât voi toți, reluă Matilda, de-aia ține la ea, fiindcă n-o iubește." "Parcă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pornit numitul Vasile avea să pună irezistibil stăpânire pe toți cei de față și că nu va înceta să vorbească până nu-l vor durea fălcile, când ne vom ridica și pleca. Ceea ce se și întîmplă. După ce termină cu prezentările, înfulecînd, mă ignoră, spunând că de altfel el îl cunoaște bine pe N.B., șeful meu de catedră, îi trimite din când în când pește și cîte-un purcel, fiindcă e prieten cu... care e cel mai bun prieten cu... unul din ăștia
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o bucată uriașă de carne sângerândă, doar perpelită puțin pe deasupra, chateauhriand-ul a cărui simplă vedere îmi făcea greață, și printre înghițituri îmi povesti anecdota. Îi plăcea mâncarea, era chiar gras pentru vârsta pe care o avea și privirea lui căpătă, înfulecînd, o fixitate de înfometat. Mânca fără pâine, ceea ce mie mi se părea ceva animalic, fiindcă numai omul își combină hrana, în timp ce o felină sau un câine era la o distanță de milioane de ani de om, prin incapacitatea lor de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și că totul trecea ca și înainte prin flacăra ironiei lui necruțătoare, reviste de literatură, poeți, romancieri, critici literari din orașul nostru, dar și din capitală. Ne întîlneam tot la acea braserie și ne servea tot domnul Jenică, iar el înfuleca același chateaubriand și sorbea același număr de filtre care îl făceau la un anumit moment să înceapă să bâțâie din picior, în ciuda faptului că noua lui soție i le număra, acele filtre, cu reproș, că a băut nu știu câte și că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și eu tot pește am pregătit pentru felul următor. Ia vedeți, domnule Micu! Fiți atent!" Și într-adevăr aduse un uriaș crap, rumenit și cu un sos galben și garnisit cu ciuperci și legume. "E foarte bun, zise Micu uimit, înfulecînd cu poftă. Nu-i mai păsa de ciupercile, pe care le mesteca preocupat, savurîndu-le de data asta. Ne dați și nouă rețeta?" Rețeta e ce se vede, zise Matilda cu o modestie simplă: crap mare, sos de legume și untdelemn
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și fără un cuvânt părăsi încăperea. "Știi că pe urmă face migrenă care o ține trei zile la rînd", zise doamna inginer, cu un glas uscat, fără vreo căldură pentru fiica ei." Trebuie să iasă odată din copilărie, zise inginerul înfulecînd cu atâta poftă încît mereu îi rămânea mâncare pe la colțurile gurii. Peste șase luni naște și cum poate un copil să crească alt copil? De pildă acum, n-a mâncat nimic și o gravidă trebuie să mănînce." " Da' de ce nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care există și care continuă și după noi, în timp ce ticălosul e pedepsit să se sperie necontenit. De aceea îi e atât de groază să rămână singur în tăcerea odăii sale. Dacă mor, îi vine lui gândul, n-o să mai pot înfuleca și bea la nesfârșite petreceri, n-o să mai pot să țes intrigi împotriva altora, n-o să mai pot să-mi aduc în pat în fiecare noapte altă muiere. Ticălosul e legat de viață, nu "și-o trăiește", cum e el
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
un interes extraordinar să aflu deodată de la ea ce e tinerețea, ce e viața și ce-ar trebui să realizăm ca să avem dreptul să facem până târziu umbră pământului. Atacase sardelele, deci nu mâncase. O lăsai să înghită, apoi, în timp ce înfulecam eu însumi: "Ce se poate realiza? Serios! (Nu prea merg sardelele cu vin roșu!)." Astea sânt prostii, zise ea, am auzit că japonezii mănâncă dulcele înainte de masă, încep cu prăjiturile și pe urmă mănâncă orezul ăla al lor cu bețigașele
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
duci în altă parte. Înainte de 1989, nu primeam șapte feluri de lapte, toate la fel de diluate: prindeam pe sub mână doar laptele praf, pufos, alb. Învârteam lingura în punga cu folie de-aluminiu și-o scoteam încărcată cu o piramidă de pudră. Înfulecam de două-trei ori, pudra se lipea de cerul gurii, dulce și cleioasă, un gust de neuitat. Mai remarcai și-alte lucruri. Mărunte, abia când dispăreau, observai că existaseră. Băncile din parcuri și de pe-aleile de la Șosea: verzi, groase, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
special ca să le poți strânge în palmă. La noi, dimpotrivă, te servea Miss Buturugă. Iar vinul se-aducea ca pe vremea lui Ceașcă, la sticlă și doar dacă „făceai consumație“. Cu coada ochiului, am spionat mesele vecine: în stânga, un cuplu înfuleca legume gratinate și spaghetti carbonara (astea îmi plăceau și mie, dar numai la „Thalia“, lângă Lemetru: doar acolo găseai subțirimea potrivită și sosul făcut cum trebuie, cu ou, smântână și parmezan); în față, se întrezărea un castron cu salată bulgărească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
8.IX.2002)12. Regentul poate totuși fi exprimat, ca pronume sau ca nominal cu sens generic: Într-un final, noi ăștia de-alde nea Caisă vă plătim (rogozanu.blog.cotidianul.ro, 23.VII.2008); Uitați-vă ce sume fabuloase înfulecă tineri de-alde Bodu - spaima evazioniștilor -, de-alde Ionuț Popescu (Ședința Camerei Deputaților, 18.IV.2006); traducători de alde moș Gulie (agero-stuttgart.de). Semnificația de plural clasificator sau tipologic este dovedită formal prin acordul la plural: Revoluție a fost sau
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
exemplar dacă te nășteai mai la vest. Nouă nu ne rămâne decât să gustăm doi-trei ani din Paradis, apoi să fim împinși delicat, cu încurajări ipocrite, în mâlul originar din Barbaria. Mirel 29 noiembrie 2005 Stimate bibicule, Am ieșit să înfulec în grabă un hot-dog (să mă ierte domnul Pruteanu pentru folosirea barbarismului!) și am cumpărat două cărți poștale. Sunt revoltat! Joci murdar, deja ai mai trimis două. Am înțeles, vrei mai mult spațiu în viitorul volum (dacă va fi vreunul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Dar holbându-mă la aceasta îmi măresc constant partea plină, chiar fără să-mi dau seama... Codruț 18 februarie 2006 Mă enervează mirosul din biroul meu, care a fost infestat de un sandvici plin cu chiftele pe care l-a înfulecat colegul meu de „integrare europeană“ (dar care habar nu are care e Comisia Europeană sau câte state membre are această formațiune). Mă enervează la culme semidoctismul pe care-l exprimă toți românii la emisiunea foarte mediatizatului Turcescu (cu care ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
aburi doar cu o cutie de bomboane și-o promisiune de mariaj. Adică puteai, pentru că midinetele nu mai există. Ele erau muncitoare în atelierele de croitorie din Paris, care, în scurta lor pauză de prânz, o tuleau în Tuileries, ca să înfulece repejor ceva. Numele lor este, de fapt, contragerea unei expresii - „Une midinette se contente d’une dânette à midi“ (adică o midinetă se mulțumește c-o gustărică la prânz, și de la dinette și midi s-a făcut une midinette). Corespondentul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
oarecum paradoxale: "antinomiile receptării" la Eminescu, afirmarea-negarea au până la urma darul de a ivi ceva "sporitor de ființă". După care-l citează, în cele din urma, pe Valéry ca pe un suprem și liniștitor argument: "Nu spunea Valéry că leii, înfulecând berbeci, îi metamorfozează pe aceștia în leu?". Alcătuită din două secțiuni Controverse eminesciene, care dă și titlul volumului, și Eminescologia -, cartea lui Th. Codreanu dă seamă nu doar despre personalitatea unui autor, a cărui fișă de creație este mult mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și am "beneficiat" de călduri caniculare și umede ca la Tel Aviv și, tot mergând de la un obiectiv arheologic la altul de la Colosseum la Forul lui Traian, sau de la Fontana di Trevi la Piazza Navona -; încercam să refulăm povara căldurii înfulecând felii de lubeniță pe gheață și lingând cornuri de înghețată ce se vindeau la colțuri de stradă. Cu căldura de pe străzi ne împăcaserăm oarecum, dar mai rea era situația în hotel. Situat la un colț de stradă cu faimoasa Via
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
nimeni pe aici. Chiar dacă. Legea o respecți și cînd ești singur. Curiozitatea copiilor nu a fost niciodată satisfăcută. Dar o calamitate ce a lovit satul ne-a dat speranțe. Un cocostîrc afurisit se nărăvise la puii de găină și îi înfuleca lacom ca pe găluște. Toată vigilența era în zadar și gospodinele satului erau disperate. Noi aruncam cu pietre și ciomege, dar totul era în van. De data asta treaba era groasă și o delegație solicită ajutorul vînătorului. N-am voie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
surprizele ei, cauzate de o multitudine de variabile care nu au fost luate în calcul. Pe la ora prînzului, un polițist bate la ușile fiecăruia și îi invită politicos la secția de poliție, care era chiar în cadrul complexului hotelier. Speriați, moșnegii înfulecă fel de fel de hapuri. Calmante pentru tensiune, pentru prostată, pentru reumatism și pentru extrasistole. Știți de ce v-am chemat, nu? ??!! Ei, n-o faceți pe-a naivii! Ce-ați făcut aseară? Un medic, prezent acolo, intră în vorbă: Trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
rusești. Vasilică a fost sacrificat urgent, a fost jupuit și pus pe un proțap la foc puternic de vreascuri uscate. Grigoruță s-a mai ales, în plus, cu pielea berbecului. Dar de plâns a continuat să plângă în timp ce tovarășii ruși înfulecau carnea mai mult crudă decât friptă, codimentată însă din belșug cu votcă de-a lor. După ce n-a mai rămas decât oasele din bietul Vasilică, rușii și-au înhămat caii la atelaje și au pornit, urcând în grabă Dealul Morilor
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
microelemente, În special fier și mangan, dar și Mo, Zn, Cu, Co, Cr, Ni, F, S, Cl și mult râvnitul iod; asta pe lângă mari cantități de K, P, Na, Ca și Mg. Cu siguranță nu-i face plăcere să fie Înfulecată, dar dacă cineva o face, se alege cu destul de multă celuloză, până la 2% care, deși nu-i de mâncare, ajută digestia și protejează față de cancerele de profil. Se mai alege și cu vitamină C, cel puțin cât din mere, dacă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
până ce alții, vreun mucegai, ar face același lucru, „regretând“ și ei apoi că l’au mântuit. Desigur, pentru că spre deosebire de acel mucegai am rațiune, mă cufund În meditație, spre a drege noua situație, blidul gol. Și aflu, de pildă, că am Înfulecat prea repede În raport cu abilitatea mea de a reumple blidul. Cam așa funcționează suprema rațională, adică Natura: cel care epuizează - local - o resursă e silit să postească și să dispară, implicit resursa În ansamblul ei capătă protecția necesară regenerării, perpetuării ei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În stomăcelul meu; urmează, invariabil, toracele, picioarele, abdomenul; cu mațe cu tot. Strâmbați din nas? Voi care spălați cu sârg mațele porcului? Nici nu știți ce aruncați. Iată: Zice Cristi că orice vietate e veșnic flămândă. Și, implicit, tentată să Înfulece, când poate, cât mai mult, chiar peste nevoile zilei, căci nu se știe ce aduce ziua de mâine. Dar „mașinăria“ ei internă nu are decât o „viteză“. Și așa, făptura e obligată să elimine ca deșeuri chiar o parte din
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de dedesubt. M’ajută și muștarul. Cască ochii la etichetă. Ce-i tartrazina aia? Din chimia ce-am Învățat-o pe lângă tine, e un colorant galben. Ce caută el acolo, câtă vreme muștarul Însuși e galben? Vrei să spui că Înfulec un soi de manelă? Nu vezi și bobițele de muștar? Cam alea-s tot muștarul. Te las pe tine să afli restul; oricum, eu nu mă ating de așa ceva. Ia spune ce-ai face dacă vreun patron ți-ar cere
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]