7,890 matches
-
alta, și ele se aseamănă cu cele care au măcinat guvernarea Ciorbea. În ciuda declarațiilor spectaculoase ale premierului, declarații prin care dl Năstase se străduia să dea impresia că guvernul pe care îl conduce are la dispoziție libertăți care să-i îngăduie să nu țină cont de exigențele FMI, executivul se luptă din răsputeri să convingă și Fondul, dar să dea impresia că n-a uitat de promisiunile electorale ale PDSR. Nimic nou sub soare, guvernul Ciorbea a încercat aceeași echilibristică. Rezultatele
Castanele uitate pe foc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16266_a_17591]
-
Partid (eu nu trebuia să fiu reabilitată), la care se adăuga binecunoscutul lui cinism personal. Dar relativa inapetență a criticii față de mine, în următoarele decenii, se datorează, cred eu, parțial, varietății stilistice, frecventei "schimbări de voce" pe care o practicam, neîngăduind o "etichetare". Am fost numită, pe rând, "poetă a dragostei", "poetă cerebrală", "poetă a faptului cotidian", "poetă ludică" etc. Până, probabil, s-au plictisit... În schimb, Ion Barbu a făcut o altă caracterizare poeziei Dvs.: "Un cânt de mat argint
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
a "uns" poet, adnotându-mi manuscrisul (La scara 1/1) în termeni superlativi. Deși era idolul meu întru poezie, sau din cauza asta, relația noastră a fost afectată datorită tinereții mele nesăbuite (aveam 22 de ani, el avea 52), care nu îngăduia să-i suporte cu umilință copleșitoarea personalitate. Se știe că Dvs. aveți și o solidă pregătire muzicală. Cum ați folosit în poezie această pasiune pentru muzică? Ca și poezia pentru copii, muzica a însemnat pentru mine un refugiu în "obsedantul
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
și simplu notițe redacționale, aruncate într-un colț de pagină. Am crezut totdeauna că orice se poate discuta sine ira et studio, pe un ton civilizat, că polemica nu exclude (vorba d-lui Octavian Paler) cordialitatea și că singurul extremism îngăduit în lumea ideilor este (vorba, de data aceasta, a d-lui Radu Cosașu) unul de centru. Am însă prilejuri nenumărate să mă conving că lucrurile nu stau deloc așa. De vină e, desigur, naivitatea mea. Mi-o asum, ca să zic
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]
-
eului, cu toate ale sale: orgolii, resentimente, incriminări, joacă un rol cu totul secundar în țesătură narativă". Toate acestea, după ce exclamase la un moment dat: Stranie alcătuire mai e totuși Alexandru George!" Despre Grigurcu vorbește ca despre "criticul-poet" sau "poetul-critic", îngăduindu-și comentarii malițioase, mai ales când simpatiile lui merg către literatura feminină. Remarcă însă cu admirație "virulența în verb" a polemistului, necunoscută de la început "mătăsosului critic". "Strategiile unui cronicar în tranziție" (cronica la "Litere în tranziție" de Florin Manolescu) este
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
tîrziu "Her Direktor") dovedise capacități organizatorice și administrative, că repertoriul subțire i-a fost impus de actori, directorul izbutind să joace și o piesă remarcabilă. Apoi, marele dramaturg a devenit beneficiarul moștenirii Mamuloaiei, pe care a chivernisit-o cît îi îngăduiau predispozițiile sale de petrecăreț. Tot în 1888, pe vremea cînd primar era nou-numitul Take Protopopescu, a fost dărîmat, pentru nevoi edilitare, Turnul Colței. În cartea lui, Bacalbașa reconstituie atmosfera Bucureștiului din acea vreme, povestind despre crîșmele timpului (una, la Abator
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
textul din Convorbiri literare ("De revenirea la textul din Convorbiri literare este nevoie - pentru că acolo se regăsește un Eminescu mai viu decît în ediții - adesea, un Eminescu total diferit de cel din interpretările sale critice"). Evident, Maiorescu și-ar fi îngăduit unele intervenții în textul, zice-se, pregătit de Eminescu. De aceea tocmai l-a înștiințat, în scrisoarea sa către poet de la începutul anului 1884: "și de pe acum trebuie să te gîndești la ediția a doua, care va fi reclamată la
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
va fi reclamată la toamnă, și în care vei putea face toate îndreptările ce le crezi de trebuință". Se poate mai limpede? Se știe că poeziile din Convorbiri au parte de destule greșeli de corectură și de intervențiile lui Negruzzi îngăduite de poet, care de-abia în 1878 cînd îi interzise redactorului să mai intervină în text (Și, în lada cu manuscrise s-a găsit ciorna scrisorii către Negruzzi; dar - întrebare - a fost scrisoarea și expediată?). Urmează analiza, amănunțită, poezie după
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
scrisorii către Negruzzi; dar - întrebare - a fost scrisoarea și expediată?). Urmează analiza, amănunțită, poezie după poezie, vers după vers, a erorilor știute de tipar ale ediției princeps (confruntate cu textul din Convorbiri și, apoi, cu cel din manuscrise atît cît îngăduie lecțiunile posibil de corecte), totul migălos și cu acribie științifică. Și, apoi, completările și eliminările unor greșeli de tipar în cele 16 ediții ale plachetei (Maiorescu veghind ediția pînă la cea de a zecea, 1907), după care ele s-au
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
Indiscutabil, bardul Necuvintelor rămîne o figură remarcabilă a literelor noastre, o schiță de geniu, impresionantă fie și pentru imensa reputație a cărei trenă exegetică încă nu dă mari semne de epuizare (cu toate că așteptatele clivaje negative s-au înmulțit). Și acum îngăduiți-mi o amintire, relevantă pentru ceea ce reprezintă tirania modei. După ce și-a publicat eseul despre Nichita Stănescu (Descrierea unui poet), Ion Negoițescu mi-a mărturisit: "în timp ce-l scriam, m-am gîndit mult la tine; aveam la îndemînă, de fapt, tot
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
Pavel Șușară După ce a fost deschisă mai bine de două luni în sala rondă a Galeriei Etaj 3/4, expoziția de pictură a Ioanei Bătrânu, intitulată Interior melancolic, poate fi privită acum mult mai temeinic decît ar fi îngăduit-o un timp de expunere obișnuit. Faptul că au fost posibile reveniri la intervale suficient de mari pentru ca senzațiile să nu se suprapună, dar și suficient de mici pentru ca urma imaginilor să nu se voaleze cu totul, a creat între
Forță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16320_a_17645]
-
Dualitatea nu-i oare ireconciliabilă și perpetuă? Și absolut relativă?" (...) "Bine, rău; Cald, frig, viață, moarte; foc ori gheață; în cumpăna aceasta nerezolvabilă în planul moral și senzitiv, doar subtila ironie, eleganta resemnare, metaforizantul tremur și atotmîngîietoarea evazivă poezie (își îngăduie a răsturna semantica adjectivelor de bază) ne pot fi călăuze, molcomindu-ne teama, temperîndu-ne zbuciumul, amăgindu-ne cu echivocul consubstanțial oricărui atribut calitativ". Cu toate că visul suprem îl reprezintă reconcilierea celor ce se opun, rezolvarea dualităților prin reîntoarcerea la unitatea dintîi
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
nestricăcioase". Incontestabil, Nicolae Steinhardt nu e ceea ce s-ar chema un critic "profesionist" (nici nu s-a dorit astfel, apreciindu-se cu stilizată modestie, în raport cu multitudinea temelor sale, drept un "autor amator"). Sub scutul unei atari derogări de sine, își îngăduie a "submina" cu grație judecata strict estetică, delectîndu-se nu o dată, la modul simpatetic, cu scrieri de rang secundar, în jurul cărora țese prețioase considerațiuni demne de un mai înalt pretext. E o latură particulară a demersului său, o "slăbiciune", poate, din
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
dobîndit - prin trudă și ingeniozitate - locul cuvenit în ierarhia Terrei, atunci să procedăm în consecință, eliminînd hotărît cuvintele așa-zis "pitorești", "relaxante", "nonconformiste", aparținînd de fapt vocabularului țigănesc sau sexologic. Mai înstăriți, poate, în zestrea lingvistică, francezii - de exemplu - își îngăduie luxul de a folosi un cuvînt șocant, merde, care vine din latinescul merda = Vulg. Excrement uman și animal. Dificultate. Plictiseală. A fi într-o încurcătură: "être dans la merde". Proliferarea fondului lingvistic țigănesc, ca și "limbajul fără perdea", sexologic, ne
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
Am fost informat încă de zilele trecute..." că îl amenință primejdii, comploturi, prăbușiri cu avionul, sabotaje, inundații, cutremure. Părerea mea e că Năstase și Iliescu au nevoie ca de aer de Vadim. El a fost inventat tocmai pentru a le îngădui neocomuniștilor să mimeze decența, pentru ca îndărătul perdelei de fum să-și facă mendrele. Ce importanță are, de fapt, că Iliescu a fost sau nu kaghebist, când întreaga lui concepție politică derivă din învățăturile kaghebisto-bolșevice ale anilor '50? De ce ne-ar
"Cipăndeil"-ii au psihicul labil by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16346_a_17671]
-
extrem de important, neputând să înceapă ancheta de la capăt și să plaseze întreaga construcție pe renunțarea la vechi stereotipuri de origine romantică (...), specialiștii români din exil n-au reușit decât rareori să facă la percée, acea străpungere care le-ar fi îngăduit să atingă o audiență mai extinsă nu numai în spațiu, ci și în timp". Vina în literatură și discursul autobiografic este un studiu extrem de interesant, care aduce în prim plan diferite aspecte legate de psihologia creației, reliefând totodată modalitățile în
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
un moment al existenței, te pomenești imitîndu-te pe tine însuți. Îți ești propriul discipol, propriul epigon. Te moștenești pe tine însuți, fără a-ți da seama cînd ai murit. * Nici o lumină nu e atît de intensă încît să nu-i îngăduie întunericului să-i dea tîrcoale. Dramatismul atît de uman al oricărei lumini. * Există nu numai o vocație ascensională, ci și una a căderii. Păcatul presupune talent. Infernul e un mediu genial. * Puținele iluzii ale bătrîneții sînt cele mai profunde, fiindcă
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
un moment al existenței te pomenești imitîndu-te pe tine însuți. Îți ești propriul discipol, propriul epigon. Te moștenești pe tine însuți, fără a-ți da seama cînd ai murit. * Nici o lumină nu e atît de intensă încît să nu-i îngăduie întunericului să-i dea tîrcoale. Dramatismul atît de uman al oricărei lumini. * Există nu numai o vocație ascensională, ci și una a căderii. Păcatul presupune talent. Infernul e un mediu genial. * Puținele iluzii ale bătrîneții sînt cele mai profunde, fiindcă
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
prezenta pe Virgil Ierunca și Monica Lovinescu drept locuitori ai unui infern moral și material, ziarele au scris chiar săptămâna trecută că în timpul revoluției din '89 adulatorul ceaușist ar fi închis ușile teatrului pe care-l conducea pentru a nu îngădui tinerilor urmăriți de securitate și armată să se refugieze acolo! N-are rost să menționez însăilarea sa ficțională "Niște țărani", care i-a adus o anumită gloriolă în rândurile cititorilor rămași la nivelul reveriilor pășuniste, pentru c-ar fi pură
Soia și ciocanul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16385_a_17710]
-
ispititor în pledoaria lui): "Diavolul este cea mai frumoasă creatură pe care a făcut-o Dumnezeu! [...] Era o ființă plăcută, nu-mi inspira câtuși de puțin teamă ci tihnă . [...] Părea să arate înțelegere față de dorințe pe care încă nu-mi îngăduisem să le simt" (p. 38-40). Al doilea Iuda, față de care Isus simte o puternică dragoste pentru sinceritatea și... intransigența lui. Evanghelia după Fiu de Norman Mailer se adaugă astfel altor zeci de cărți și filme pe această temă, din epoci
Fiul după Mailer by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16389_a_17714]
-
din Israel nu vin cu observații mult mai consistente. Am reținut totuși cîte ceva din lunga intervenție a lui Leon Volovici și din aceea foarte scurtă a lui Al. Mirodan. Îi trimitem pe cititorii noștri la sursă. Spațiul nu ne îngăduie să cităm, oricît am dori. Deși ne previne că subiectul de discuție pe care Vatra și l-a propus este limitat (am văzut la ce), Al. Cistelecan însuși se referă în preambulul său la o problemă fără, neapărat, legătură cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16421_a_17746]
-
ale raportului dintre artist și natură: el asociază observația directă conceptului, favorizează trecerea de la concret la abstracțiune, de la particular la generalul ce ordonează și clasează - cu cuvintele lui Goethe, el atinge "certitudinile fundamentale ale cunoașterii, esența lucrurilor, în măsura în care ne este îngăduit să o recunoaștem în forme vizibile și palpabile". "Tipurile", formele "originare" și "ideale" pe care naturalistul Goethe le identifica grație aceleiași medieri la pragul dintre ontogeneză și filogeneză devin, iată, accesibile, prin creația artistică! Este aici însuși sîmburele poeticii clasicismului
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
Uitarea: cea mai blîndă metodă de distrugere aflată la îndemînă noastră. * Prin însăși disimularea să, ipocritul dă dovadă că se disprețuiește pe șine. * Cultură: a reține foarte putin din foarte mult, precum la acele rafinate festinuri chinezești la care era îngăduit a gusta doar cîte un pic din peste o sută de feluri de mîncare. * Deopotrivă, sterilitatea poate veni dintr-o insuficientă ori dintr-un exces al inexprimabilului. * Prin repetare abuzivă, în neștire, adevărurile nu doar își pierd eficientă, ci ajung
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
creștinii din acele vremi, cu precădere participanții la sinoadele ecumenice care au formulat dogmele Bisericii, au pus mereu în evidență rolul lor inegalabil. Așa spre pildă, sinodul al III-lea ecumenic de la Efes din 431 hotăra: Nimănui nu-i este îngăduit să propovăduiască altă credință decât aceea definită de Sfinții Părinți (...) 26. La același sinod, după citirea epistolei lui Leon cel Mare către Flavian al Constantinopolului, cei prezenți au exclamat: (...) Aceasta este credința Părinților, aceasta este credința Apostolilor. Noi toți așa
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
printre altele, precizau: (...) rugăm stăruitor bunătatea ta să primești cu auzul ascuțit (atenție) și cu privirea liniștită (bunăvoință) pe delegații noștri și să nu lași nicidecum să se introducă ceva nou spre ocara celor ce au murit, ci să ne îngădui să rămânem cu cele stabilite și legiferate de către strămoșii noștri, care, am putea spune că au făcut toate cu chibzuință, cu înțelepciune și cu ajutorul Duhului Sfânt 28. Tot în acest sens, 23 Pr. Prof. M. Șesan, art. cit., pp. 362-365
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]