1,296 matches
-
creează blocaje afective, copiii neîndrăznind să pună întrebări, temându-se de eșec, de ironii. Autoritatea profesorului nu trebuie să se bazeze pe constrângere, ci pe competența profesională, pe obiectivitate și ținută ireproșabilă. Cadrul didactic trebuie să fie apropiat de elevi, îngăduitor în limitele firești, să încurajeze imaginația. E nevoie de un climat democratic, destins, prietenos pentru ca școlarii să-și manifeste nestingheriți spontaneitatea și curiozitatea. Profesorul trebuie să depisteze școlarii cu potențialități creative superioare, să le asigure posibilități speciale de dezvoltare a
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
este că o educație eficientă implică tocmai a-i oferi experiențele care îl formează ca adult echilibrat și responsabil, aceasta implicând furia, tristețea și frustrarea de a nu obține ceea ce pretinde în totalitate. A crește copii într-o manieră prea îngăduitoare din punct de vedere emoțional nu este același lucru cu a-i iubi. De asemenea, ascultarea de bună voie nu se poate atinge decât prin impunerea unei autorități. Aceasta nu poate fi, însă, realizată, în condițiile în care copilul sesizează
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
mamei, dragostea cu care îl înconjoară, experiența ei anterioară în creșterea altor copii se dovedește a fi de o deosebită însemnătate. Se știe că unele mame adoptă un stil prea autoritar, dominând personalitatea copilului, iar altele, fiind peste măsură de îngăduitoare, se acomodează "capriciilor” copilului. Părinții trebuie să știe ce așteptări au de la copilul lor la diferite vârste, cum să răspundă la avansurile lui și cum să promoveze interacțiunea cu copilul. Ambii părinți trebuie să aibă cunoștințe în acest domeniu. Disciplinarea
EDUCAŢIA ÎN FAMILIE – FACTOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Dana Smerea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1399]
-
arse și sleite, de nu mai era chip să le poată lua cineva în gură... și când a venit Sfânta Duminică de la biserică, și-a pus mâinile n cap de ceea ce-a găsit acasă. Dar Sfânta Duminică, blândă și îngăduitoare, na vrut să-și puie mintea c-o sturlubatică și c-o leneșă de fată ca aceasta; ci i-a spus să se suie în pod, să-și aleagă de-acolo o ladă, care i-a plăcea, și să se
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
din Basarabia. Cele două societăți au reunit În rândurile lor pe refugiații de peste Prut, stabiliți În Regat și Își propunea să contribuie la emanciparea națională a românilor basarabeni, aflați sub ocupație țaristă. Autoritățile rusești nu priveau cu ochi buni atitudinea Îngăduitoare a autorităților române față de societățile românilor basarabeni, care ținteau obiectivul major - emanciparea națională a românilor basarabeni și reîntregirea cu România a teritoriilor românești Înstrăinate din stânga Prutului. În anul 1899, un grup de studenți basarabeni, În frunte cu Ion Pelivan, a
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
și de îmbogățire” a fiecărui learner cu cât mai multe dimensiuni și valori ale dezvoltării personale. Subiectiviștii sunt eminamente umaniști, precum Carl Rogers și Abraham Maslow. Dar Eisner și Vallance erau ei înșiși umaniști și de aceea critica subiectiviștilor era îngăduitoare. Reconstrucționiștii au obsesii sociale. Pentru ei, curriculumul trebuie conceput astfel încât să oblige școala să fie un agent al schimbării și dezvoltării societății. Un curriculum reconstrucționist tinde să articuleze riguros și să armonizeze trebuințele individuale cu interesele sociale, astfel încât „produsul curricular
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1975-1976, ca redactor-șef adjunct al Opiniei studențești, am fost de cel puțin zece ori la „Direcția presei” cu șpalturile revistei. În primul rând, conta la cine „nimerești”, pentru că, oameni fiind, cenzorii erau și ei destul de diferiți. Unii erau mai îngăduitori, alții mai absurzi. Unii mai curajoși, alții fricoși precum iepurii. Iar aceste caracteristici le influențau vizibil comportamentul. Pe deasupra, dacă, după ce treceau șpalturile prin mâna lor, „dezastrul” era prea mare, puteai apela la „arbitrajul” șefului instituției. În ce mă privește, am
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cenzurii” a „tăiat” el însuși și astfel mai salvam câte ceva. Ca într-un ritual, D-sa nu uita să-și încheie intervenția cu afirmația că „revista nu e cuprinsă în circuitul național de difuzare a presei, deci putem fi mai îngăduitori”. și adăuga: „Băieții îs foarte tineri, au vreme să devină mai conformiști”! Cred că modul de lucru al D-sale nu a fost tocmai pe placul celor „mai de sus”, pentru că, după un scurt ocol pe la Consiliul Culturii și Educației
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
întâlnindu-se și povestindu-le într-un cadru oenologic și culinar, la crâșma „La Paradis General”. Pornind de la aceleași principii narative, Oraș patriarhal (I-II, 1932) își propune să fie mai puțin sarcastic cu mediul târgului românesc, scriitorul fiind mai îngăduitor cu inșii de fundal și neiertător cu protagonistul lui, parvenitul Tudor Stoenescu- Stoian, un fel de Mitică obraznic și fără scrupule, care pătrunde în „orașul patriarhal” creându-și, ca om de București, o mitologie de persoană cu mari reușite și
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
lumină de un stil alert, cu certe calități literare. Aceeași rigoare filologică, aceeași minuție niciodată pedantă caracterizează și lucrarea Scriitori și reviste la Pontul Euxin (1997), scrisă cu o căldură bine temperată de obiectivitatea criticului, mereu blajin ca om, niciodată îngăduitor peste dreapta măsură când ține condeiul. Pe de altă parte, istoricul literar l-a purtat vreme de jumătate de veac în filigran pe poetul adolescent cu alt nume, Ștefan Careja, „poet rimbaldian”, cum îl considera Al. Piru (având doar pe
PUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289062_a_290391]
-
notarea realistă, exactă și totodată dezinvoltă a gesturilor și vorbirii se îmbină în chip firesc cu tentația senzaționalului, fantasticului și abisalului psihologic. Definitorie rămâne însă perspectiva moralistului și a umoristului, care uzează de o gamă largă de mijloace, de la zâmbetul îngăduitor, solidar cu duioșia, până la distanțarea sarcastică. Sub camuflajul ironiei și al jovialității sudice, cu tentă caragialescă (s-a vorbit de „miticismul” naratorului și al eroilor săi), se ascunde un liric și un sentimental care râde ca să nu plângă, dotat cu
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
1937) ș.a. Literatul va reveni însă ca memorialist și eseist. În Amintirile unui băiat de familie (1938) se relevă ca un remarcabil evocator, cu darul povestirii, știind să reconstituie atmosfera unei lumi apuse, care generează fie inevitabile melancolii, fie un îngăduitor zâmbet ironic. Temele sunt orașul provincial (Tecuci), cu trăsurile lui și cu tristețea despărțirilor, vacanțele la moșie, valsul, plimbările singuratice, primii fiori ai dragostei, deniile, vilegiatura la Slănic, Bucureștiul tramvaielor cu cai, mai toate paginile amintind proza lui Duiliu Zamfirescu
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
an Însă poate fi Începutul unei discuții necesare și utile asupra moștenirii gustiste. Dan Dungaciu: Strategiile culturale și ocultarea politicului. Un model. Fundalul prestației pe care o evocăm aici e bine știut: societatea românească a anilor ’80, deloc senină, deloc Îngăduitoare și Încă Îndărătnică În a prezerva axiologia oficială livrată României o dată cu suprastructura unui sistem de ocupație. Suntem la câțiva ani după desființarea Facultății de Sociologieă La fel de bine e cunoscută și axiologia În cauză: limba sociologiei trebuia să fie unică, consonantă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din cuplu. Deși evoluează lent, Împărțirea sarcinilor Între partenerii de cuplu Începe să devină un fapt incontestabil, spun sociologii francezi. În plus, modelul de educație primit influențează modelul de cuplu constituit: faptul de a fi primit o educație suplă, flexibilă, Îngăduitoare determină formarea unui cuplu egalitar, cu toate că, subliniază Attias-Donfut, această legătură statistică este destul de slabă și puțin semnificativă. Din rezultatele examinate reiese că, În ciuda inerției practicilor și contradicțiilor dintre bărbați și femei, relațiile dintre cele două sexe se transformă În aceeași
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dintre bărbați și femei, relațiile dintre cele două sexe se transformă În aceeași direcție ca și raporturile dintre generații, și anume În sensul Înlocuirii principiilor ierarhice tradiționale. Valorile și comportamentele se schimbă de la o generație la alta: educația devine mai Îngăduitoare, mai indulgentă, iar practica religioasă scade foarte puternic. În sânul unei familii apar astfel atât continuități, cât și discontinuități Între generațiile succesive. Schimbarea, demonstrează Attias-Donfut și colaboratorii săi, apare În generațiile caracterizate printr-un număr mai mare de femei pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tradiția detectivistică a Agathei Christie. Marea slăbiciune a cărții - și anume rezolvarea cazului prin descoperirea unei fotografii care surprinde momentul căderii fatale pe geam a lui Horace Bright - provine din opțiunea pentru o soluție de tip „Hercule Poirot”. Oricât de îngăduitori am fi cu autorul, un astfel de deznodământ nu poate să satisfacă pretențiile cititorului care așteaptă de la un autor de un asemenea calibru ceva mai mult decât o soluție de nivel rebusistic. În aceeași ordine de idei, e posibil ca
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
fragmentul și mi se pare grozav. Cam pe aici se învârt lucrurile”). Pe de altă parte, scriindu-i lui Alex Barris la 16 aprilie 1949, cu câteva luni înainte de apariția cărții, pare să se stabilizeze într-o poziție mult mai îngăduitoare: nu exclude ca The Little Sister să fie cartea lui cea mai bună. În bine cunoscutul său stil retractil-relativizator, nu uită însă să adauge: Dar n-am să egalez niciodată Somnul de veci și Adio, frumoasa mea în ceea ce privește complexitatea intrigii
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
spovedit un om, reprezentată în 1943 de Teatrul Național din Cluj. Recenzent sârguincios, A. a colaborat la mai toate periodicele bănățene dintre 1930 și 1965, dovedind, dacă nu un gust deosebit, cel puțin profesarea unor principii etice ireproșabile. A fost îngăduitor cu scriitorii locali (Dridri Goroniță, Al. Țințăriu, Dorian Grozdan, Ilie Enea ș.a.), prezentați fără discernământ critic. Sensibil totuși la literatura de valoare, a consacrat cronici de bună calitate unor scrieri ale lui T. Arghezi, L. Rebreanu, M. Sadoveanu G. Ibrăileanu
ATANASIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285483_a_286812]
-
de scrieri ce promovează rațiunea la loc de cinste, demonstrând coexistența mai multor forme de expresie. E vorba de o gândire tot religioasă, dar rațională, în care adevărurile, deja formulate, sunt supuse arbitrajului rațiunii, morala întemeindu-se pe înțelegerea mai îngăduitoare a omului. Să spunem că mulțimea confluențelor cu Orientul, cu tradițiile acestuia, dar și receptarea influențelor venite dinspre Italia renascentistă și postrenascentistă, confruntarea cu sistemul ideatic promovat de scolastica medievală ori de Reforma premodernă creează un echilibru de care vom
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ordine care fac greu situației” etc. Lipsa asumării sau a atribuirii duce invariabil la exprimare artificială, greoaie, neconvingătoare. Mai ales în textele de opinie întâlnim asemenea formulări, pe care, în mod eronat, le considerăm a fi jurnalistice și le trecem îngăduitor cu vederea: „Se zice că a fi român înseamnă a fi poporul ultimei clipe. Avem pretenții la alții, dar când vine vorba despre noi devenim îngăduitori”. Din păcate, presa actuală adaugă vorbirii impersonale defectul aserțiunii generalizante cu atâta râvnă, încât
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
formulări, pe care, în mod eronat, le considerăm a fi jurnalistice și le trecem îngăduitor cu vederea: „Se zice că a fi român înseamnă a fi poporul ultimei clipe. Avem pretenții la alții, dar când vine vorba despre noi devenim îngăduitori”. Din păcate, presa actuală adaugă vorbirii impersonale defectul aserțiunii generalizante cu atâta râvnă, încât noi, cititorii, nu mai percepem incorectitudinea unor formulări senzaționaliste de tipul: „Românii mor de foame” (chiar toți?), „Dispar femeile!” (chiar toate?) etc. Evitați structurile verbale pasive
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
se află altceva decât lipsa de credință, Îndoiala, scepticismul sau pur și simplu oboseala În credință. * Apocrifele propun cu dezinvoltură o serie de inovații dintre care, unele, vor marca imaginarul european. Iuda apare În culori sumbre. Există unele tradiții mai Îngăduitoare, dar firave. În general predomină diabolicul. Voi Încerca să urmez cât de cât o ordine cronologică, deși, În cazul acestor texte, fără origine și autor precis, datarea pune probleme. În Evanghelia arabă a copilăriei, versiune din secolul al V-lea
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
mai comită nici unul. De unde cutuma de a primi botezul abia spre sfârșitul vieții sau În situații critice. După botez nici un păcat: aceasta a fost regula În primele două secole. Rigorismul novațian prelungește vechea atitudine față de botez, opunându-se trend-ului Îngăduitor promovat de Biserica majoritară. Patianus de Barcelona vorbește despre logion În tratul său Împotriva novațienilor (Pacien de Barcelone, Ecrits, 1995, Sources chrétiennes 410). El propune Înțelegerea În context: fariseii neagă puterile divine ale lui Isus (cap. 15). Text prezentat, prin
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
minuțioasă și stranie, încât poate crea, la un moment dat, senzația de imaginar baroc. Dar tonul se schimbă, relatarea evoluează cu un plus de vitalitate și de umor, pentru ca la sfârșitul secvenței faptele să se arate învăluite într-o relaxare îngăduitoare. C. ar putea fi apropiată familiei literare inaugurate de Ion Creangă și continuată de Calistrat Hogaș. Povestirile și nuvelele reiau, în general, aceleași procedee de realizare artistică afirmate în scrierile anterioare. În nuvela Pustiuri (1942), autoarea extrage din mitologia populară
CANCICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286060_a_287389]
-
aceluiași (apărută întâi sub acest titlu), este confruntată cu definițiile dramei date de Aristotel și Schopenhauer și cu dramele lui Shakespeare; fabula lui G. Sion este opusă definiției acestei specii dată de Lessing și realizărilor lui La Fontaine; ceva mai îngăduitor a fost cu Ronetti-Roman, al cărui poem Radu îi ocazionează sfaturi literare pline de bun-simț. Adversar al efuziunilor stilistice, C. a folosit atât ironia, cât și sarcasmul, mânuite cu o artă care a făcut din el un polemist de temut
CARP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286121_a_287450]