1,433 matches
-
din start, ca fiind nepotrivite de către unii dintre membrii grupului și, de aceea, aceștia nici nu i-au lăsat pe inițiatorii ideilor să le explice până la capăt afirmând că aceștia „spun prostii” ori „habar nu au pe ce lume trăiesc!”. Îngrijorat de starea conflictuală la care s-a ajuns, profesorul Dumitrașcu a intervenit atunci delimitând - în propria opinie - cine avea dreptate și cine nu în disputa respectivă. Această atitudine, departe de a liniști lucrurile, a generat și mai multă nervozitate în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
reprezentări epice pregnante, greu de uitat. În linii mari, proza lui Cristian Tudor Popescu este o utopie negativă, o distopie, pe linia creațiilor clasice ale unor scriitori ca George Orwell sau Ray Bradbury. Prozatorul român se simte la rândul lui îngrijorat de pierderea identității omenești a oamenilor în secolele următoare. Viziunea lui este sceptică și uneori satirică. Cea mai consistentă povestire din volum, Pythia, un mic roman (care ar putea fi și ecranizat, cu succes) ne introduce într-o lume guvernată
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
sumbru ministrului plenipotențiar austro-ungar: „Recolta slabă, deficitul financiar greu de acoperit, agitațiile țărănești, În fine, un guvern format din personalități de mâna a doua, toate acestea sunt elemente care Înrăutățesc grav situația. M. S. Regele este cât se poate de Îngrijorat, mai ales situația financiară este cea care Îl neliniștește cel mai mult...”. Ce era de făcut? O spune tot Regele: „Mi-a zis că ar trebui făcut totul ca să se păstreze creditul țării, chiar cu prețul unor mari sacrificii. Probabil
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
și de demnitate națională” <ref id="86"> 86 Corespondența generalului Iancu Ghica, doc. XCII, p. 128-129; N. Iorga, Correspondance diplomatique roumaine sous le Roi Charles Ier, Bucarest, 1938, doc. nr. 660, p. 313.</ref>, oferind României drept „compensație” teritoriul dobrogean. Îngrijorat de materializarea unei asemenea intenții, Domnitorul adresa o nouă scrisoare Țarului Alexandru al II lea, mărturisind enormele dificultăți ce ar provoca În România orice rectificare de teritoriu. De altfel, În cursul Întrevederii cu Ignatiev, Suveranul declarase pe un ton ferm
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
compensații teritoriale. De aceea, raporturile României cu statele balcanice au oscilat În funcție de propriile interese la sud de Dunăre: problema românilor macedoneni și stabilirea unei granițe strategice În sudul Dobrogei <ref id="174">174 Gh. Cliveti, op. cit., Iași, p. 254. </ref>. Îngrijorat de atitudinea Cabinetului de la Viena, ce sprijinea Bulgaria În dauna Serbiei, Regele Carol I nu a ezitat să-i declare reprezentantului german la București că, la un moment dat, România „nu va fi În stare să urmeze obligațiile ei de
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
și care, după ce află de la medic că nu are nimic, pleacă acasă liniștit”. Al doilea tip este denumit de A. Păunescu-Podeanu ca „bolnavul dificil, formă severă, majoră, ireductibilă”. Pentru autorul menționat, acest tip de bolnav „nu numai că se agață îngrijorat de boala lui, considerând-o foarte gravă, fiind acaparat de ea, preocupat numai de ea, dar este și nemulțumit de felul cum e tratat, acuzând pe medici și pe cei care l-au îngrijit, socotindu-i vinovați de suferințele lui
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bărbații albi morți” e singura cale spre viitor, iar valorile nu se mai găsesc decât în universurile echivalente ale postistoriei, în culturile celor „umiliți și obidiți”, cărora progresiștii le dau o „voce” (de regulă, exact vocea progresiștilor). Amitai Etzioni, deși îngrijorat de crizele (post)modernității, continuă să spere că tot ce e mai bun din tradiția Occidentului va continua să înflorească schimbându-se, dacă refacerea valorilor și solidarităților umane bune se realizează în cadrul unor comunități deschise, construite pe comuna noastră umanitate
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
des decît a făcut-o... Ă Catarama n-a rezistat, domnule căpitan, zise dulgherul apropiindu-se. Eu m-am străduit să vă fac un picior trainic. Ă Sper că nu v-a rupt nici un os, domnule, spuse și Stubb, sincer îngrijorat. Ă Ba da, Stubb, nu numai că mi le-a rupt, dar le-a făcut zob... însă chiar cu oasele rupte, bătrînul Ahab tot teafăr rămîne. E drept că osul acela mort, pe care l-am pierdut, era pentru mine
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
întotdeauna pentru acordarea drepturilor la femei și găsește că chestiunea drepturilor civile la femei trebuiește negreșit rezolvată pentru a scăpa de ridicol situația actuală a femeii măritate care trece de la capacitate la incapacitate după capriciile legii, totuși, d-sa este îngrijorat să nu se găsească femei care să vrea să-și facă o trambulină din aceste drepturi. Consideră problema înscrierii femeilor în partidele politice prematură înainte ca ele să obțină drepturile civile și pe cele politice în întregime. D-sa cere
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
nevoie, îți poate reabilita onoarea, cu titlu postum. Dar în cazul lui... Continua să vorbească, afișând un zâmbet tot mai disprețuitor. Eram acum sigur că în seara întâlnirii noastre în ploaie îi fusese foarte frică și că era mult prea îngrijorat, ca să se mai gândească la frumosul trup al soției lui, că petrecuse ultimele două zile într-o umilitoare neliniște, pe care încerca s-o șteargă prin tonul ăsta disprețuitor, de învingător. Mai înțelegeam și că n-aveam să ies din
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
orelor, te îndrepți spre stație, te gândești la reproșurile dirigintei și la notele proaste pe care le-ai luat în acea zi, urci în autobuzul din cale-afară de aglomerat, îți faci loc cu greu printre călători, numeri stațiile și privești îngrijorat ceasul de la mână. Când controlorul agită scurt legitimația în fața ta și îți cere poruncitor să-i prezinți legitimația de călătorie, aproape zâmbești. Ghinionul de a fi uitat abonamentul acasă nu te mai miră. Sigur că orice încercare de a îndupleca
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și a intrat furios în grajd. -Ce s-a întâmplat, măi Luminosule?... așa team crescut eu? ... ca să ataci oamenii mișelește? ... după fiecare exclamare lovea cu lemnul spatele calului... el, săracul numai plângea pe limba lui de durerea provocată. Mitică intrând îngrijorat în grajd, striga:Bunicule, nu-l bate, el nu știe ce a făcut și pentru ce... -Nu știa ce face? Atunci să învețe de acum ce are de făcut! - striga bunicul ieșit din fire. Copilul disperat că nu-și poate
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
două, Înainte de a fi detronată de cazul crimei Hall-Mills (corpul lui Hall, un pastor protestant, fusese găsit Împreună cu cel al domnișoarei Mills, o membră atrăgătoare a corului) și de deschiderea competiției anuale de baseball. Amiralul Mark Bristol din Marina Statelor Unite, Îngrijorat de prejudiciile aduse relațiilor americano-turce, trimise prin telegraf o declarație de presă În care afirma că „este imposibil de estimat numărul de morți datorat crimelor, focului și execuțiilor, dar În total probabil că acesta nu depășește două mii“. Consulul american, George
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
vine nostalgic. Suspină adânc: — Parcă îl văd și acum, alergând ca un nebun pe străzi și la răspântii... Trio îl urmărește cu ochii cât cepele. — Le cerea oamenilor să mi se închine, murmură bătrânul abia audibil. Deși e speriat și îngrijorat, Fulcinius încearcă să rămână ra țio nal. Cinic chiar. Vorbe dintr-astea sunt pură propagandă menite să-l intimideze. Octavianus Caesar acceptă orice fel de ono ruri. El însă a greșit când și-a făcut intrarea, pentru că nu s-a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ești. Speră, împotriva oricărei rațiuni, că n-a auzit bine. Mai în treabă o dată: — E vorba de Cornelius Scribonius Libo? — Da, murmură Trio cu voce joasă. Lividitatea care a cuprins chipul împăratului i se pare de bun augur. Îl vede îngrijorat și prinde curaj. — Scribonius Libo, cel care a fost adoptat de bunicul său matern... Cezarul și-a revenit îndeajuns pentru a rosti cu o voce de gheață: — Fiul fostei mele soții... Fulcinius începe să aibă îndoieli. Ce a pierdut din
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ce-i mai lipsea! Unde să se ducă să cerșească ajutor? Iulia Caelis a dispă rut. Un nume îi tâșnește în minte: Asinius Gallus! Într-acolo se va îndrepta. În urma lui, Augustus își prinde capul în palme, copleșit. Reflectează profund îngrijorat. N-a ajuns încă hoit, dar lupta pentru succesiune s a ascuțit în jurul lui. Va continua și după ce el nu va mai fi. Din păcate, nu are cum să o oprească. Asta va fi treaba lui Tiberius, căci e vorba
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
împăratul o sabie și comandantului cohortelor pretoriene? comentează indispus Pusio. — Cui? Lui Seius Strabo? face Rufus nepăsător. Nu-l interesează. Călărețul fornăie precipitat, apoi se lasă în jos, atent să nu se lovească de tavan. — Ar putea fi periculos, murmură îngrijorat. Oi avea și eu accentul ăsta caraghios? cugetă amuzat evreul. Mai degrabă nu. Greaca și latina sunt limbile cu care a deschis ochii pe lume. Le-a auzit în casă. Toți le vorbesc de când Pompeius a smuls Samaria Iudeii. Îl
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în arenă... — Abia m-am întors. Rufus tresare. — S-o fi văzut cum îmi lingea mâinile după ce am plesnit-o cu biciul! Pusio întoarce capul, să nu i se citească dezgustul pe față. — Așa de târziu s-a făcut? murmură îngrijorat Rufus. Tot umblând de colo, colo cu germanul după el prin labirin tul ăsta subteran a pierdut noțiunea timpului. Acum trebuie să fi terminat și escadronul de cavaleri pre torieni care vânează lei în Africa, îl lămurește dresorul. L-am
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
tavanul e mai înalt și eu n-ajung. Tânărul se conformează. Cu grijă! îl avertizează Rufus. Suntem chiar în centru, sub axa longitudinală. — Arena e plină de oameni! exclamă Pusio. Își trage iute capul înapoi. — S-a întâmplat ceva, anunță îngrijorat. Vocea îi tremură. — Ia ține-mă, să văd despre ce e vorba, îi cere imperios Rufus. Germanul își face palmele căuș și instructorul se cațără cu dexteritate. Aruncă o scurtă privire afară și se dumirește imediat. Încă e pauză. — Dar
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
dus mâna pâlnie la ureche, ca și cum n-ar auzi bine: Cu o mie de nume, zici? Își răsfrânge disprețuitor buza de sus peste cea de jos: Și tu, calicule, n-ai dat bani decât pe unul? Plesnește din palme, fals îngrijorat: — Păi nu crezi că zgârcenia poate mai degrabă să-l mânie pe zeul ăla... Mi... Mitru... — Mithras. — Aha! Mithras. Se scarpină nedumerit în creștet: — Cum de știi că în luptă ai nevoie taman de un nume, și nu de un
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cu orga hidraulică. Rufus încuviințează încet din cap. Muzica deschide seria duelurilor. Imediat se înalță un strigăt ascuțit. Instantaneu, i se alătură nenu mărate alte glasuri. Par să se izbească în aer unele de altele. — Ce-a fost asta? întreabă îngrijorat germanul. — Ce să fie? murmură plictisit Rufus. Au început probabil să agite din cearșafuri. Explicația lui nu reușește să-l liniștească pe călăreț. Se duce până la ușa culoarului și trage cu urechea. Gălăgia persistă. Se întoarce cu trăsăturile încordate. Evreul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
tovarășului său nici măcar să zâmbească, și-l întreabă: — Ce-i cu tine? Te agiți ca peștele pe uscat... Agrippa se încruntă. Este chiar atât de evident? Rău, dacă și-a pierdut în halul ăsta stăpânirea de sine. Murmură crispat: — Sunt îngrijorat... — De ce? Nu pot să dau de un... Nu vrea să spună prieten. Rostește în silă: — O cunoștință de-a mea a dispărut. Germanicus cască neîncrezător ochii la el. Își face repede so co teala. Tânărul Agrippa și mama lui, prințesa
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
casa cu flori pentru tine! Dacă nu ești prea obosită, ar fi chiar drăguț să te scot la cină, dar hai să vedem cum o să te simți. De-abia aștept să te întâlnesc, și știu că ar trebui să fiu îngrijorat, dar nu sunt, chiar am un sentiment plăcut în legătură cu asta - deși probabil că nici n-ar trebui s-o deocamdată! Zbor plăcut, draga mea, și ne vedem în două săptămâni! (O, Doamne ― două săptămâni!) Te îmbrățișez și te sărut, Brad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
trebuit să păstreze legătura. Deși pe de o parte crede că a notat greșit numărul, de cealaltă își face grij că poate ea nu l-a iertat pentru că a ieșit așa din viața ei. Nu e el chiar așa de îngrijorat, numai că ar fi drăguț s-o vadă, pentru că el mâine pleacă. Se întreabă dacă să mai sune o dată, dar hotărăște că trei apeluri ar fi un pic cam exagerat. Azi are parte de o zi liberă în Los Angeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
de porumbei, de furtuni și de ploi de la Santa Severa. Coborau agale prin luncă înconjurându-l ocrotitor pe Nishi care tocmai se ridicase după boală. Mergând în frunte alături de Tanaka și de Velasco, samuraiul se întorcea din când în când îngrijorat înspre tovarășul său mai tânăr și aștepta răbdător până când ceilalți îi ajungeau din urmă. Cât au mers prin Nueva España, pașii lor au fost plini de speranță și putere, cu tot soarele nemilos care dogorea, dar acum, după ce li se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]