1,130 matches
-
el valul unei bucurii fără nume, tainice și nerăbdătoare. Când stăpânii colibei sosiră, îl găsiră pe d'Arrast în picioare, cu spatele rezemat de perete, cu ochii închiși. În mijlocul încăperii, pe locul unde fusese focul, se afla biatra, pe jumătate îngropată, plină de cenușă și de pământ. Rămaseră în prag, fără să înainteze, privindu-l pe d'Arrast în tăcere, ca și cum l-ar fi întrebat ceva. Dar el nu rostea nici un cuvânt Atunci fratele îl duse lângă piatră pe bucătar, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
ceașca pe masă, aproape că sar floricelele de pe ea. Bă, vă spun eu că s-a țicnit, socră-miu s-a țicnit, s-a dus și l-a votat pe Băsescu, am și eu sursele mele credibile. El era, mort și Îngropat, da’ cu drept de vot! Cu moartea pre urne călcând... Îți dai seama ce campanie electorală au făcut ăștia pe lumea ailaltă de l-au convins pe socră-miu să-și schimbe simpatiile politice? Nici să beau nu mai am chef
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
muri se năruie și cad! Cad și scări, ș-aurite arcuri, grinzi de cedru, porți de-aramă, Soarele privește galben peste-a morții lungă dramă Și s-ascunde în nori roșii, de spectacol speriat. Și popor și regi și preoți îngropați-s sub ruine. Pe Sion templul se sparge - nici un arc nu se mai ține, Azi grămezi mai sunt de piatră din cetatea cea de ieri. Cedrii cad din vârf de munte și Livanul pustiește, Jidovimea risipită printre secoli rătăcește - În
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cadă jos; Rîur-le să se-nfioare și-n pământ să se ascunză Și să sece-a lumei față, să se facă neagră. Frunze Galbene, uscate, cerul lumile să-și cearnă jos. Moartea-ntindă peste lume uriașele-i aripe: Întunericul e haina îngropatelor risipe. Cîte-o stea întîrziată stinge isvorul ei mic. Timpul mort și-ntinde membrii și devine veșnicie. Când nimic se întîmpla-va pe întinderea pustie Am să-ntreb: Ce-a rămas, oame, din puterea ta? - Nimic!! {EminescuOpIV 150} {EminescuOpIV 151} 1285Dar la
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
poemei C-o arfă pe-un mormânt. Ah! de-aș muri... tu, înger, fără să știi v-odată Că te-a iubit acela, ce zace în pământ, C-un rai întreg de visuri, cerimea înstelată De cugetări înalte cu dînsu-i îngropată, Că acea lume-ntreagă ție-a fost închinată - Tu innocentă, albă, ai trece surâzând... Doar luna-n cer atuncea s-ar îndoi în liră Ș-ar suspina în noapte: o arfă pe-un mormînt! {EminescuOpIV 189} CARE-I AMORUL MEU
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
14. cu împărații și cei mari de pe pămînt care și-au zidit falnice morminte, 15. cu domnitorii care aveau aur, și și-au umplut casele cu argint. 16. Sau n-aș mai fi în viață, aș fi ca o stîrpitură îngropată, ca niște copii care n-au văzut lumina! 17. Acolo nu te mai necăjesc cei răi, acolo se odihnesc cei sleiți de puteri. 18. Acolo, cei puși în lanțuri sunt lăsați toți în pace, nu mai aud glasul asupritorului, 19
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
vecinii care trăiseră o viață împreună au observat deodată că, în ciuda limbii și istoriei comune, unul e de fapt sârb și altul croat, că unul e catolic și altul ortodox, și și-au adus brusc aminte de dispute de mult îngropate? Pentru că sârbul a avut mereu, din motive obscure, cea mai bună imagine în ochii românilor dintre popoarele balcanice, la începutul conflictului românii au fost instinctiv de partea lor. Acest reflex a fost exploatat politic de către regimul lui Ion Iliescu, șeful
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
fenomene, cauzate de schimbarea comportamentului râului. Astfel, în cazul în care în zonă se înregistrează un proces de înălțare a albiei majore a râului, acestea pot sfârși prin a fi încorporate albiei majore, sau chiar pot fi parțial sau total îngropate (BROWN 2001, 34) de către aceasta. În cazul în care energia râului este mai mare decât posibilitatea sa de a capta material sedimentar, are loc apariția procesului de eroziune care are drept rezultat scăderea totală sau parțială a nivelului albiei majore
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
sărături. În zona localității Banu, se poate observa, în malurile albiei, că acestea sunt alcătuite, la partea superioară, din nisipuri cu lentile de argile aluvionare, pe o grosime de cca. 1,5 m, sub care apare un sol de lăcoviște îngropat (0,60 m), iar mai jos sunt argile aluvionare (MARTINIUC, BĂCĂUANU 1961, 187). Așezarea cucuteniană luată în discuție este situată în zona de contact a șesului Bahluiului cu Valea Sărăturii (Pl. 3/2) pe un glacis proto-coluvial, alcătuit din acumulări
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
îi dă o putere de transmitere fără egal. Imaginea face bine fiindcă stabilește o legătură. Dar fără comunitate nu există vitalitate simbolică. Privatizarea privirii moderne este, pentru universul imaginilor, un factor de anemie. Stela funerară egipteană, ridicată perpendicular pe sarcofagul îngropat, privește spre apus, fiindcă morții călătoresc împreună cu soarele. Ea are forma unei porți deschise. Căci tocmai aceasta e destinația ei: să-i facă pe cei vii să comunice cu morții. Poartă falsă, dar comunicare veritabilă și verificabilă, dala era dotată
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
gândind comunicarea în afara semnificației. Mediologia preferă să vorbească de transmitere, fiind evident că esențială, în acest cuvânt, este rădăcina trans. Sau adevăratul motor al deplasării. Trebuie să priviți mai departe, nu aici se petrec lucrurile. Simbolicul nu este o comoară îngropată. Este o călătorie. Unele imagini ne fac să călătorim, altele nu. Cele dintâi sunt numite uneori "sacre". Pentru noi, sacrul există oriunde imaginea se deschide spre altceva decât ea însăși. Imaginea ca refuz al celuilalt și chiar al realității apare
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
impregnați de o anumită tradiție a credinței), când privirea trece dincolo de materialitatea vizibilă a obiectului. Vârsta idolilor, pe care istoria occidentală trebui să și-o asume ca fiind a sa, ignoră așadar ruptura păgânism-creștinism. Este soclul originar al imaginilor, baza îngropată a piramidei căreia "arta" îi este un vârf apărut de puțin timp. Ceea ce paleontologia este pentru istoria societăților sau Oceanul Pacific pentru Insulele Tuvalu, mileniile imobile ale imageriei sunt pentru scurta traiectorie numită "istoria artei". Am putea întinde această pânză primordială
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
bănui că credința noastră e bazată pe înțelepciunea oamenilor, iar nu pe puterea lui Dumnezeu (I Cor., 2, 5)”. (Origen, Despre principii, cartea a IV-a, VII, 1, în PSB, vol. 8, p. 269) ,, A crede că Cel răstignit și îngropat a înviat din morți și că șade de-a dreapta Tatălui, aceasta nu are nevoie de înțelepciune, ci de credință. Fiindcă și apostolii nu sau apropiat prin înțelepciune, ci prin credință, și printr-însa s au făcut mai înțelepți decât înțelepții
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
care au trecut și de „adaptările“ dialectale sau oficial-administrative care le fac greu, iar uneori imposibil, de recunoscut, chiar cu ajutorul ochelarilor cu multe dioptrii de istoric al limbii. La fel cum arheologul caută urme la suprafață ale unor posibile construcții îngropate adînc în pămînt, tot așa toponomastul se orientează după cea mai mică atestare de arhivă (în documente sau pe hărți vechi), ca și după informațiile din teren sau pe care le pot da toponimele înseși despre existența unor topice, altădată
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
executarea scripturală a unei invariante andante, allegro, scherzando, etc., tehnica temei cu variațiuni presupune reluarea prin amplificare, parafrazare, contrazicere sau negare, sugerând relativizarea adevărului și pluriperspectivismul. Este, astfel, o prefigurare a tehnicii palimpsestului, a "șirului de oglinzi" sau a "păpușilor îngropate una într-alta", toate marote compoziționale ale târgoviștenilor. Formula romanescă a lui Radu Petrescu se bazează în totalitate pe simultaneism și "impalidare"parafrazare a unui model fixat în interiorul cărții. Inclusă în jurnalul atelier de creație Părul Berenicei, observația autorului că
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
din satele dimprejurul Movilei Roșii. Tăcu o vreme, scormonind cu privirea șperla din sobă. - Se spune că acolo ar fi o comoară îngropată la!... îl zgândărî moșierul pe bătrân. - Da, da... așa‟i!... Se spunea că acolo este o comoară îngropată, la rădăcina unui gorun... - Povestește-ne... povestește-ne Toma, ce știi despre comoară? îl ruga boierul nerăbdător ca un copil să afle povestea comorii, mai ales că-i plăcea mult harul bătrânului de povestitor. - Hm..! făcu Toma, scărpinându-se în
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ea. Doar avea să se însoare cu ea. Asta însemna că o iubește. În cazul ăsta, ea, Darcey, era singura încă nelămurită asupra sentimentelor ei. Iar această nelămurire se arătase de când auzise de nuntă, odată cu răscolirea unor amintiri de mult îngropate și cu senzația că trecutul devenea din nou important. Trecutul rămânea în trecut. Se desprinsese de el. Sigur că, pe parcurs, mai făcuse câteva greșeli. Dar i se putea întâmpla oricui. Iar viața ei era plină de lucruri frumoase. Așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
pur și simplu la revedere și închise telefonul. În sfârșit erau căsătoriți. Iar ideile rebele, cum că nu aveau să ajungă la altar, cum că se va sfârși rău, cum că Nieve putea fi arestată, toate acestea erau moarte și îngropate. Încă o dată, Nieve schimbase eșecul pe triumf, așa cum făcea mereu. Așa cum avea să facă mereu, își spuse Darcey, pentru că îi stătea în fire. Și eu? se întrebă ea. Oare chiar sunt exact opusul? Oare asta e problema mea? Că întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
fost un pământ nou dar niciun nor nu s-a mai luat la trântă cu mine 6 septembrie 2011 Marea Dezolare Națională suntem depășiți de evenimente nu ținem pasul trăim debranșați de la viață fiecare casă devine un mormânt acolo sunt îngropate idei nu au parte nici de parastas un răspopit cântă prohodul viselor noastre femeile intră în guiness book prin cea mai mare colivă sub ceaune ard planurile de viitor dacă puneți urechea la pământ veți auzi cum se vaită oase
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
se prezentă ea și dădu mâna cu mine. Sunt văduvă. Îmi pare rău, i-am zis descuind ușa biroului. Din ce parte a Bavariei sunteți? Accentul era inconfundabil. — Regensburg. — E un oraș frumos. — Probabil că ați descoperit acolo vreo comoară Îngropată. Și spirituală, mi-am spus. Asta era bine, căci avea nevoie de simțul umorului ca să lucreze pentru mine. I-am povestit totul despre activitatea mea. Îmi zise că totul Îi părea incitant. Am condus-o În cămăruța Învecinată unde avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
rămas, ne lăsă singuri. Dacă nu ești polițai, atunci precis ești un băiat de-al lui Red. Bock vorbea Într-o parte și am văzut că limba lui era de câteva ori mai mare decât gura. Vârful limbii Îi rămânea Îngropat undeva În obraz, așa că tot ce vedeam era imensa bucată roz din partea cea mai groasă a limbii sale. Uite ce e, nu sunt prost de-a binelea, zise el cu și mai multă vehemență. Nu sunt atât de idiot Încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
spre Londra cu secretarul dumitale particular. Fața lui Six se Întunecă și, pentru o clipă, am crezut că o să sară la mine: — Despre ce dracu’ tot bălmăjești acolo acum, prostu’ naibii? Cum adică „În viață“? Fiica mea e moartă și Îngropată. Bănuiesc că trebuie să fi ajuns acasă pe neașteptate și că l-a găsit pe Paul În pat cu amanta, amândoi beți turtă. Grete i-a Împușcat pe amândoi și apoi, dându-și seama ce a făcut, i-a telefonat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
un timp încoace pentru cariera de solist, avea de stabilit împreună cu el un program de ore suplimentare, am rugat-o să mă lase și pe mine să urc cu ea, un dormitor de internat care trezea în mine amintiri demult îngropate, copilul așteptând-o, n-are mai mult de doisprezece ani, Aida s-a așezat strălucitoare pe marginea patului, lângă el, eu rămas în picioare, cu gândul departe, copilul cu chipul grav o asculta și-i aproba spusele, fascinat de profesoara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
un erou, nu strică să te mai cheme din când în când poliția să le faci o vizită, abia atunci îți dai seama cât de puțin te cunoști, afli despre tine o grămadă de lucruri obscure pe care le credeai îngropate și aveai impresia că nu-ți aparțin, totuși povestea cu flotantul pare, e clar că nu voi dormi toată noaptea, să fie vorba despre florile pe care i le-am trimis Anei?! măritata mea, cu ce drept? și lalele pe deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
tu gură-cască nocturni. Cât am stat acolo, începu să bată Santa Ana. Cu cât mă rugam mai mult ca Lee să se-ntoarcă, cu atât mai clar îmi era că viața mea de polițist mare și tare e terminată și îngropată, la fel ca și tânăra aia moartă care devenise obsesia tuturor. CAPITOLUL ȘAPTESPREZECE Dis-de-dimineață le-am trimis barosanilor un mesaj. M-am ascuns într-o debara de pe același coridor cu birouașul meu și am dactilografiat cererea mea de transfer în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]