695 matches
-
copii, iar la Hartford o școală. Reîntors în Palestina în 1908, Suv a fost secretarul satului Zihron Iaakov. Mai târziu a plecat la Ierusalim, unde a activat ca profesor de ebraica. David Suv a murit la Ierusalim și a fost înhumat la Ros Pînă, unde strada principală îi poartă numele.
Moșe David Iancovici () [Corola-website/Science/310144_a_311473]
-
înmormântați pe teritoriile diviziilor de muncă de pe lângă diferitele obiective industriale și mine din zonă. Există un singur „cimitir” care a fost identificat cu certitudine cu ajutorul supraviețuitorilor germani și japonezi, după disoluția URSS. Este vorba de locul în care au fost înhumați prizonierii din lagărul Spassk nr. 99, un perimetru de peste o jumătate de kilometru pătrat. Zona a fost împrejmuită pe cheltuiala guvernului german și pe teritoriul cimitirului au fost ridicate monumente în memoria prizonierilor morți aici: germani, japonezi, finlandezi, francezi, polonezi
Prizonierii de război români în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/310146_a_311475]
-
încetat din viață, în casa medicului Gheorghe Bilașcu. Ori de câte ori mergea în capitala Ungariei, în casa doctorului Bilașcu își avea reședința și o capelă. Osemintele i-au fost aduse la Gherla și îngropate în cripta catedralei. Ar fi dorit să fie înhumat la Mănăstirea Nicula, însă nu apucase să-și pregătească locul de veci.
Vasile Hossu (episcop de Gherla) () [Corola-website/Science/309052_a_310381]
-
morți în războaiele din 1914-1918 și 1941-1945“. Mormântul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial. Mormântul comun este amplasat în cimitir. Acesta este locul de odihnă veșnică pentru eroii români căzuți în cele Două Războaie Mondiale. Numărul celor înhumați în mormânt este necunoscut. Însemnul de căpătâi este realizat din fier și cuprinde următorul înscris memorial: „În memoria eroilor căzuți pentru apărarea patriei în timpul Primului și al Doilea Război Mondial. 1914-1944/ Dulce et decorum est pro patria mori“. Conform recensământului
Comuna Gălăuțaș, Harghita () [Corola-website/Science/310543_a_311872]
-
Furdui, Av. Mihail Polihroniade, Dr. Paul Craja și Gheorghe Apostolescu), în baza listelor făcute anterior de [[Armand Călinescu]], fostul prim ministru, împreună cu [[Gavrilă Marinescu]], prefectul poliției și cu [[Mihail Moruzov]], directorul Serviciului Secret de Informații (SSI). Rămășițele sale pământești sunt înhumate în Cimitirul Legionar din Predeal. Ing. Gheorghe Clime a fost reabilitat și achitat post-mortem în 1940, prin rejudecarea a procesului înscenat în 1938. Unul dintre apărători în acest proces a fost avocatul legionar Horia Cosmovici. Procesul a fost revizuit prin
Gheorghe Clime () [Corola-website/Science/308854_a_310183]
-
la biserica romano-catolică din Sighet, se stinsese martir, unul dintre cei mai luminoși arhierei tineri ai Bisericii Române Unite cu Roma. A fost îngropat fără ca azi să se știe exact unde, în același cimitir, al vagabonzilor și sinucigașilor, unde fusese înhumat și prietenul său de o viață, Ioan Suciu, precum și alți episcopi, preoți, și atâția demnitari, cărora comunismul le-a luat viața, fără să bănuiască măcar că jertfa lor e unită cu cea a lui Cristos, învierea tuturor, și împreună cu el vor
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
alcătuiește o legiune evreiască, „Husarii lui Israel”, care includea evrei ruși și palestinieni. În timpul unei campanii militare se îmbolnăvește, probabil de holeră. Moare în apartamentul său din Constantinopol de pe strada Yenișehir (astăzi muzeu), pe 26 noiembrie 1855, trupul fiindu-i înhumat într-o criptă de la subsol. Mai târziu, este adus în Franța și înmormântat la Montmorency, pentru ca în 1890 rămășițele pământești să-i fie transportate în Polonia, la Catedrala Wawel din Cracovia, unde se odihnește alături de alte personalități ale culturii și
Adam Mickiewicz () [Corola-website/Science/309859_a_311188]
-
în curia Arhiepiscopiei Romano-Catolice București. În vara anului 1935 a fost numit paroh și decan (protopop) de Constanța, misiune pe care a împlinit-o până în noiembrie 1951. A murit la Craiova, în timpul activității, la 4 iunie 1964 și a fost înhumat în cimitirul catolic din localitate. CRONOLOGIE 1935 - 2013: 1935 - este numit paroh de Constanța Pr. Emanoil Kreis (1935-1951), ctitorul actualei bazilici romano-catolice din anticul Tomis. 1935, august 9 - se alege Patronul noii biserici: „Sfântul Anton de Padova”. 1936-1937 - se strâng
Biserica Sfântul Anton de Padova din Constanța () [Corola-website/Science/309355_a_310684]
-
zidul de nord al capelei coincide cu fundația școlii (iar astăzi a clădirii edificate pe același loc între 1786 și 1793), iar zona absidei a fost ocolită prin arce de descărcare. De asemenea, osemintele aflate în acel loc au fost înhumate la loc în interiorul capelei și în cripte construite în ziduri la subsolul noilor construcții. Ele au fost regăsite în urma săpăturilor arheologice din 2003-2004. Numele capelei s-a perpetuat asupra străzii alăturate, precum și asupra unui cartier al Brașovului, cvartalul „Katharinae”. Totuși
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
publică articolul Sistema în armată, în „Trompeta Carpaților", vădit supărat că nici în noua domnie nu este luat în considerație. Este reintegrat în armată în 22 ianuarie 1869. Se stinge din viață în același an în 24 septembrie și este înhumat cu ceremonial funerar militar la Biserica Cuțitul de Argint din București. Soția sa, Maria Macedonski, bănuiește că decesul a survenit ca urmare a unei otrăviri.
Alexandru D. Macedonski () [Corola-website/Science/304974_a_306303]
-
Panaiiti care depuse jurămînt de credință țarului obținînd titlul de nobil a ridicat pe acest ținut o biserică din piatră în care băștinașii satului se roagă și astăzi. La împodobirea bisericii au contribuit boierul Nicolae si soția sa Maria Leonard înhumați în ograda bisericii, mormintele cărora sau păstrat cu sfințenie și pîna astăzi. In 1817 satul întrunea 92 de familii țărănești, 3 familii de mazili (categorie privilegiată de agricultori, descendenți din "slugi domenști" destituite din dregătoria la curte) și 2 preoți
Gura Căinarului, Florești () [Corola-website/Science/305113_a_306442]
-
Române căzuți în vara lui 1941, în bătălia de la Țiganca, Cahul. În bătălia de la Țiganca, Armata Română a înregistrat una din cele mai mari pierderi de vieți omenești din istoria sa. Cei 26 mii de eroi ai neamului au fost înhumați, unul peste altul, în trei gropi comune: de la Cania, Iepureni și Stoianovca. În perioada regimului comunist, gropile din Iepureni și Stoianovca au fost profanate. Pentru credincioșii din Cania, evenimentul are o semnificație aparte: pe aceste meleaguri niciodată nu a existat
Cania, Cantemir () [Corola-website/Science/305145_a_306474]
-
au acționat. Toți acești prizonieri au fost predați armatei germane (la acea dată Divizia 14 infanterie din care făcea parte regimentul nostru era subordonată Armatei 11 germane - n.n.). În fața satului Mateuți s-a amenajat un cimitir în care au fost înhumați luptătorii companiei 1 a regimentului 6 vânători omorâți în înprejurări arătate. Acest atac mișelesc a atras ura asupra populației evreiești, întrucât și la retragerea armatei române din Basarabia, în anul 1940, unii evrei au tras asupra ostașilor noștri." Către anul
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
Brünner-Deutsche, au fost forțați să meargă spre granița cu Austria, mulți murind pe drum ("Brünner Todesmarsch", Marșul morții din Brünn). Comuniștii au venit la putere în 1948, era comunistă fiind sfârșită în 1989, cu Revoluția de Catifea. La Brno sunt înhumați 1.569 militari români căzuți în luptele pentru eliberarea Cehiei și Slovaciei.
Brno () [Corola-website/Science/305983_a_307312]
-
ziarului "Scînteia" doar pe 12 noiembrie. Sicriul cu corpul lui Grigore Preoteasa a fost depus pentru o zi la Casa Sindicatelor din Moscova, fiind transportat ulterior în România cu un tren mortuar. I-au fost organizate funeralii naționale, fiind inițial înhumat la Cimitirul Militar Ghencea și apoi transferat, în 1963, la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism din Parcul Libertății.
Grigore Preoteasa () [Corola-website/Science/306202_a_307531]
-
au profesat-o, nu numai ca scriitori, dar și ca publiciști remarcați.” Preotul Gherasim Andru a fost născut la 4 martie 1890 în comuna Chiscău, județul Bihor, România și a decedat pe data de pe 26 martie 1957 la Sărcia fiind înhumat în cimitirul satului. Datorită faptului că provine dintr-o familie de preoți, și tatăl și bunicul au fost preoți, dânsul încă din frageda copilărie, în casa părintească, a primit o educație exemplară pe care a menținut-o până la moarte. Tot
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
la Vârșeț. După terminarea școlii se angajează la Școala generală din satul natal. Prin căsătoria cu Sima Petrovici se stabilește la Torac dar în curând pleacă la Belgrad unde vor rămâne întreagă viață. Lucia Petrovici a decedat la Belgrad fiind înhumată în Cimitirul nou al Belgradului. Solomon Mioc este născut în anul 1940. Termină și el clasele primare în satul natal iar Școala Normală la Vârșeț. Pe parcursul vieții s-a ocupat, în general, de activitatea culturală în cadrul Comunei Sečanj. Victoria Rotariu
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
a fost înmormântată sub binecuvântarea slujbei obișnuite de înmormântare, având în vedere moartea prin sinucidere, însă a avut parte de o slujbă specială pentru astfel de situații, "în fața" bisericii "Sfinții împărați Constantin și Elena" din Ploiești și apoi a fost înhumată în cimitirul Bolovani din Ploiești. "Șerban Georgescu:" „Vino, dragostea mea”, „O floare pentru mai tîrziu”, „Asta e doar viața”, „Te-am văzut mi-ai plăcut”, „Fata dragă”, „Vreau să te uit”, „Nu ești chiar un înger”, „Să nu mă minți
Mădălina Manole () [Corola-website/Science/304782_a_306111]
-
gripă tropicală, cu febră și delir, n-a reușit să învingă boala și, chinuit și epuizat, s-a stins din viață la 12 aprilie 1935, la vârsta de numai 37 de ani. Corpul său a fost adus în țară și înhumat la Cimitirul Bellu. A fost trecerea fulgerătoare în neființă a lui Gheorghe Bănciulescu, primul pilot din lume care a zburat cu proteze în loc de picioare. Al doilea pilot a fost DouglasBader, wing commander al RAF în cel de al doilea război
Gheorghe Bănciulescu () [Corola-website/Science/305678_a_307007]
-
R.P.R. a cerut mărirea pedepsei. După 4 amânări ale pronunțării sentinței, în 2 iulie 1951, gen. Constantin Tobescu este condamnat definitiv la "10 ani detențiune simplă". Se stinge din viață în 2 decembrie 1951 în spitalul-penitenciar TBC Târgu Ocna, fiind înhumat într-o groapă anonimă în cimitirul orașului. În perioada 15.05 - 1.10.1922, Constantin Tobescu a urmat un curs de informații la Sf.Gheorghe. La absolvirea cursului de informații, căpitanul Tobescu a susținut 14 examene pe care le-a
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
încheierea păcii la 1510 - 1511. A fost ctitorul bisericii din Bălinești, unde a fost și unde i se păstrează portretul, și probabil al m-rii Trestiana și al bis. Adormirea-Iași. Copiii săi nu au mai ajuns mari dregători: Petru (d. 1494, înhumat la bis. Bălinești); Teodor, (d. 1494, înhumat la bis. Bălinești); Vasilca, (d. 1495, înhumată la bis. Bălinești) Magda ; Maria, (d. 1501, înhumate la bis. Bălinesti); Nastasia s-a căsătorit cu logofătul Toader, altă fiică cu marele paharnic Dragotă Săcuianu, iar
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
ctitorul bisericii din Bălinești, unde a fost și unde i se păstrează portretul, și probabil al m-rii Trestiana și al bis. Adormirea-Iași. Copiii săi nu au mai ajuns mari dregători: Petru (d. 1494, înhumat la bis. Bălinești); Teodor, (d. 1494, înhumat la bis. Bălinești); Vasilca, (d. 1495, înhumată la bis. Bălinești) Magda ; Maria, (d. 1501, înhumate la bis. Bălinesti); Nastasia s-a căsătorit cu logofătul Toader, altă fiică cu marele paharnic Dragotă Săcuianu, iar o nepoată a sa - cu Petru Huhulea
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
și unde i se păstrează portretul, și probabil al m-rii Trestiana și al bis. Adormirea-Iași. Copiii săi nu au mai ajuns mari dregători: Petru (d. 1494, înhumat la bis. Bălinești); Teodor, (d. 1494, înhumat la bis. Bălinești); Vasilca, (d. 1495, înhumată la bis. Bălinești) Magda ; Maria, (d. 1501, înhumate la bis. Bălinesti); Nastasia s-a căsătorit cu logofătul Toader, altă fiică cu marele paharnic Dragotă Săcuianu, iar o nepoată a sa - cu Petru Huhulea. Urmașii săi au alcătuit familia Tăutu, care
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
al m-rii Trestiana și al bis. Adormirea-Iași. Copiii săi nu au mai ajuns mari dregători: Petru (d. 1494, înhumat la bis. Bălinești); Teodor, (d. 1494, înhumat la bis. Bălinești); Vasilca, (d. 1495, înhumată la bis. Bălinești) Magda ; Maria, (d. 1501, înhumate la bis. Bălinesti); Nastasia s-a căsătorit cu logofătul Toader, altă fiică cu marele paharnic Dragotă Săcuianu, iar o nepoată a sa - cu Petru Huhulea. Urmașii săi au alcătuit familia Tăutu, care se număra la începutul sec. al XVIII-lea
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
durat doar opt luni și 5 zile. A fost grav rănit, în timpul studiului, într-un accident survenit în palatul papal din Viterbo, aflat în construcție, la 14 mai 1277. În urma acestui accident, a murit la 20 mai 1277. A fost înhumat în catedrala din Viterbo. Mormântul său poate fi văzut și astăzi, pe culoarul din stânga. Din cauza preocupărilor sale științifice (privitoare la optică și medicină) papa Ioan al XXI-lea, a fost bănuit de popor (atât în timpul vieții, cât și după moarte
Papa Ioan al XXI-lea () [Corola-website/Science/305431_a_306760]