723 matches
-
nu „mergem la pelerinaje”. Au sosit la Iași cu trenul de noapte, la ora cinci dimineața erau deja aici, s-au închinat și vor pleca în curând înapoi, tot cu trenul. De fapt, pentru ele trenul reprezintă locul unde vor înnopta, dormitorul lor mobil. Ambele refuză ideea de a locui în cortul pus la dispoziție de autorități. Motivele principale : „Este frig, este umed înăuntru, sunt mulți bărbați beți ce dorm culcați pe bănci înăuntru și ne mai este și frică, am
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un pelerinaj din care te întorci cu inima împăcată, cu sufletul liniștit. Un pelerinaj bun este acela în care participanții sunt cazați corect peste noapte, nu în lux, dar nici cu șoareci sau gândaci, și nici nu sunt lăsați să înnopteze la voia întâmplării în autocar”. O ascult vorbind și mă uit cu atenție la ea, are niște ochi mari, negri, tineri, martori neatinși de timp ai femeii frumoase care a fost. Pelerina Ana degajă în jur o bucurie firească, naturală
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
unde. După două-trei săptămâni s-a Întors ca să ne facem bagajele și să mergem În Transnistria. Ăsta a fost drumul cel mai greu. Din Edineț ne-am pornit În noiembrie, o lună foarte, foarte rece, iar În prima seară am Înnoptat Într-o pădure. Și dimineața mulți oameni nu mai puteau să meargă mai departe: au rămas acolo, au săpat o groapă și i-au aruncat de vii În groapă. Eu am fost obligat să-l duc pe unul care se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
au Început să ne ducă În interiorul Transnistriei. Deci am trecut din Atachi spre Moghilev Împreună cu un grup din Herța, dar mai mic, și tot sub paza jandarmilor, am ajuns seara Într-o localitate, o văd și acum, Ozarineț, unde am Înnoptat. După aceea, de la Ozarineț ne-au dus Într-o altă localitate, Lucineț, unde iar numai am Înnoptat, și de acolo... Unde dormeați noaptea? Și În Lucineț, și În Ozarineț am dormit În case din astea a rămășițelor de evrei de pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
din Herța, dar mai mic, și tot sub paza jandarmilor, am ajuns seara Într-o localitate, o văd și acum, Ozarineț, unde am Înnoptat. După aceea, de la Ozarineț ne-au dus Într-o altă localitate, Lucineț, unde iar numai am Înnoptat, și de acolo... Unde dormeați noaptea? Și În Lucineț, și În Ozarineț am dormit În case din astea a rămășițelor de evrei de pe acolo... Și după aceea ne scoteau și ne duceau mai departe, până am ajuns de la Lucineț Într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
făceau nici o opreliște. Acum am observat că dintre gardieni mulți au evadat din serviciu, rămânând pe drum. Am mai făcut opriri până la Alba Iulia, căci tălpile picioarelor erau răni sângerânde și eram epuizați de căldură și de efortul mersului. Se înnopta de-a binelea când intram în Alba Iulia, mai mult de-a bușilea, alții duși pe brațe de cei mai rezistenți, iar în căruța ca un car mortuar, unul peste altul erau aruncați ca sacii cei complet sleiți. La poarta
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a spus că puțin timp după aceea a venit și Valeriu Gafencu cu alți doi prieteni, care l-au prevenit în privința lui Tarnovschi. Așa am aflat că Valeriu fusese înaintea noastră la Râmeț. Ne-am întors în colonie când se înnopta de-a binelea, obosiți de marșul forțat peste atâtea culmi, dar cu inimile pline de bucurie pentru cele ce aflasem. Purta de grijă Dumnezeu pentru sufletul și pământul neamului nostru românesc. Atunci când satana dezlănțuia urgia întunericului lui, Dumnezeu aprindea în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Nicu Mazăre, Delu Bălan, Iordache Ion făceam aceste escapade. Punctul de exploatare cel mai accesibil era pe pâraiele Cuțului și Mărului, aflu enții Gălzii, dincolo de Chei, la 15-20 de kilometri de colonie. Plecam după miezul nopții și reveneam când se înnopta. Ne aflam la 700 de metri altitudine și ne odihneam la o gustare. Apoi am tăiat un carpen bătrân; exemplarele frumoase sunt oprite de la tăiere de seminceri. Tăindu-l și fasonându-l, l-am încărcat; spre amiază eram gata de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mie nouă sute, ceva mai devreme, sau poate că mai târziu. Doamne Dumnezeule! — Ce se întâmplă? Scuză-mă, ar fi trebuit să-ți scriu, să-mi anunț venirea. Am încercat să te sun, dar n-ai telefon. Nu-i nevoie să înnoptez aici, am trecut pe lângă un hotel foarte frumos, la vreo două mile depărtare. Nu te simți bine, Charles? — Intră în bucătărie. Din cauza luminii ciudate de afară, bucătăria era destul de întunecată. Când am intrat din hol, Gilbert și Titus tocmai veneau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
realizării complexului hidrotehnic, sau care servesc pentru transportul persoanelor care trec frontieră de stat, au acces pe Dunăre în apele naționale ale celeilalte părți. Acestea se supun controlului de frontieră și vamal. 2. Navele și mijloacele plutitoare, precum și anexele lor, înnoptează, de regulă, în apele naționale ale părții sub al carui pavilion navighează, iar cele care staționează la locul de lucru pot să înnopteze și în apele naționale ale celeilalte părți. 3. Bărcile înnoptează numai la malul statului căruia îi aparțin
PROTOCOL din 30 august 1974 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Populare Bulgaria privind trecerea frontierei de stat româno-bulgare în legătură cu realizarea Complexului hidrotehnic Turnu Magurele-Nicopol pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129416_a_130745]
-
părți. Acestea se supun controlului de frontieră și vamal. 2. Navele și mijloacele plutitoare, precum și anexele lor, înnoptează, de regulă, în apele naționale ale părții sub al carui pavilion navighează, iar cele care staționează la locul de lucru pot să înnopteze și în apele naționale ale celeilalte părți. 3. Bărcile înnoptează numai la malul statului căruia îi aparțin sau, pe puntea vaselor pe care le deservesc, iar bărcile de salvare ale fiecărei nave sau ponton vor sta la apă, sub răspunderea
PROTOCOL din 30 august 1974 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Populare Bulgaria privind trecerea frontierei de stat româno-bulgare în legătură cu realizarea Complexului hidrotehnic Turnu Magurele-Nicopol pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129416_a_130745]
-
Navele și mijloacele plutitoare, precum și anexele lor, înnoptează, de regulă, în apele naționale ale părții sub al carui pavilion navighează, iar cele care staționează la locul de lucru pot să înnopteze și în apele naționale ale celeilalte părți. 3. Bărcile înnoptează numai la malul statului căruia îi aparțin sau, pe puntea vaselor pe care le deservesc, iar bărcile de salvare ale fiecărei nave sau ponton vor sta la apă, sub răspunderea și grijă șefului de echipaj. 4. Inventarul navelor și al
PROTOCOL din 30 august 1974 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Populare Bulgaria privind trecerea frontierei de stat româno-bulgare în legătură cu realizarea Complexului hidrotehnic Turnu Magurele-Nicopol pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129416_a_130745]
-
din comuna Tarcău, iar de la Ardeluța există drumuri forestiere pe toate pâraiele. Din satul Brateș un drum forestier urcă pe pârâul Brateș până la Bobeica. Cazarea se poate rezolva în casele particulare și la brigadă silvică din satul Brateș, se poate înnopta la cabana turistică Ardeluța, situată la 22 km de gura văii și la casele de vânătoare Teiuș, situată pe Brateș, la 2 km de confluența cu Tarcăul - și Ardeluța, situată la gura pârâului Goșman, la 24 km din comuna Tarcău
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
într-un veac corigent la visare. Se încăpățânează să măsoare cu inima și versul distanțele de la om la om, se încăpățânează să deschidă ferestre spre poezie, spre cultura adevărată, se încăpățânează să scrie scrisori către adrese [uneori] imaginare. Mâinile sale înnoptează tot mai mult prin cărți. Neresemnat dezlegător al dezastrelor, așteptând mereu o duminică într-o vreme cu buletine de știri încă prea roșii și cu prea mulți eroi adevărați puși încă sub semnul întrebării. Deschizându-i cărțile, aplecându-te înlăuntrul
Un cruciat al metaforelor. Omagiu poetului Daniel Corbu by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83588_a_84913]
-
întuneca - verb cântec - substantiv a cânta - verb În dinamica permanentă a vocabularului limbii, familiile lexicale se caracterizează prin predominarea acestor cupluri corelative, motivate etimologic sau generate, fie prin derivare, fie prin conversiune: vis - a visa a ieși - ieșire noapte - a înnopta a merge - mers zbor - a zbura a culege - culegere cântec - a cânta - cules Marea frecvență și productivitatea deschisă a conversiunii, prin dezvoltarea infinitivului lung, mai ales, a supinului, mai rar, și a gerunziului, în situații excepționale, dar cu o mutație
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
implică existența a doi poli temporali în interiorul subiectului; subiectul trece printr-un proces de transformare, evoluție sau involuție; timpul gramatical explicit, exterior, intră în complementaritate cu o temporalitate semantică implicită, interioară: a deveni, a evolua, a înflori, a îmbătrâni, a înnopta, a adormi, a se face frig etc. Observații: • Datorită sferei lor polisemantice, verbele pot aparține printr-unul din sensuri la o clasă, prin altul, la o altă clasă: Maria a albit de spaimă. (verb de devenire) Maria a albit toate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
III-a) la categoria numărului. În funcție de comportamentul lor față de constituirea relației subiect-predicat, verbele impersonale se diferențiază între ele, grupându-se în două clase: - impersonale absolute; se cuprind aici: • verbele autosemantice, de tipul verbelor „meteorologice”: a tuna, a fulgera, a se înnopta, a se desprimăvăra etc.: „Se-nserează. Nilul doarme și ies stelele din strungă.” (M. Eminescu) Sunt verbe suficiente în și prin ele înseși; au inclusă, în planul lor semantic, și cauza acțiunii pe care o exprimă. Teoretic, ele pot intra în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poate fi doar înscrisă între diferite coordonate exterioare, facultative: temporale, spațiale etc. Se cuprind aici: a. verbele, expresiile și locuțiunile verbale impersonale absolute, suficiente în (prin) ele înseși: a ploua, a ninge, a se face seară, a se însenina, a înnopta etc. „Ningea grozav pe câmp la abator.” (G. Bacovia) Observații: Chiar dacă nu cer complemente-obiect, unele verbe impersonale pot primi complement direct: „Peste capul blond al fetei zboară florile și-o plouă.” (M. Eminescu) b. cele mai multe verbe impersonale relative: a trebui
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vorbește de rău peste tot.” Verbul românesc prezintă două variante de realizare (manifestare) a sensului impersonal, condiționat de prezența unui pronume reflexiv: • cu pronume reflexiv obligator, necomutabil, nici cu Ø, nici cu un pronume personal: a se întâmpla, a se înnopta, a se face ziuă, a (i) se cuveni etc. • cu pronume reflexiv comutabil cu Ø sau cu un pronume personal: (el) spune - se spune etc. Funcția de morfem presupune posibilitatea comutării. Autorii ultimei ediții a Gramaticii Academiei definesc și interpretează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Lumea-i cum este...și ca dânsa suntem noi.” (M. Eminescu) • propoziții în care subiectul, componentă pasivă a nucleului predicațional în desfășurarea predicației, are dezvoltare propozițională: „Cine și-a pierdut o zi cât o viață S-o caute repede. Se înnoptează./ Se lasă ceață.” (T. Arghezi) • propoziții în care verbul principal, centru al structurării enunțului, purtător al sensurilor gramaticale inerente predicației, este un verb copulativ iar numele predicativ și subiectul au fiecare dezvoltare propozițională: „Dacă Achim are să stea toată vara la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
atrage în sfera lor semantică, împlinită la nivel lexical, un nume (pronume etc.), care să devină subiect. Ele admit subiect dacă se produc mutații în sfera lor semantică; în enunțul „Hoții veneau la apusul soarelui, se lăsau pe râpi și înnoptau sub maluri.” (E. Barbu), verbul a înnopta dezvoltă sensul personal de „a rămâne peste noapte” sau „a petrece noaptea” și primește, de aceea, subiect gramatical: substantivul hoții. Verbul a ploua este întrebuințat uneori cu subiect intern, redundant, realizat prin substantivul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nivel lexical, un nume (pronume etc.), care să devină subiect. Ele admit subiect dacă se produc mutații în sfera lor semantică; în enunțul „Hoții veneau la apusul soarelui, se lăsau pe râpi și înnoptau sub maluri.” (E. Barbu), verbul a înnopta dezvoltă sensul personal de „a rămâne peste noapte” sau „a petrece noaptea” și primește, de aceea, subiect gramatical: substantivul hoții. Verbul a ploua este întrebuințat uneori cu subiect intern, redundant, realizat prin substantivul ploaie: „Plouă ploaie rece de toamnă.” • expresiile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de măritat ?” (E. Barbu, 18) - a unei caracteristici cantitative: „El a pus doi sori și trei luni în albastra adâncime a cerului.” (M. Eminescu, P.L., 51), „Cine și-a pierdut o zi cât o viață S-o caute repede. Se-nnoptează. Se lasă ceață.” (T. Arghezi, 110) - a unei aprecieri din partea subiectului vorbitor: „Pe drumul lung și cunoscut Mai trec din vreme-n vreme.” (M. Eminescu, I., 186), „...Florile împrospătate ridicau în soare cochetele capete copilăroase și ochii lor plini de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
invitat de poetul Daniel Corbu la " Serile de Poezie de la Vânători Neamț". Într-una dintre seri, după ce am vizitat pe părintele Cleopa în chilia sa de la Sihăstria Nemțului, am fost poftiți la cină la Mănăstirea Neamț, unde urma să și înnoptăm. Ca semn de prețuire, am fost poftiți la masă nu în Trapeză, ci în Stăreția mănăstirii. Era la vremea Postului Crăciunului, bucatele erau neînchipuit de bune, la fel era și țuica cu schinduc (o iarbă aromată lăsată să putrezească în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
inimă? această mână ciuntită își va crește alt trup? Fosforescente, umbrele s-au retras sub tencuiala din ziduri, bufoni vopsiți pe turla Arhivei de stat suflă-n trompete. Jos, în galerii, șobolani isterizați scurmă diamantele imperiului, rod sigiliile, numele, viețile... Înnoptezi la hotel. Stai aici ca în propria-ți tâmplă O, tinerețea ta inventând zeități! treci prin ea acum ca printr-o mitologie. Sufli în pietre, le crezi flaute și aerul respirației tale trece prin ele ușor sugrumat E târziu și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]