626 matches
-
greșelilor. Sportivii își vor reface stocul de glicogen muscular, astfel încât nivelul lui să fie aproximativ același de fiecare dată, când efectuăm tetele. Testele efectuate în perioada de îngustare, prezintă aproape întotdeauna o falsă mutare spre stângă pentru că glicogenul muscular al înotătorilor este de obicei restabilit, în această perioadă, chiar dacă rezervele de glicogen au fost golite în perioade anterioare de pregătire. Câțiva cercetători au 106 raportat deplasări spre stânga ale curbei de viteză-lactat, în timpul perioadei de îngustare (Gullstrand, 1984). Aceste rezultate au
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
perioadei de îngustare (Gullstrand, 1984). Aceste rezultate au fost interpretate ca, fiind o scăpare a capacității aerobe, în urma unei perioade de îngustare prea lungi, prea ușoare, sau ambele cazuri. Presupun că, deplasarea spre stânga se datorează mai degrabă refacerii glicogenului. Înotătorii aveau rezervele de glicogen, probabil parțial consumate, și și-au crescut stocul de glicogen la o valoare normală sau peste cea normală, pe parcursul perioadei de îngustare. Următoarele sugestii sunt date pentru a evita o interpretare falsă, în deplasarea curbei de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
probabil parțial consumate, și și-au crescut stocul de glicogen la o valoare normală sau peste cea normală, pe parcursul perioadei de îngustare. Următoarele sugestii sunt date pentru a evita o interpretare falsă, în deplasarea curbei de viteză-lactat: 1. Asigurați-le înotătorilor cel puțin 3 zile de înot ușor înaintea fiecărui test. 2. Efectuați teste ulterioare la aproximativ aceleași ore din zi. Diagnosticarea greșelilor din programele de antrenament. Deficiențele din antrenament pot fi descoperite, prin compararea formei curbei de viteză-lactat de la un
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
teste ulterioare la aproximativ aceleași ore din zi. Diagnosticarea greșelilor din programele de antrenament. Deficiențele din antrenament pot fi descoperite, prin compararea formei curbei de viteză-lactat de la un test la altul. Aceasta înseamnă că forma curbei ne poate sugera, dacă înotătorii fac prea mult antrenament de un anumit fel - sprint sau rezistență - sau prea puțin din altul. Să presupunem, de exemplu, că al doilea test produce o curbă, ca cea din figura 31. Această curbă se deplasează spre dreapta, în timpul repetărilor
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
mai rapide (repetările 4 - 6). Este foarte dificil să realizezi o interpretare exactă a progresului din antrenament, de pe urma deplasărilor complexe ale curbei de lactatviteză, așa cum a fost prezentată în figura 31. Singura concluzie care se poate trage, este aceea că înotătorul fie că a făcut prea mult sau prea puțin antrenament, peste pragul sau anaerob. O cercetare atentă a programelor de antrenament din lunile anterioare ar trebui să elucideze cauza. Figura 32 arată o altă deplasare complexă a curbei de viteză-lactat
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
arată probabil, o ușoară scădere a capacității aerobe, la viteze mai mici, și o îmbunătățire apreciabilă a capacității aerobe și anaerobe, la viteze mai mari. Acest rezultat este unul benefic, mai ales spre sfârșitul sezonului, atunci când competițiile majore se apropie. Înotătorul, al cărui grafic este prezentat, are capacitatea de a înota la viteze de concurs, cu un aport mai mic al metabolismului anaerob, pe parcursul treisfertului cursei, așa cum ne arată graficul, prezentând o concentrație mai scăzută de lactat la mijlocul curbei. O capacitate
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
al doilea test. Observați că, viteza ultimei repetări a fost mai mică, și concentrația de lactat, în urma acestei repetări, nu a fost așa de mare ca cea din primul test. Două explicații posibile, ale unei astfel de deplasări sunt: 1. înotătorul nu a dat totul la ultima repetare. 2. capacitatea aerobă a înotătorului s-a îmbunătățit. Dacă putem determina, dacă sportivul a depus un efort maximal la ultima repetare, valorile maximale scăzute indică faptul că, capacitatea lui de a produce acid
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și concentrația de lactat, în urma acestei repetări, nu a fost așa de mare ca cea din primul test. Două explicații posibile, ale unei astfel de deplasări sunt: 1. înotătorul nu a dat totul la ultima repetare. 2. capacitatea aerobă a înotătorului s-a îmbunătățit. Dacă putem determina, dacă sportivul a depus un efort maximal la ultima repetare, valorile maximale scăzute indică faptul că, capacitatea lui de a produce acid lactic poate fi deteriorată. În cazul în care capacitatea anaerobă a unui
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
trebuie înotată la o viteză maximă și constantă de la plecare până la sosire. Rezultatele sunt apoi transformate într-o viteză medie pe 100 m împărțind viteza înotată în sute și timpul în secunde. Tabelul următor prezintă acest lucru. În acest caz, înotătorul termină de înotat o distanță de 3000 m în 35 de minute (2100 secunde), de unde se poate calcula o viteză medie pe 100 m de 1:10 (2.100:30=70 secunde). Olbrecht și colaboratorii au găsit că, viteza medie
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
corespunde foarte aproape cu acea viteză, care produce un lactat de 4 mmoli/l, determinat printr-un test tipic de sânge. Eu presupun, că această viteză corespunde chiar mai bine cu viteza de prag anaerob individual al fiecărui înotător, pentru că, înotătorii nu ar trebui să fie capabili să înoate peste pragul lor individual mai mult de 30 de minute, fără a pierde mult din viteză, mai ales spre finalul distanței. Viteza medie a unui test T-30 nu diferă în mod
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
secunde. La distanțe mai scurte și intervale de odihnă mai lungi, această valoare a vitezei trebuie ajustată. Factorii de corecție pentru distanțe de 200 m și mai scurte, sunt cuprinși în tabelul prezentat anterior. Testul T-30 este practic pentru înotătorii seniori, sub forma în care a fost el descris mai sus. El poate fi adaptat ușor pentru înotătorii tineri, mai vârstnici sau pentru cei mai puțin talentați. Factorul cel mai important de care trebuie să ținem seama, este acela că
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de corecție pentru distanțe de 200 m și mai scurte, sunt cuprinși în tabelul prezentat anterior. Testul T-30 este practic pentru înotătorii seniori, sub forma în care a fost el descris mai sus. El poate fi adaptat ușor pentru înotătorii tineri, mai vârstnici sau pentru cei mai puțin talentați. Factorul cel mai important de care trebuie să ținem seama, este acela că testul trebuie să dureze 30 de minute. O metodă care poate fi folosită este aceea de a măsura
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
testului T-30, față de alte teste, este acela că s-a demonstrat a fi un indicator serios, valabil, al vitezei necesare atingerii Maxlass. Un alt avantaj important este acela că el ar trebui să fie un indicator valabil pentru toți înotătorii, chiar și pentru cei cu un prag anaerob sub sau peste 4 mmoli. Dezavantajele testului T-30 sunt: 1. Înotătorii trebuie să facă un efort cinstit, dacă nu, rezultatele testului nu vor fi exacte. Viteza de prag calculată va fi
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
necesare atingerii Maxlass. Un alt avantaj important este acela că el ar trebui să fie un indicator valabil pentru toți înotătorii, chiar și pentru cei cu un prag anaerob sub sau peste 4 mmoli. Dezavantajele testului T-30 sunt: 1. Înotătorii trebuie să facă un efort cinstit, dacă nu, rezultatele testului nu vor fi exacte. Viteza de prag calculată va fi prea înceată pentru a atinge Maxlass, dacă sportivul nu înoată la o intensitate de 100% în timpul testului. Prin urmare, ei
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
îmbunătățit. Invers, un efort la o intensitate de 100% care se face în urma unui test, efectuat sub posibilități maximale, va da o impresie falsă despre o capacitate aerobă îmbunătățită. 3. Testul nu poate fi folosit, pentru estimarea pragului anaerob al înotătorilor de fluture și bras. Distanța este prea lungă, pentru cei mai mulți înotători, pentru a înota în procedeul fluture, și cei mai mulți brasiști nu sunt capabili să termine testul la un efort maximal, datorită durerilor de genunchi. Problemele cu eforturile submaximale pot fi
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
15x200 m cu o pauză de 10-15 secunde. Acestora li s-a cerut să înoate întreaga serie la o viteză medie maximă, fără a avea mai mult de 2-4 secunde diferență între repetarea cea mai rapidă și cea mai lentă. Înotătorii au făcut trei încercări, înainte de testul propriu-zis, pentru a-și putea da seama de ceea ce sunt capabili să înoate. Mostre de sânge au fost recoltate, imediat după a opta și după a cincisprezecea repetare. Acestea au fost comparate cu testele
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
la cei care au terminat seria de 30x100 m a fost între 2,4 și 4,8 mmoli/l. Aceste rezultate au arătat că, testul de repetări a identificat viteza de înot, care a produs Maxlass-ul la marea majoritate a înotătorilor, din acest grup. În mod aparent, aceste viteze trebuie ajustate la repetările de 100 m și mai scurte. 10 din 12 înotători au fost capabili să termine seria de 30x100 m la o viteză mai mare, decât viteza de prag
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
testul T-30, este că, ea poate fi folosită și de către cei care înoată bras sau fluture. Un al treilea avantaj al acestei metode este acela că testele de repetări pot fi ușor adaptate, pentru a fi folosite și cu înotătorii grupelor de vârstă. Simplu, schimbați numărul, distanța repetărilor și intervalul de odihnă, pentru a fi în concordanță cu nivelul de pregătire al sportivilor. Regulile de bază, pentru adaptarea unui test de repetări sunt următoarele: 1. Testul de repetări trebuie să
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de repetări sunt următoarele: 1. Testul de repetări trebuie să aibă o durată între 25 și 40 minute. 2. Intervalul de odihnă trebuie să fie scurt, de 30 de secunde sau mai puțin. Un exemplu de test de repetări, pentru înotătorii mai tineri ar putea fi 15 sau 20x100 m cu o plecare la 1:50. Acest test ar trebui să satisfacă cerințele unui grup de înotători de 9-10 ani, care pot înota repetările de 100 m în 1:25 până la
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
îmbunătățit exactitatea rezultatelor testului și am prevenit sportivii să se oprească prea devreme, atunci când viteza lor a scăzut cu 1 -2 secunde. Cercetătorul a fost responsabil de înregistrarea vitezei medii la fiecare serie și a numărului de repetare, la care înotătorul a abandonat ultima serie. Viteza de prag a fost estimată, din aceste informații, în următorul mod: dacă abandonul s-a produs mai târziu în seria finală, viteza de prag a înotătorului va fi viteza medie a seriei anterioare. Dacă abandonul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
fiecare serie și a numărului de repetare, la care înotătorul a abandonat ultima serie. Viteza de prag a fost estimată, din aceste informații, în următorul mod: dacă abandonul s-a produs mai târziu în seria finală, viteza de prag a înotătorului va fi viteza medie a seriei anterioare. Dacă abandonul s-a produs în timpul primelor două repetări ale seriei finale, viteza de prag, va fi viteza din antepenultima serie. Prezumția din spatele acestei metode de selectare a vitezei de prag a fost
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
viteza medie a seriei anterioare. Dacă abandonul s-a produs în timpul primelor două repetări ale seriei finale, viteza de prag, va fi viteza din antepenultima serie. Prezumția din spatele acestei metode de selectare a vitezei de prag a fost aceea că înotătorii care au abandonat mai târziu într-o serie, și-au depășit Maxlass-ul în timpul acelei serii. Prin urmare, viteza lor de prag a fost probabil, timpul din seria anterioară. Pe de altă parte, sportivii care au abandonat devreme într-o serie
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de prag, este timpul din seria dinaintea acesteia (adică două serii înaintea abandonului). Rezultatele a două teste cu repetări progresive sunt prezentate în tabelul următor. Ele ar trebuie să ne ajute să înțelegem metoda de estimare a vitezei de prag. Înotătorul A a avut o viteză de prag 1:12 pe 100. El a abandonat în timpul celei de-a patra repetări, din seria a treia, de 200, astfel că, viteza lui de prag a fost viteza medie a seriei anterioare (2
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
a avut o viteză de prag 1:12 pe 100. El a abandonat în timpul celei de-a patra repetări, din seria a treia, de 200, astfel că, viteza lui de prag a fost viteza medie a seriei anterioare (2:24). Înotătorul B a abandonat în prima repetare a seriei a patra, astfel încât, viteza lui de prag era viteza media a seriei a doua (2:24), care raportată la distanța de 100 m, este de asemenea 1:12.00. Valabilitatea acestui test
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
fi adaptat și pentru înotători mai tineri sau cu un nivel de pregătire sub mediu, aplicând următoarele reguli: - fiecare repetare să aibă o durată de 1,5 până la 3 minute. - fiecare serie de repetări să dureze aproximativ 10 minute. Deci înotătorii mai tineri sau mai înceți, pot folosi serii ca de exemplu: 3x200 m sau 4-5x100 m pentru realizarea acestui scop (presupunând că viteza medie este de 1:30 sau mai mică pe 100 m). Testul poate fi aplicat și în
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]