1,931 matches
-
culori. Nu mai vreau culori, vreau puritatea negrului matern. Și talpa continuă a strivi. Urzicături dureroase-o străbat. Mă cutremur și cad. Pe fundul văioagei e bine. Mă cufund în răcoarea pământului. Deasupra e cerul. Și frunzele. Da, frunzele. Se înroșesc brusc și cad, acoperindu-mă de foarte multe frunze. Și cerul pălește, iar frunzele continuă să cadă. În trup, răcoarea pătrunde tot mai adânc. Tot mai adânc. O simt alunecându-mi de-a lungul picioarelor. Iar frunzele cad. Și crengile
SALAMANDRA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362727_a_364056]
-
să mai apară. Și asta din pricina unei vorbe în doi peri rostită de Toader Șoican: - Iată uite, bă, s-a întors și viteazul nostru legionar!, zise acesta într-una din zile, de parcă atunci l-ar fi văzut. Fostul plutonier se înroși, apoi se învineți la față. - Tu vorbești, bă învârtitule?!, îi replică el cu amărăciune. - Dacă nu mă învârteam eu și alții ca mine, trăgeai de mâța de coadă și atunci și acum. Legionarii nu mănâncă? Dar nemții? Unii s-au
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
la mare, omițând să-i spun de Maria, cea care până anul trecut mă însoțise în vacanțe. Razele soarelui cădeau pieziș pe chipul ei surâzător. Mă asculta gânditoare, privindu-mă drept în ochi. Brusc, zise: - Aveți ochii verzi-albaștri ... M-am înroșit instantaneu. Simțeam că-mi arde fața ca un cuptor încins. Pe o căldură ca asta ? Stupid. - Și părul blond, frumos - continuă ea - lăsând capul într-o parte. De foarte multă vreme nu mi-a mai făcut cineva complimente. Au căzut
EXISTENŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ CONTINUĂ ŞI DUPĂ MOARTEA TRUPULUI FIZIC ! (PARTEA A PATRA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370141_a_371470]
-
întuneric ca niște năluci. Unul din leși n-apucă să scoată hangerul când fu încolțit de haita numeroasă înspăimântată și ea de zdruncinul pământului, pornită în disperare să ucidă. N-apucă decât să mai bolborosească ceva în limba lui, apoi înroși pământul. Cealaltă parte a haitei se opri sfârtecând trupul lupului atins de o săgeată și a trupului omului căzut. A doua zi, în zori, leșii care veniseră a-l otrăvi pe voievod, obosiți și înfrigurați, se urcară pe cai și
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
îl găseam pe nenea Nae în curtea casei noastre, cu pește și raci, venit să ia în schimb vin de la tata, renumitul vin ghiurghiuliu, cum îi mai spunea bunicul din partea mamei. Când eram mai mic, îmi plăceau racii cum se înroșeau după fierbere și carapacele le păstram ceva timp, să mă joc cu ele, până le arunca mama la porci. Atunci am visat pentru prima dată că aș putea deveni pescar și s-a născut în mine dorința de a merge
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
pește. Fiindcă în casă nu se găsea nicio sculă de pescuit, am plâns pe lângă tata să-mi pregătească și mie o undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde. Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
care parcă țâșnea dintr-un mic izvor...După care au început catiușele : paca! paca! paca!- lătrau ca niște cățele înfuriate peste noi. Și s-au amestecat toate, soldați, cai, căruțe, tunuri, puști, mașini...Când am privit mai atent, Donul se înroșise de sângele nostru... Eu am avut noroc cu carul...Am apucat un cal de căpăstru și am intrat în apele Donului... Dintrodată mi-a înghețat sufletul în mine, apa era rece și m-a înfierbântat, parcă m-a trezit odată
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
Proza > REVEDERE Autor: Iulian Cătana Publicat în: Ediția nr. 2343 din 31 mai 2017 Toate Articolele Autorului Secundele,minutele....anii...trec la fel de lent că râul ce se scurge în oceanul celest,lin,mătăsos și roșu la fel ca asfințitul ce înroșește zarea pe care Aurel o privea întrebându-se ce-i va aduce noaptea ce coboară peste oraș.Își aprinse o țigară și privi peronul realizând că în urmă cu câțiva anii,stătuse în același loc,privind fereastră trenului,din spatele căreia
REVEDERE de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352781_a_354110]
-
suita sa regală A sosit de Sânziene Și-n păduri, și în poiene. Și-a întins, pe îndelete, Un covor de margarete Pe câmp și o ie nouă Croșetată-n ochi de rouă. Și-a dorit să înflorească Holdele, să înroșească Macii, apoi albăstrele A lăsat printre vâlcele , A-ndemnat puii să zboare, Teii i-a umplut de floare, Soarelui i-a spus că-i cere Să ardă mai cu putere, Greierilor să compună Muzică, dar foarte bună. A făcut schimbare mare
VARA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352898_a_354227]
-
geloasă. Te gândești la alte fete când eu sunt în brațele tale? O fi o orășeancă „încălțată” ca motanul din poveste? - E-te-te! E prima declarație de dragoste care mi se adresează astăzi. - „Dar ieri sau alaltăieri?” ripostă Anica înroșindu-se ca bujorul. Cam are noroc Anica cu întâmplătoarele întâlniri tocmai la umbra inserărilor târzii. - Tu o iei chiar în serios? Mă referam la o „fetiță” de peste 4 mii de anișori trăitoare în Vikingia sau Fenicia. - Ce știa ea despre
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
hotarului pe care îl reprezenta Nistrul, au trecut frontiera în Basarabia (România) 314 familii în ianuarie, 425 (1449 suflete) în februarie, 503 familii (1644 suflete) în martie. Dar cu ce preț!? Sute, chiar mii de împușcați. La Olănești a fost înroșită gheața Nistrului de sângele celor 40 de transfugi moldoveni, împușcați mortal în timpul treceri hotarului. La una din cele 20 de răscoale din RASSM, asupra satului Plosca s-au tras 360 de bombe, iar în satul Mălăiești (satul natal al autorului
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
o gesticulație patetică pe valuri de Timp: Doar noi, obsedați de lumină, ne aflăm permanent la marginea Timpului/ Cu urechea ascuțită, ca un pui de Lună, ce iese în lume sub magia Universului ... În loc să înving Timpul , răscolesc cu versul Toamna înroșită în asfințit și-n apele din cerul Astral ... În toamna anotimpului esențelor, când citim taina adâncurilor în fiecare frunză, timpul e o obsesie: Te văd peste umărul Toamnei, Timpule, înmuiat în vers ... / Nu-mi trimite, încă, inelul tău, grăbită toamnă
VIAŢA, CA O METAFORĂ ÎN TIMP de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354442_a_355771]
-
Dar Delia ca o copilă, bătu din palme: — O, ce bucurie îmi faci! Mă simt de parcă am da niște ani înapoi, învie adolescența noastră. Nu uita, Virgil, că noi am fost prieteni buni nu doar colegi de clasă. Virgil se înroși, amintindu-și de anii în care Delia era fata de care s-a îndrăgostit pentru prima oară. Dar a trecut timpul acela, a iubit el și alte fete. — I-ai dat adresa mea, știe fratele cum să ajungă aici? Nu
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354484_a_355813]
-
care strigă: - Se poate, Alice?!... De ce mergi pe jos?!... Vino în trăsura mea!... Dar Alice cuprinzând și mai strâns brațul lui Karl, ca și cum ar căuta instinctiv apărare în el, îi răspunse lui Albert: - Merci!... Prefer plimbarea pe jos! Albert se înroși și mai mult, recepționând acest răspuns calm, dar ferm, din partea lui Alice, pe care n-o bănuia în stare să-i dea o replică atât de curajoasă. - Cum? Mă refuzi?!... Crezi că ăla pe care-l ții de braț acum
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
mesajul de la iubită și inima-i tânjea de dor. Într-o zi, Shinya se plimba pe aleile grădinii de lângă templu, lăsându-se mângâiat de boarea încărcată de aromele toamnei ce tocmai sosise. Frunzele copacilor pe lângă care trecea i se păreau înroșite de iubire. Criss îl privea de după copacul sub care se îmbrățișaseră în primăvara iubirii lor, sărutând frunza roșie ca focul ce-i atinsese umărul în cădere. A așezat-o cu tandrețe pe oglinda apei, împingând-o spre el cu toată
IUBIRE SUB CIREŞI(JAPONIA) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353836_a_355165]
-
blând sufit nimeni nu așteaptă un răspuns furios, dar acum el s-a întors la omul respectiv și i-a spus: ” Tu nu înțelegi nimic despre asta. Ești un prost! " Omul s-a simțit foarte jignit. Fața lui s-a înroșit pe loc, devenind foarte furios. Sufit a adăugat apoi: În cazul în care un cuvânt are puterea de a te face furios, atunci de ce nu ar putea să aibă, de asemenea, și puterea de a vindeca?" Vă doresc multe cuvinte
ULTIMUL MEU... CUVÂNT de DOINA THEISS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353852_a_355181]
-
pași mai încolo. Era vreme frumoasă, senină, caldă. Pomii din jur tocmai legaseră rod. Căciuliile de puf alb ale păpădiilor încă se mai vedeau printre pomi. Razele soarelui coborau binevoitoare din cer, de începusem să ne bronzăm. Mi s-a înroșit pielea pe brațe și pe gât. La George nu se prea cunoștea efectul razelor, avea o mică barbă neagră și, în plus, era el de un neam de oameni mai întunecați la față. George mă îndruma îndeaproape cum trebuie să
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
geloasă. Te gândești la alte fete când eu sunt în brațele tale? O fi o orășeancă „încălțată” ca motanul din poveste? - E-te-te! E prima declarație de dragoste care mi se adresează astăzi. - „Dar ieri sau alaltăieri?” ripostă Anica înroșindu-se ca bujorul. Cam are noroc Anica cu întâmplătoarele întâlniri tocmai la umbra inserărilor târzii. - Tu o iei chiar în serios? Mă referam la o „fetiță” de peste 4 mii de anișori trăitoare în Vikingia sau Fenicia. - Ce știa ea despre
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
aproape miasma merelor intrate în putrefacție n-ai auzit că s-a înființat o școală nouă m-a întrebat mama în zorii ajunului când cu cordonul ombilical răsucit după gât mă pregăteam să plec la colindat o școală... s-a înroșit cuvântul pe buzele bătrânului când încerca să îmi vorbească mi-a șters ochii cu dosul palmei și pentru prima dată l-am văzut zâmbind lasă tu femeie fata în pace nimeni nu te învață să mori fiecare clipă îmi curge
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]
-
pe drum și să înghețe. Te roooog!!! - Bine! Atunci, fata mai făcu câțiva pași, și, așa cum îi spusese Mărțișor, într-o poieniță luminată de câteva raze de soare, găsi un loc în care se topise zăpada, unde câteva frăguțe se înroșeau vesele, chiar în fața ei. Mulțumi în gând spiridușului Mărțișor și se întoarse acasă, fără teamă. Îți dai seama ce ochi a făcut baba când a văzut frăguțele aduse de fată. Fetița râde, bătând veselă din palme. - Acum să o pedepsim
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
zmeul i-a ieșit în cale, hotărât să nu-l lase să ia Soarele. Bineînțeles, au început o luptă pe viață și pe moarte. Zmeul cel cumplit l-a rănit pe flăcău atât de tare, încât tot pământul s-a înroșit de sângele lui. Cu toate acestea, tânărul nu s-a lăsat și l-a eliberat pe Soare. Imediat, câmpurile au înverzit... - Florile au înflorit, păsările au cântat și toate alea! - Așa cum zici! Pe locul unde au căzut picăturile de sânge
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
Ce-i Adriana, ți-au rămas ochii la frumusețea tablourilor, sau la cea a pictorului? O întrebă râzând Doina, văzând-o cum a rămas cu privirea țintuită spre italian, dând fără să vrea peste un trecător. - Scuze! Îi spuse Adriana înroșindu-se celui de care se lovise. Doina zâmbea îngăduitoare privindu-și prietena aflată într-o stare emoțională și totodată vizibil jenantă. - Aa, nu, m-am uitat să văd dacă ne mai urmărește cu privirea, sau a spus-o doar din
CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353193_a_354522]
-
privirea în pământ și rămase nemișcat gândindu-se parcă la ceva. Arc Silan și Lup Katak se priviră între ei încordați, neînțelegând nimic din atitudinea celui din fața lor. Pe ecrane se putea vedea o nouă imagine. Norul păru să se înroșească într-un punct din mijlocul său, punct care se mărea repede. Mici fulgere apăreau acum clar conturând norul. ,, Urmează raza morții” gândi Silan. ,, Când norul v-a ajunge suficent de roșu raza v-a țâșni și ne va lovi”. Și
FORTĂREAȚA V de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352708_a_354037]
-
E o distracție pentru el. Crede-mă! Dacă nici eu nu mă pricep la bărbați ... E preocupat de altceva. Nu cumva e faunul din pădure ? o privi, zâmbind, cu subînțeles. - Marge! Te rog, nu începe iar cu dantelăria romanțată! se înroși, Alma. - Dumnezeule ... cu el ai fost în pădure! Asta e explicația comportamentului său și a faptului că nu te scapă din ochi ! - Marge, încetează! Sunt o străină căruia i-a încredințat copiii. E normal să mă supravegheze. Și nu-i
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
pe ramura de timp... Ți-ai spălat sufletul în baia de agheasmă și-ai înviat cu Dumnezeul din tine în slujba sfântă de Paște. Ai râs, chiar dacă ochii-ți jucau în lacrimi... și-ai plâns căderea frunzei în fiecare toamnă înroșind pământul... Și toate pentru tine iubire! Nu-mi lua lumina ta, să mai pot aprinde stele pe cerul de suflet... Referință Bibliografică: Experiență terestră... / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1181, Anul IV, 26 martie 2014. Drepturi de
EXPERIENŢĂ TERESTRĂ... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353575_a_354904]