699 matches
-
slavă cerului, sunt relativ bune. Dar ce sunt semnele? Domine, in manus tuas! În asemenea clipe, omul are nevoie de religie. Dar mâna Îmi tremură și nu mai pot scrie decât că sunt al vostru viteaz, dar În același timp Însingurat și Îngrozit, Henry.“ [Fiind un teatru absolut modern, St James era echipat cu un telefon, prin intermediul căruia Robert Shone putu vorbi cu dirigintele oficiului poștal din Sloane Square. Îi raportă lui Alexander ce aflase. — Se pare că cele care au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
care sufereau de o avansată beție de metafore; poate că noul venit, care era privit ca un viitor și, pe deasupra, promițător poet, a beneficiat de un bonus. Și mai uimitoare a fost răbdarea cu care Karl Hofer, care ședea parcă însingurat în acea adunare, a suportat apariția mea la început timidă, apoi cât se poate de sigură. Eu m-aș fi interogat cu mai multă severitate. Ce a rămas este figura lui Hofer, care era marcată de pierdere. Prezent și totodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
simț ca să se lase dus de nas de amăgitoarele chemări ale acelei arte a romanului care nu are rădăcini americane, spaniole. Scriitorul care nu simte cum Îi suie În sevă vocea sângelui ș-a gliei natale e un déraciné, un Însingurat. — Nu, Mario, a aprobat domnul Commendatore, și acu nu parolez ca bufonu. Arta adevărată dă colț dân pământ. Ie o lege care se Împlinește: În fundu cramei io țin cel mai nobil Maddaloni; În toată Europa, chiar și În America
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
visat ca mine, cuceritor. Acum, fiind lăngă tine, Omphalos, simți și tu această dulce suferință. Și, V. tînăr, îl simt. Sînt mîngîiat de fantomele ce dorm în real ca poetul căruia visul îi luminează drumul. Lumea eterică e o mireasmă însingurată iar sufletul meu o inspiră și-o simte biciuindu-i instinctele. Fratele meu vede ceva. Nimic din perfecțiunea aceea nu poate fi adunat laolaltă. De aceea zîna gîndită nu e nici o femeie întîlnită în drum. E pur și simplu, muzica
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
nu cerși ajutorul luminii peste vidul de voci, din împărăția iluziilor și niciodată himerele n-o să-mi dezmoștenească visul, în care încerc să te caut, pentru cumpăna cuminte a veșniciilor. NINSORILE SUFLETULUI Am gustat din visul înnoptărilor, în care glasurile însingurate și-au suportat umbrele unor timpuri. Am gustat din încăperea spadasinului epuizat de amintiri, unde nici somnurile nu și-au dezvelit chipurile. Ele, erau ca niște regate de nopți prin sufletele nuntite în cuvintele cerului. Plecarea din atmosfera stăpânită a
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
ce te poartă și te dorește să fii și tu un ZBOR IERTĂTOR, de ce să nu lăsăm să pătrundă această vrajă a dorințelor nemărginite, pentru că iubirea mea mă va iubi numai pe mine, Deoarece, Eu, i-am furat inima lui însingurată, și am făcut din Ea un trup de lumină, cu o voce aproape perfectă de înger ascuns în toate viețile mele și în viața trecută, și în viața de după viață și în căutarea imposibilă a acestei căutări de iubire ABSOLUTĂ
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
lumi invizibile ne va conduce harul spre un UNIVERS înjumătățit de întrebări. Cine să fie pe acea PARDOSEALĂ A HAZARDULUI, dacă nu această noapte cu toate viețile ei de iubire, prin nesomnul vândut unui EXTAZ FLĂMÂND DE DORURI ȘI VIEȚI ÎNSINGURATE unde o simfonie a visului îmi tresare sufletul și-mi preschimbă întunericul în lumină. Dezordinea vieților albe într-o totală ordine și pentru ca să fiu, Eu, atât de CATEGORICĂ, voi aprinde această noapte a tăcerilor cu milioane de stele prin fereastra
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
de ființă nemuritoare. Și cine să înțeleagă toate aceste taine ce numai genele norilor le întrevăd prin rupturi de CER și CUVÂNT, de speranțe plânse, de aglomerări albăstrite de gând, Și prin picăturile de rouă a unui ținut de viață însingurată unde doar memoria celor iubiți, mai revine în ajutorul sufletului plâns și așezat într-o dezordine totală a acestei lumi ce se vrea a fi perfectă din toate CONURILE DE UMBRĂ privită. Da, Ea, lumea aceasta ce ca un ROBOT
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
să zbor, să privesc Orașul din sufletul albastru de nor, să-ți văd ochii tăi de o prietenie ce mă sfâșie, mă izolează de timp. Și de ce să nu vrei a înțelege că mă vânează ca pe o vietate a însinguratelor nopți de pustiuri ce nu-mi repetă decât picătura izolată de viață, decât starea așezată la marginea unui deșert fără foame și sete, fără clipă și zări și fără provizii de dragoste albă, și fără pământ de erori. Dar noi
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
vinovăția ABSOLUTULUI... O, tu, iubitule, nopțile-mi vorbesc despre venirea ta, nu te grăbi să-mi zdrobești iubirea, ai grijă să mă păstrezi lângă tine ca o picătură de noapte ucisă sub ochii tăi albaștri și blânzi, stăpâni în împărății însingurate, ai grijă să-mi ucizi dușmanii ce mi-au cântărit EDENUL și au încercat să-mi pălmuiască numele, fii înțelept și bun și nu te grăbi măcar o singură dată, ascultă la rădăcinile visului pe sufletul pământului ce-ți dăruiește
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
DE ATÂTA IUBIRE DE LUME în amintirea prof. Iancică Dobriță Să înțelegi lumea și să o iubești cu adevărat e ca și cum ai iubi zorile unui surâs înfrigurat în dispariția celor ce pier. Acolo poate locui înserarea cu sângele unui timp însingurat. Să înțelegi lumea e o prietenie dintre înghețul universului unde te poți strecura în diferite forme ale iluziei pentru a te adânci cât mai mult în luminile unor ființe ce au avut pasiuni emoționante... Să iubești scheletul unui nimic care
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
cu aripi de pescăruș REGESC; Prin Zgura de iubire și nevăzute lumi, Și-n clipele adunate din cioburi milenare Sor troienii în CERURI, albastrele genuni, Și-oi viețuit legende, de dragoste-n VISARE. 25-11-2007, 2210h GERUL DIN VERTEBRE Din nopți însingurate, eu tânăr -am rămas, Jertfindu mă în taină ca un luceafăr blând. Și din tăceri durute eu am trecut în AZI; O adiere sfântă, pe un PĂMÂNT DE GÂND. Și port în suflet dorul de-o iubire Ce-n vremi
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
chinul să-l alunge-n nori Să vină-n somn și să-mi mai cânte Durerea nemuririi dintre zori. AERUL DIN IERNI în memoria mamei ELENA COSTEA Măicuță dragă a trecut o săptămână De când ai plecat din viață supărată, Sunt însingurată și am imaginea cu mine, În suflet n-am să uit vreodată... Măicuță, dragă, dacă mai trăiai Să te bucuri maică și de mine, Eu te-ngrijeam și mai speram Să-ți fie mamă bine pentru tine. Am amintirile cu
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
pensionat cu frumoasa necunoscută. Trei minute. Sau două. Necunoscuta nu mai apare și, Îmbătrînind, Al Pacino nu mai poate miza pe chipul său emblemă a anilor ’70, pe farmecul și aerul acela imobil disperat și melancolic á la Alain Delon, Însingurat tot ca el, un samurai american blazat, inteligent, tandru, paroxistic și violent, metamorfozîndu-se odată cu trecerea anilor dintr-un actor cu explozie, Într-un actor cu giruetă, ce seamănă acum, din cauza căderii pleoapelor inferioare ce-i dezvelesc globii oculari din tinerețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
lăsat să trec când le-am asigurat cu glas tare că nu atentez la ultimele patru cubulețe de tofu. Taman În partea din spate, lângă masa de cornulețe, care aducea oarecum cu o măsuță de machiaj, se afla unicul și Însinguratul raion În care se vindea supă. Însingurat, pentru că bucătarul-șef al acestuia era singurul din Întreaga sală de mese care refuza să gătească vreun fel de mâncare cu cantități reduse de grăsimi, sau fără grăsimi, sau fără sodiu, sau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cu glas tare că nu atentez la ultimele patru cubulețe de tofu. Taman În partea din spate, lângă masa de cornulețe, care aducea oarecum cu o măsuță de machiaj, se afla unicul și Însinguratul raion În care se vindea supă. Însingurat, pentru că bucătarul-șef al acestuia era singurul din Întreaga sală de mese care refuza să gătească vreun fel de mâncare cu cantități reduse de grăsimi, sau fără grăsimi, sau fără sodiu, sau cu cantități reduse de hidrocarburi. Refuza pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
realiza revista asta lună de lună - orchestratoarea unui asemenea mit seducător -, deși ea nu merita o singură secundă de adorație din partea lor? Câte fete ca ea nu aveau nici cea mai vagă idee că obiectul adorației lor era o femeie Însingurată, profund nefericită și adesea plină de cruzime care nu merita nici cea mai infimă frântură din afecțiunea și atenția pe care i‑o acordau? Mi‑a venit să plâng pentru Anita și pentru toate prietenele ei care iroseau atâta energie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
frecam picioarele pe care mi le extrăsesem În sfârșit din pantofii Manolo. În poză părea timorantă și rea, exact ca vrăjitoarea la care mă uitam În fiecare zi. Dar În seara asta, la petrecere, mi se păruse tristă și destul de Însingurată. Chiar dacă aș fi pus poza asta pe frigider ca adaos la colecție și aș fi făcut haz de ea cu Lily și Alex, picioarele nu m‑ar durea mai puțin și nimeni nu mi‑ar putea da Înapoi seara pierdută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
vitregă și Miranda au fost prietene când Miranda a lucrat la redacția pariziană a Runway - e fotograf și face din când În când ședințe foto pentru revistă - așa că nu a trebuit decât să o rog să‑i spună Mirandei că Însinguratul ei de fiu ar avea nevoie de compania uneia din asistentele ei arătoase. A mers la fix. Hai să‑ți dau ceva de băut. Mi‑a pus mâna pe spate și m‑a condus spre un bar masiv din stejar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Într-o bomboană mentolată uriașă. Mă așez la coada din vagonul restaurant. Tovarășii mei de călătorie, refugiați și ei din calea Crăciunului, sunt dornici de alcool. Fie nu au familie, fie fug de prea multă familie, ambele stări fiind la fel de Însingurate și Înviorătoare Achiziționez patru miniaturi - whisky, Bailey’s, Bailey’s, Tia Maria. Mă Întorc la locul meu și după câteva secunde Îmi aud mobilul ciripind din geantă. Îmi dau seama după număr că e Rod Task. Înainte de a răspunde, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
solitar. Își așeză maleta dreptunghiulară, cu sutele de milioane de lei vechi lângă piciorul mesei, sprijinind-o cu genunchiul. Intră abrupt în subiect, interesându-se: Oare ăștia or fi având un whisky ca lumea, pe aici? Noul camarad de călătorie, însinguratul cu față de insurgent, îi atrase atenția cu o rafinată politețe: Ca să nu ai nemulțumiri, în viața aceasta misterioasă, așa spun înțelepții Indiei antice: este bine să nu ai dorințe! Eu, de pildă, nu caut băutura. Ea mă caută pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
A. E. Baconsky ezită a face un atare pas decisiv. Călătoriile pe care le-a întreprins în Vest se soldează cu o decepție provocată în speță de ceea ce socotea a fi "xenofobismul francez", "suficiența culturală", "penibila autarhie spirituală" a hexagonului. Însingurat, de bună seamă vulnerat prin neputința realizării visului său de glorie transnațional, se lamentează astfel oaspetelui său dintr-o îndepărtată provincie, în termeni ce n-ar fi displăcut regimului ceaușist, tot mai atras de naționalism, dacă ultimul Baconsky ar mai
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
ești băiatul meu, și o s-o spun la toți, să nu creadă lumea că mă uit în curul tău și nu-mi pasă, te îndemn sau sânt mândru de tine, cum sânt alții..." Și s-a sculat de la masă întunecat, însingurat, dar hotărât. Dacă mi-aș fi dat seama atunci că violența gândirii mele putea să ducă la o ruptură cu el m-aș fi reținut. Într-adevar, prorocirea mea că o s-o înșele pe mama avea în ea ceva atât
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
că o găsești acasă, nu te mai duce nici tu la ora aceea acasă, nu ești sigur de borșul tău, dă servitoarea afară și mănîncă-l la restaurant!..." La aceste cuvinte prietenul meu se înfundă pentru prima oară într-o tăcere însingurată și orgolioasă pe care n-o mai rupse până ajunserăm în dreptul casei mele. Îmi veni o idee: să urce la mine și să luăm masa împreună. La ora aceea, unu și jumătate, când ne întorceam noi de la școală, mă aștepta
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care nu trebuia contemplat mai mult de o milionime de clipă. Și i se stinse și atenția și parcă i se micșoră și prezența, și rămase parcă inertă cu tâmplele în palmele mele, care îi desveleau un chip temător și însingurat, cu privirea răsucită în sus, ca și când în așteptare ar fi fugit de sine. Dar se svîrcoli scurt și mă acapară în clipa când îi atinsei buzele... Sărutul îi era prezent și flămând, același ca întîia oară, când nu dorisem decât
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]