6,254 matches
-
jur un spațiu gol, de valorizare. Ca în muzică: după un pasaj tumultuos, se impune un moment de liniște, de acalmie sonoră. Este suficient, deci, să constați îndrăzneț: „Pe cer, luna are o gravă cădere de calciu”. Orice altă imagine însoțitoare va anula primul efect expresiv. Foarte importante în definirea unui personaj sunt mâinile și ochii, privirea, mai ales. Pare normal, dar și lipsit de semnificație ca un taximetrist să aibă privirea obosită. Mult mai potrivit este să observăm în privirea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
se mișcă nervos, își aprinde o țigară). Textul nu câștigă neapărat în autenticitate. Mai degrabă, îi dă un aer artificial. Nu același lucru se întâmplă atunci când avem de-a face cu un personaj foarte important. În acest caz, orice detaliu însoțitor interviului poate fi interesant. Să ne amintim de interviul acordat de către președintele Băsescu ziarului România liberă. La întrebarea: „Premierul l-a sunat pe prim-procurorul Botoș?”, președintele neagă și ziaristul precizează la sfârșitul răspunsului: (râde). Acest râs îl va obliga
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
formulează ideile pe tema culturii și a religiei. Astfel, un eseu inclus în jurnal se referă la problema libertății și a individualismului contemporan, cărora autorul le preferă libertatea întru credință, căci în afara acesteia omul decade, se degradează. Jurnalul și Rememberul însoțitor desenează și un amplu tablou al lumii literare, cu personajele ei emblematice (Lucian Blaga, Tudor Vianu, Tudor Arghezi), dar și cu altele, în devenire, cum sunt foștii membri ai Cercului Literar de la Sibiu (Dominic Stanca, Radu Stanca și, mai ales
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
de la voi Î...Ă Plec! Voi, prietenii mei, continuați să slujiți Franța. Nu deplângeți soarta mea. Cu lacrimi în ochi și cu glasul sugrumat de emoție, Napoleon a sărutat steagul cu vultur. Acolo, pe insula Elba, au mers nu doar însoțitorii voluntari ai exilatului, ci și cei care, în mod oficial, aveau datoria de a-l supraveghea pe acesta. Cel ce răspundea de paza lui Napoleon era colonelul Campbell, un om cam tăcut, cu urechi foarte ascuțite și cu un zâmbet
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
de catifea. Cele cincizeci și ceva de scaune de aici, din Sala de Spectacole, sunt aproape goale. În lumina albastră se văd doar câteva capete de bărbați, unii singuri, cu fața spre scenă, câțiva ca domnul Go, călăriți de o Însoțitoare: oxigenatele acelea ecvestre. În spatele cordonului de catifea se Înalță niște trepte mărginite de lumini care clipesc. Ca să urci acele trepte, trebuie să plătești o taxă suplimentară de cinci dolari. Când ajungi la etajul clubului (așa auzise domnul Go), singura opțiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
interes surprinzător de redus pentru ce fac eu sau cu cine mă văd când nu sunt cu el. ― Da, spune Lauren, cu o umbră de sarcasm în voce. Îmi place la nebunie s-o fac pe însoțitoarea. ― N-ai fi însoțitoare, spun eu, și-mi dau seama că nu par deloc sinceră. Brad și cu mine nu suntem așa. ― Brad și cu mine. Așaaaa: e sigur un indiciu, în caz că până acum n-am avut nici unul. ― Deci nu vii? Cred că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
urnă mai mică, tot din lac, cu numele câinelui eunucului, spanielul tibetan, și o cutiuță cu muchii din fildeș În care se auzeau zornăind trei boabe pietrificate despre care se spunea că ar fi bărbăția eunucului și cele două părți Însoțitoare ale acesteia. Mi-am dat seama pe loc că sicriul era În același timp o piatră de moară, dar și o comoară. Aveam câțiva clienți - majoritatea din industria cinematografică - cărora mă gândeam că le-ar putea plăcea o asemenea ciudățenie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Îngrămădi pe masa din sufragerie unele obiecte de fabricație occidentală. Două mici aparate radio, trei fenuri de uscat părul, câteva minicalculatoare electronice, unele sticluțe cu apă de colonie franțuzească, precum și ceva neânsemnate bijuterii ale Atenei. Șeful invadatorilor sub privirile colegilor Însoțitori, rândui obiectele În ordinea lor valorică, pregătind hârtiilee În vederea Întocmirii procesului verbal de confiscare motivând: totul va fi restituit curând, mai bine zis, niciodată. Tony Pavone, care avea cunoștință de procedeul mârșav de jefuire a populației, i se ridică sângele
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
împreună cu două hărți în Analele Universității Lomonosov din Moscova. Din analiza lui, se degajă concluzia că realizarea celor preconizate ar fi dus inevitabil la dezmembrarea teritorială și economică a României. Potrivit celor explicitate în textul planului respectiv și în hărțile însoțitoare, ar fi urmat ca din trupul țării noastre să fie preluate regiunile Oltenia, Argeș, București, Ploiești, Galați și toată Dobrogea. Aceste șase regiuni reprezentau cca. 42% din suprafața totală a României și aproximativ 48% din ansamblul populației sale. Așadar, aproape
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și vârstele, de toate sexele, dame și juveți, valeți și decari, trefle și carouri, ghinde și tobe, plimbându-se mână-n mână. Vezi o fată posomorâtă, umflată din cauza băuturii sau a vreunei glande, de care se sprijină mai vârstnicul ei însoțitor, un bărbat cu picioarele în X ca un compas frânt. Nici o legătură. Vezi o punkistă de șaptesprezece ani, care seamănă cu un papagal nebun cu sau fără ochii ei negri, la brațul unui lăptar care nu e încă suficient de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
reflectează puțin, nu scoase o vorbă. Surprinși, băieții începură să-și dea coate. Ce e cu profesorul ăsta de se complace în muțenie absolută? Foarte înciudat că se abține să participe la interesanta discuție propusă de mine, mă adresai direct însoțitorului nostru, doar l-oi face să spună ceva: ― Au fost mai multe de patru, don' profesor? Marinescu își întoarse nepăsător capul către mine și, în sfârșit, se hotărî să-mi răspundă totuși, printr-o întrebare: ― Găsești că este chiar atât
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
până însoțitorul înțelege comanda și o transmite manechinului, paralizată cum rămăsese, cu sânii goi pe tavă și asurzită de strigătele mustăciosului. Doar ea le aude, se pare, căci pasagerii rămân impasibili, neînregistrând, s-ar zice, nimic, nimic. Capsomanilor! strigă agentul însoțitor, adresându-se agentului însoțit și lumii necunoscute pe care acesta o reprezenta. Orbi, orbi, orbi! Capsomanilor, orbilor, burdușiți cu toate informațiile, cu toate releele și rachetele. Nu înțelegeți nimic, nimic! Iar eu, noi? Fără glas, fără glas, sir! Ne-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ca la clădirile interbelice, plin de cotoare aurite și exotice. Se rotise iarăși spre fereastră. Perechea se depărta, lent lent. Câinele demn, cu capul îngust, fluturând pletele cărturărești sub briza nopții de primăvară. În urma sa, la un pas, șchiopăta ritmic însoțitorul înpelerină neagră. Imaginea se rupse, instantaneu. Fereastra trepida, tunetul atinse pereții, totul începu să tremure, Tolea sări în lături, spre pragul camerei, pleosc, tava cu cești prăbușită în bucătărie și duuummm, întreg peretele cu cărți dărâmat, într-o secundă, explozie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ritmau cuvinte cuvinte cuvinte, dar fără sunet, nici un sunet. Chipul roz al bătrânului, gulerul țeapăn, cămașa de azur, cravata bordo, botul batracian deschis închis deschis, fără sunet, gura amfibie clămpănind vorbe fără sunet. Ritmic se mișca și mustăcioara tânărului său însoțitor, ghidul, patrula. Manechinul aștepta, cu tava întinsă, comanda. Cămașa de voal flutura, se vedea pieptul băiețesc, bobul bec din mijloc, roz, electric, parfumat.. Venus își îndreptă umerii, se aplecă spre turist. Îi oferi din nou sticlele, bustul, buzele, orice. Clap-clap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Aș vrea să fac un duș, dar mama a ocupat deja baia. Doamne, nici n-am auzit-o când s-a întors de la tenis. În asemenea momente mi-aș dori să locuiesc altundeva. Uneori mă simt așa recunoscătoare că sunt însoțitoare de zbor și câteva nopți pe săptămână îmi permit luxul de a avea propria-mi baie. Când am început să lucrez la compania aeriană, mă întrebam ce se întâmplă când stăm peste noapte undeva. Mă întrebam dacă nu cumva membrii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
așa că în afară de serviciul de rutină, nu am mare lucru de făcut. Nici un „bună ziua“ sau „la revedere“ din partea mea azi. Mi-am adus vreo două reviste ca să treacă mai ușor timpul odată ce se termină servitul. Dar se pare că Lydia, cealaltă însoțitoare care lucrează cu mine în spate azi, nu are de gând să mă lase să mă relaxez. A început să zboare doar de vreo două luni și ăsta e visul ei, îmi spune. Știu ce simte. Și eu simțeam la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
serviciu? — Desigur, mă hotărăsc eu să intru în joc. Și îl cunoașteți toate. O să vă spun numele lui la sfârșitul călătoriei, dacă nu îl veți ghici până atunci. Sunt sigură că o cunoașteți pe soția lui. Și ea lucrează ca însoțitoare. Doamne, sper că nu e o prietenă de-a voastră! Cele două fete schimbă priviri deranjate. Gluma mea a picat prost. Brusc îmi aduc aminte că ambele sunt logodite cu piloți. Și iubitul Tarei e la a doua căsătorie. Prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
zăngănitul pintenilor lui din argint aurit. Zâmbi oarecum liniștit. În carâmbii cizmelor mai avea un pumnal și un mic pistol de rezervă. La capătul unei scări cu treptele aproape sfărâmate, D’Autrey se opri și unul dintre cei nouă masoni însoțitori ridică felinarul. Se aflau într-o sală dreptunghiulară sprijinită pe coloane și încununată de o boltă pictată cu îngeri și nori. În mijlocul sălii se ridica un mic altar pe care erau așezate mai multe cărți deschise, un echer și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
clar... desigur, dacă n-aș avea o căsnicie fericită cu James cel minunat. — Deci, sper că nu te deranjează c-am apărut și eu aici? a spus Paul cu priviri întrebătoare. Atâta doar că pe invitația lui Jade scria „plus însoțitor“ și cum ea e tânără, liberă și momentan singură, mi-a propus să vin cu ea. Nu mă deranjează absolut deloc, i-a răspuns Julia oferindu-i unul dintre cele mai seducătoare zâmbete ale ei. Dar tu? Tu ești tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
aș vrea să exagerez. Aceasta e miraculoasa aventură a metalelor. Ciudățeniile sunt bine venite numai dacă se potrivesc contextului”. „Miraculoasa aventură a metalelor trebuie să fie mai Întâi istoria erorilor ei. Punem o frumoasă bizarerie și, pe urmă, În didascalia Însoțitoare, spunem că e falsă. Până una-alta, e acolo, cititorul se dă În vânt, pentru că vede că și marii oameni băteau câmpii, ca și el”. Povestii o experiență ciudată pe care o avusesem pe cheiul Senei, nu departe de Quai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
aceasta m-am dus prin magazine și am zăbovit mai mult în unul cu bijuterii, mie plăcându-mi foarte mult să le privesc și să le încerc chiar. Uitându-mă prin vitrine, aud fără să vreau, discuția unei doamne cu însoțitorul ei rudă, soț, ce i-o fi fost, aflând mai târziu că era un frate. M-au frapat cuvintele:” Uite cerceii aștia sunt exact cerceii Teofanei. Care cercei? Ăia cu piatră roză, nu-i vezi? Îi văd. Nu seamnă cu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ținut de mâini pe nepot, un timp ( vreo 15 minute ), până când nepotul mi-a spus că se simte bine și nu mai este nevoie să-l ajut. A rămas în continuare la spital cu mama lui (care era internată ca însoțitor) și cu colegul lui de pat. I-am mai dus și a pus la cap, peste pansament, o pungă cu pedicuță uscată, prinsă cu un elastic circular, trecut în jurul capului. Nepotul s-a refăcut foarte repede (a mai stat vreo
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
trebuie să se pună între paranteze conținuturile sale. Totuși, când se ajunge la experiența autentică a filosofării, se atinge un nivel al cunoașterii în multe privințe asemănător actului credinței. Analogia despre care vorbim nu este nicidecum analogie a credinței practice, însoțitoare obișnuită a vieții de fiecare zi, cât mai ales a credinței religioase, înțeleasă ca accedere la primul act al experienței, ca gândire dusă până la originea realității, acea gândire care se transformă din judecată în aprehensiune estetică și din întrebare în
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
traumatice se pot complica prin intensitate și durată și se pot propaga către persoanele care le asistă cu empatie. Victimele se multiplică astfel în timp, multă vreme după încheierea situației dificile. Rolurile de vindecător, salvator, sprijin sau pur și simplu însoțitor se asociază cu expunerea sistematică la suferința umană și cu riscul dezvoltării de simptome specifice stresului posttraumatic. În ciuda rezultatelor raportate în literatura de specialitate, eforturile de prevenție și intervenție în rândul profesiilor vulnerabile sunt limitate. Discrepanța dintre eforturile de teoretizare
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
care face un masterat la Paris, aducându-mi vești bune, poze și dulciuri din partea Marianei. Vizita a durat aproape o oră, cu bune impresii pentru ambele părți. Până la venirea musafirei pregătesc pachetul de cărți cerut de Mariana, precum și câteva rânduri însoțitoare, marcând acel moment după cum urmează: Marți, 29 decembrie 2009. Dragă Mariana. Sunt în așteptarea mesagerei tale și nu-mi vine să cred că și anul trecut, tot cam în acest timp, îmi făcea prima vizită. Atunci a cerut informații suplimentare
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]