36,299 matches
-
Marius Chivu Mai întâi să vă descriu încăperea. Ușa se deschide greu, tocul e umflat, clanța are joc, broasca pare să cedeze la o manevrare mai fermă. Noroc cu balamalele care cu scârțâitul lor îngrozitor te asigură că, totuși, ai de-a face cu
Ce mai contează titlul! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12959_a_14284]
-
Terminologia petrecerii constituie în română un câmp lexical extrem de bine dezvoltat. E drept că zona centrală a sinonimiei și a înnoirii permanente se află în registrul colocvial-argotic, dar multe cuvinte și expresii pătrund din aceasta în uzul curent. Sînt, mai întîi, substantivele care desemnează fenomenul însuși, în globalitatea sa: petrecere, chef, bairam, paranghelie, chiolhan, chiloman, zaiafet, banchet, ceai, soir, party, chermesă, partuză, iureș, chindie, băută, beție etc. Există apoi verbele - a petrece, a chefui, a benchetui etc. - , precum și determinanții caracteristici; cheful
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
revista Caete de dor“. Refugiul scriitorului din exil în singurătatea sa esențială înseamnă instalarea protectoare și creatoare într-o „regiune transcendentală“, de unde răspunde unei chemări a Dorului, substitut metaforic și filosofic al Neamului. Iar pentru exilat „Neamul românesc e mai întâi și mai întâi o realitate ontologică“, nu una biologică, sociologică sau politică. O asemenea condiționare trimite într-o direcție ce trebuie asumată ca sursă de dobândire a identității: „Trebuie să faci din dor vehicul metafizic, pentru a putea fi într-
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
dor“. Refugiul scriitorului din exil în singurătatea sa esențială înseamnă instalarea protectoare și creatoare într-o „regiune transcendentală“, de unde răspunde unei chemări a Dorului, substitut metaforic și filosofic al Neamului. Iar pentru exilat „Neamul românesc e mai întâi și mai întâi o realitate ontologică“, nu una biologică, sociologică sau politică. O asemenea condiționare trimite într-o direcție ce trebuie asumată ca sursă de dobândire a identității: „Trebuie să faci din dor vehicul metafizic, pentru a putea fi într-adevăr un scriitor
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
este teoria lui Cărtărescu și, practic, punctul în care a și fost cel mai des atacată. Cum am fi putut avea postmodernism în plin național-comunism? Fără postmodernitate cu alte cuvinte. Postmodernitatea a fost la noi, în Est în general, mai întâi culturală și de underground, identificată cu un posibil instrument ideologic cu adevărat evazionist. Prin urmare, intuiția lui Ștefan Borbély funcționează doar pe jumătate, și anume în partea ei secundă, căci tocmai asumarea unei estetici postmoderne (prin Hassan, Lyotard, Hutcheon) ne-
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
Un tigru de hîrtie poate fi considerat... «Jurnal fidel»... - Am asemuit volumul dv. cu un proces al comunismului la scară redusă. Credeți că s-ar putea vorbi vreodată cu adevărat de un «Proces al comunismului», măcar pe plan național? - Mai întîi cîteva precizări. Prin 1990, ministrul Justiției, Mircea Ionescu-Quintus (CNSAS a dovedit cu probe că era informator) a promis un «proces al comunismului». Aceeași atitudine a avut-o și Petre Roman. Din toate aceste promisiuni nu s-a ales nimic și
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
și furia” unor personaje a căror energie satanică a modificat destinul unei țări: „Am scris la această carte mai bine de-un sfert de veac — cu alte cuvinte, jumătate din viața mea. Pe când eram încă în România, am fost mai întâi obsedat, în anii ’70, de episoadele misterioase ale istoriei comuniste și fascinat de neștiutele, întunecatele rivalități din sânul elitei comuniste românești, intenționat ascunse și distorsionate în auto-flatanta, veșnic schimbătoarea și imprevizibila linie a partidului. Am avut nenumărate și lungi convorbiri
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
o motocicletă Puch 800 cu ataș, puțin folosită și, deci, aproape nouă. Când am stat o dată de vorbă cu el peste gard, l-am găsit tocmai meșterind la o pedală găsită printr-un anunț dat într-o revistă tehnică. Mai întâi a fost cam bănuitor față de femeiușca interesată de motocicletă, dar când a văzut că sunt familiarizată cu modelul și-i vorbeam cu o pasiune care o egala pe aceea a lui, a devenit mai binevoitor, a descuiat poarta și mi-
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
non videntur. Credința ca atare angajează toate facultățile sufletești, în primul rând rațiunea și voința. Sermo XLIII, 7, 9 spune: credo, ut intelligam, pentru că nullus quique credit aliquid, nisi prius cogitaverit credendum („nimeni nu crede ceva dacă nu gândește mai întâi că trebuie crezut” - ideea apare și în De praedestinatione sanctorum, II, 5). Progresul cunoașterii și al credinței este reciproc<footnote Vezi în literatura noastră C. I. Sârbu, Credința și însemnătatea ei morală la Augustin, Arhidiecezana, Sibiu, 1941. footnote>. În Sermo
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
un lucru vrednic de râs” (ed. rom., 27; PG 36, col. 12); Or. 2, 46 (ed. rom., 256; PG 35, col. 456); Or. 43, 11: „Eu cred că toți oamenii cu mintea întreagă ar recunoaște că printre bunurile pământești locul întâi îl ocupă educația (pai¿deusij) - și nu numai educația noastră creștină, care disprețuiește toată podoaba și meșteșugirea, neurmărind decât singură mântuirea și binele, ci chiar și cealaltă (profană), pe care mulți creștini, nedându-și bine seama ce spun, o disprețuiesc
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Cagliari, beneficiază de o ediție monumentală (peste 660 de pagini!), editorul nelăsând deoparte ni mic din ceea ce ar putea contribui la cunoașterea autorului, a conținutului și importanței operei, a valorii limbii și stilului compendiului. În acest sens, se remarcă, mai întâi, introducerea consistentă (p. 7-87), care înfățișează pe larg tradiția manuscrisă și edițiile moderne (p. 8-19), titlul operei (p. 19-25; „è tuttavia probabile che breviarium figurasse realmente nel titolo originario” - p. 23), data scrierii (p. 25-30; „sarà pertanto più saggio attenersi
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
informație, neputând fi atinsă vreodată de un obiect substanțial. Mai departe textul încearcă să ne convingă, folosind tehnica push-pull, de valențele celor doi termeni ai binomului. Numai că, nu e greu de sesizat o anume preferință a priori: relativismul. Mai întâi, se atribuie pe nedrept aspirației către absolut o serie de fenomene din politic și religios - probabil pe baza apropierii semantice de absolutism. Însă nici fundamentalismul religios și nici regimurile totalitare nu-și pierd timpul cu noțiuni avansate de filozofie, chiar dacă
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
greu de detectat. Chiar mă gândeam ce vor scoate la atac, pentru a abate atenția de la chestiunile fierbinți ale momentului. Cum problemele de suflet ale românilor sunt cam trei (biserica, revoluția și ungurii), ele au fost promovate cu brio. Mai întâi, eterna problemă a Catedralei Mântuirii Neamului, apoi, într-o emisiune ce venea ca o mănușă, contribuția maghiaro-CIA-istă la revoluția românilor! Ce mai urmează? Să revenim la Năstase, beneficiarul încurcatelor socoteli politice ale ultimilor cincisprezece ani. Ce-a făcut cu toate
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
ceea ce se petrecea în jur. Dacă ar fi să tragem învățăminte din povestea vieții unui om care a văzut tragedia venind și n-a putut face nimic pentru a o preîntîmpina, atunci învățămintele ar fi în orice caz două. Mai întîi, o constatare neașteptată: nici un rău nu este inevitabil, strigă Haffner prin toate paginile cărții. Oricît ar părea de ciudat, venirea lui Hitler la conducerea Germaniei putea fi împiedicată de n ori din 1920 și pînă în 1933, dar din păcate
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
dacă m-a scos, Mințind simțiri de copilandru Cu vîlva unui timp frumos, Azi blestem ce cu vorbe goale În suflet amăgiri ne-a pus, Ce-n astă peșteră de jale Îl ține-n vrăji, flatînd supus! Azi blestem mai întîi părerea De sine-a spiritului, grea, Și aparența ce ne ia vederea Și, astfel, mințile ne ia! Mai blestem visul cel fățarnic, Al faimei și-amintirii vicleșug, Și tot ce-n lingușiri e darnic, Ca prunci, femei, averi, ca slugi
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
explicit autorul unei cărți. La rîndul său cenzorul sugerează unde bate autorul fără a fi însă nici el mai clar, ca în această Notă pe marginea Dicționarului de literatură română contemporană al lui Marian Popa: „La Nicolae Breban se menționează întîi că este fiu de preot, după care se enumeră profesiile în care se califică și pe care le exercită prin 1956 - strungar în fier, șofer - ca în încheiere să se spună că «din 1969 este redactor șef adjunct al revistei
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
posibilitatea să cunosc pe de-a-ntregul temeinicia subiectelor tratate de Ion Nistor În volumul Consemnări În labirint. Nu adjudec acum titlul lucrării - titlu, care În toate spațiile de cultură ale lumii, rămâne un semnificant Încărcat de nuanțe și trimiteri subtextuale. Întâi, ca luat În sine, iar după parcurgerea materialului din interiorul coperților, Întregit și asumat În cercul activității ordonate. Aici, termenul „consemnări” ne conduce spre... note fugare, tablete, enunțuri, microsioane critice. Limbajele au tot cadența criticii de Întâmpinare ori impulsul istoriei
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
mă joc cu voi (Solo Har Herescu). • Libertate avem prea multă. De acea nu știm s-o apreciem. • Nu dezlega toate misterele. • A reținut textul În arhiva lui secretă de plagiator (Roni Caciularu). Nu vorbi prosti fără să știi. Mai Întâi informează-te! • Proștii sunt de două feluri: cei care cred absolut tot și cei care nu cred absolut nimic. • Fără neliniști și Întrebări, existenta ar fi tare anostă (Mihai Batog Bujenița). Unii lunecă În Uitare, alții se prăbușesc. Nu mai
MAIA MARTIN Primiţi-mă cu iubire. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1555]
-
În curând ne vom putea căsători virtual (Vlad Nicolau). • Nu am auzit niciodată de anonimul ăsta..! • Sângele nu se face apă, dar vinul da. • Nasul astupat nu rezolvă problema putorii. Când vorbesc mult nemțește, mă cam dor mâinile (Andrei Bacalu). Întâi m-am răzgândit eu, apoi m-au răzgândit alții. • Lovit În orgoliu, suferind de fudulie... • Și o pasăre, dacă vrea să ajungă sus, dă din aripi (Ioji Iosub). • Jumătate de măsură se declară cu jumătate de gură. • Interesul poartă orice
MAIA MARTIN Primiţi-mă cu iubire. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1555]
-
bun pentru starea mea de spirit. Îmi vine să exclam: la bulivar! la bulivar, birjar! Dar o iau pe jos, exhibiționând bastonul deasupra noilor mei pantofi lăcuiți. Mă străduiesc să le țin luciul nepătat până ajung la asfalt întins. Opresc întâi la frații Resch, ridic inelul cu peruzea; cercetez montura - e perfectă, lucrătură măiestrită ca-n vremuri apuse. A doua oprire, la editura Fundației; Rosetti trebuie îndemnat să intervină pe căile lui pentru a-mi ușura misiunea. Boier Sandu e un
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
n.n.: iată un prim semn ... din păcate, și singurul! al DEMIURGIEI LUPULUI: nu doar distruge, ci... ”MUNCEȘTE”!!!). “Strigoi e acela ce se naște cu «căciulă» pe cap. Pe ce lucru Îi sparge moașa căciula, pe ce va arunca-o mai Întâi, pe acel lucru e acel om strigoi... După moarte, acești strigoi se hrănesc... cu ființe și lucruri... de acelea pe care au fost puși. Astfel, se spune că o fată, fiind pusă strigoaică pe un câine, după ce a Îmbătrânit și
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
au mărturisit că luaseră temporar forma de lupi, atacând vitele. Cronicarul Johann Fründ are pretentia că descrie vrăjitoarele din Valais: după opinia lui, diavolul căuta femei si bărbati necăjiti, cărora le promitea putere si bogătie. Totusi, acestia erau obligati mai Întâi să i se Închine, să-i aducă jertfe si săsi renege credinta. Apoi, el Îi Învată să zboare călare pe scaune unse cu substante magice, să se preschimbe În lup, să se facă invizibili prin anumite ierburi si să-si
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
provoacă o revelație etnologica. Coborînd În arhaic, ecourile străvechimii se simt, potențînd efectul soteriologic. Formulelor de invocație, vechii tehnici a repetiției, rimelor simple, termenilor livrești li se alătură vocabulele arhaice (moldave, cu deosebire) și cuvintele „retezate”. Dar arhaismul sau este, Întîi, o stare de spirit. Desigur, Cezar Ivănescu confirmă și aici uriașă să forță de absorbție, fiind o personalitate ce intersectează mari albii lirice. Sinteză ivănesciană Își subordonează aceste experiențe poetice, brodata pe canavaua unei concepții despre poezie. Lirismul sau curat
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
mai continuat să răscolesc pământul Încă o oră, când au apărut din nou antenele, agitându-se de data asta mai mult ca altădată. M-am oprit, așteptând. De parcă ar fi dat curs așteptării, din galerie a Început să apară mai Întâi măturicile apoi antenele din ce În ce mai mult, de parcă aș fi asistat la unul din filmele noastre speciale cu care urmăream creșterea plantelor. După aproape treizeci de centimetri de antene apăru suportul lor. Un cap chitinos, mărginit de niște mandibule de peste un centimetru
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
pentru inițiați, iar eseul lui George Popa un ghid prețios. Întrebările lui Hyperion și, În mod evident, răspunsurile Demiurgului aruncă o lumină nouă asupra continuării virtuale a nemuritorului poem. Rezumând, câteva din ideile susținute de George Popa, ne oprim mai Întâi la mărturisirea Demiurgului că ”tot ce-i viu/ Menit e suferinții” și că În momentul creației omului („Eu din iubire am gândit/ În om un alter ego”) nici Demiurgul Însuși nu știa acest lucru .” Nici eu nu am putut să
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]