54,930 matches
-
Între timp, eu stăteam ca pe jar. La început de martie 1977, când l-am vizitat din nou la redacție pe Mircea Ciobanu, am aflat marea veste: da, cartea mea, Pământ de flori, fusese miruită spre publicare! Mi-a dat întâlnire seara, la el acasă, la o cafea, să discutăm ultimele amănunte. Bine spus: chiar că puteau fi ultimele... Și m-am dus. Seara. Era 4 martie. 5 iunie Data fatidică și minutele-i terifiante m-au surprins în biblioteca ultraînțesată
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
după un scurt schimb de banalități ne citește solemn programul vizitei. Cofino e primul cubanez pe care-l văd cu sacou. A fost publicat și la noi, ceva pentru copii, despre greutățile muncii de revoluționar. Programul e îngrozitor: vreo cinci întâlniri cu redactorii-șefi ai unor reviste, toate în capitală, și, asta mai merge, o călătorie cu mașina de-a curmezișul insulei, cu ședere de două zile în orașul Sancti Spiritus. Restul - timp liber, să-l folosim ad-libitum. Cam puțin pentru cele
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
Spiritus. Restul - timp liber, să-l folosim ad-libitum. Cam puțin pentru cele trei săptămâni care ne mai rămân... La rugămintea mea ni se promite și o vizită într-o gospodărie agricolă. La Universitate se învață, oamenii n-au timp de întâlniri, așijderea la licee. N., care n-a scos nici o vorbă în toată jumătatea de oră ce ni s-a acordat, cere, nu știu de ce bâlbâit, să i se organizeze o șezătoare la o școală primară, și să i se comunice
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
în pat cu hainele pe el, e o masă inertă devenită brusc extrem de grea. De sub pat cată gâturile câtorva sticle goale. Mă jenez să privesc în ochii însoțitorilor, dar băieții nu comentează în nici un fel. Ziua pare compromisă. Ne dăm întâlnire pentru "mańana". Mă mir că n-am înțeles de la bun început despre ce e vorba, că N. intra treptat în ceea ce rușii numesc "zapoi", expresie fără echivalent în vreo limbă modernă, stare ce presupune o totală ignorare a oricăror evenimente
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
Dumitru Avakian Este o întâlnire în egală măsură intimă, în egală măsură mediată, o întâlnire a entuziasmelor juvenile, a tinerilor învățăcei cu ma-eștrii, cu marea muzică. Se poate vorbi deja de o tradiție. Datează de un deceniu și jumătate. în prima decadă a lunii august
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
Dumitru Avakian Este o întâlnire în egală măsură intimă, în egală măsură mediată, o întâlnire a entuziasmelor juvenile, a tinerilor învățăcei cu ma-eștrii, cu marea muzică. Se poate vorbi deja de o tradiție. Datează de un deceniu și jumătate. în prima decadă a lunii august, Sighișoara - cetatea propriu-zisă din centrul localității - a găzduit cea de-
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
potrivită relația dintre tineri și marea muzică este violistul Vladimir Lakatos, din München; știe să dezvolte o comunicare umană utilă comunicării muzicale, utilă în ce privește spiritul muzicii de camerală și proprie marilor valori ale artei muzicale. Iar rezultatele? Rodesc de la o întâlnire la alta. Deseori de la un an la celălalt. Concertele, o parte din cursurile de măiestrie, sunt găzduite în Sala Festivă a Primăriei, o bijuterie a stilului galant vienez târziu, sală dominată de cele două candelabre imense, de cristal. Prin geamurile
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
mă mai bați", se ruga de mine și-și frângea mâinile ca dinaintea unui mort. "să mă lași în pace", ziceam, "altfel îți rup gleznele" a plecat. degetul pe care port inelul de la ea supurează, nu se mai vindecă. Ultima întâlnire cu Viorel Paraschivoiu la barul Sîlîuța un om singur șade la o masă joasă. pe tăblia de brad vin și pleacă o falcă de taur cincizeci de biter și un poem: jumătate la Tosca jumătate Sîngeorz. de la gât în jos
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
Era bine în multe privințe, nu-i era rușine să iasă cu el, de exemplu, dar avea și păcate multe, printre care cum vorbea cu ea de sus, ca și cum ai fi cumpărat-o din târg, de la Castani. Ieșise totuși la întâlnire, pentru că era aproape, la Vodafonele de pe Ferdinand, și voia să-i arate neapărat tatuajul ei, cu șarpele. O să-i cadă fața. Dar merita. îi plăcea cum scoate capul din chiloți, ca și cum ar fi fost pus acolo de pază. întâlnirea n-
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
la întâlnire, pentru că era aproape, la Vodafonele de pe Ferdinand, și voia să-i arate neapărat tatuajul ei, cu șarpele. O să-i cadă fața. Dar merita. îi plăcea cum scoate capul din chiloți, ca și cum ar fi fost pus acolo de pază. întâlnirea n-a fost cum se-aștepta. îl văzuse pe Maimuțu trecând printre florile ciufulite, cu picioarele înfășurate în blugii lui strâmți, apoi căscând gura la șarpele pe care îl simțea umezit sub soarele de octombrie. Cum dăduse cu ochii de
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
grămăjoară de jar. Iar amănuntul ăsta, care nici măcar nu avea legătură cu filmul crimei, îl făcea să-și simtă toate dorințele ieșite la grămadă sub pliul gros al pantalonilor de foc. Frica lui Maimuțu, bucuria Piticei, iubirea lor încheiată și întâlnirea de lângă tufa de crizanteme sângerii se furișau una după alta, ca un fir de apă, spre capul râzător al unui șarpe desenat, pe care cineva îl filmase într-o zi crâncenă. Și din mormanul ăsta de fapte, se ridica lin
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
Lectorem delectando pariterque momendo 2. Se spune că oamenii nu dispar definitiv decît atunci cînd dispar toți aceia care îi cunoscuseră. Am avut, iubite domnule Odobescu, un contemporan comun, care a făcut să circule dinspre domnia ta spre mine emoția unei întîlniri aproape directe: pe poetul Tudor Arghezi (1880-1967). Avea șapte ani și era școlar într-a-ntîia primară atunci cînd i-ai vizitat clasa, ca director al Școlii de aplicație a institutorilor. Tema lecției: ilustrarea sistemului decimal, cu ajutorul unui cîntar de curînd adus
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]
-
nu i se oferise nicio altă soluție, de alianfa sau de neutralitate? întrebăm eu patetic, ca-n fața unui tribunal al istoriei, fără să clintesc însă niciun mușchi de pe fața lui Daniel. Dar când am inceput sa scormonesc prin dedesubturile întâlnirii de la Yalta, cu înțelegerea tenebroasa dintre Rooswelt, Churchill și Stalin, ochii lui au prins dintr-o dată viafa. I-am povestit apoi cum, neștiind nimic despre această înțelegere macabră de a-i ceda lui Stalin țările din Estul Europei, partidele românești
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
mai firesc pentru biografia unui român decît un episod mai lung sau mai scurt la Paris, decît pendularea între exilul francez și sentimentul exilului în propria țară. De la generația pașoptistă pînă la contemporanii noștri, de pildă personajul Adrianei Bittel din Întîlnire la Paris, legăturile între București și Paris se fac firesc. E adevărat că fiecare etapă implică nuanțe: pașoptiștii își afirmau orgolios identitatea românească în fața Franței și nu e nevoie de prea multă speculație în jurul acestei idei: se voiau europeni, iar
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
sau bloc de locuințe... Se înțelege că mă întorc la cartea semnată de Marie-France Hirigoyen: Le Harcelement moral, o carte destul de neobișnuită, în austeritatea, ca să nu spun în ariditatea ei - nu lipsită totuși de un fior participativ. " În viață, există întâlniri stimulante ce ne incită să scoatem la iveală ce-i mai bun din noi înșine, dar și întâlniri care ne minează și care pot sfârși prin a ne nărui. Un individ poate izbuti să îl demoleze pe altul printr-un
Răutatea și prostia by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8418_a_9743]
-
o carte destul de neobișnuită, în austeritatea, ca să nu spun în ariditatea ei - nu lipsită totuși de un fior participativ. " În viață, există întâlniri stimulante ce ne incită să scoatem la iveală ce-i mai bun din noi înșine, dar și întâlniri care ne minează și care pot sfârși prin a ne nărui. Un individ poate izbuti să îl demoleze pe altul printr-un proces de hărțuire morală. Se întâmplă chiar ca înverșunarea hărțuitoare să se încheie cu un vertabil act de
Răutatea și prostia by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8418_a_9743]
-
Cum să spun, băiatul nostru, cufundat în teza lui de istorie, n-o judeca în niciun fel pe femeia, cu părul ei nici blond, nici șaten, învelită bine în cel mai bun tartan și plecată cu noaptea-n cap la întâlnire. Dar nici pe el nu era gelos. Celălalt era un bărbat atât de aprins, că, doar privindu-l, te-ai fi simțit imediat contaminat de dorința lui vanilată. Aștepta rezemat de trunchiul copacului, ținându-și un picior ridicat, încât părea
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
ea fără să-și miște buzele, înclinându-și doar capul, în timp ce șuvițele alunecau exact ca niște șerpișori de nisip. El s-a ridicat, părând că doar întinde mâna, ea s-a strecurat în brațele lui. În sfârșit a fost o întâlnire matinală sub salcia din spatele bisericii. O întâlnire de nici jumătate de oră, năvalnică și eficientă. O perioadă din existență, încolăcită discret în jurul unei sălcii care se leagănă alene în miezul unui creier. Căci în preajma pomului rupt în șuvițe plângătoare se
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
-și doar capul, în timp ce șuvițele alunecau exact ca niște șerpișori de nisip. El s-a ridicat, părând că doar întinde mâna, ea s-a strecurat în brațele lui. În sfârșit a fost o întâlnire matinală sub salcia din spatele bisericii. O întâlnire de nici jumătate de oră, năvalnică și eficientă. O perioadă din existență, încolăcită discret în jurul unei sălcii care se leagănă alene în miezul unui creier. Căci în preajma pomului rupt în șuvițe plângătoare se învârte toată partea importantă a două vieți
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
miezul unui creier. Căci în preajma pomului rupt în șuvițe plângătoare se învârte toată partea importantă a două vieți. Jumătatea de oră, agățată de-o dimineață cețoasă de aprilie, este ceasul de foc al unui tărâm în care nu există decât întâlnirea din spatele bisericii. Iar din ea, femeia poartă încă în spatele ochilor bucăți foarte importante și de bază în colecția multicoloră, care o ține trează și pe ea, și pe băiatul care scrie de zor teza lui la istorie. Sunt fărâmițe dulci
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
pixului albastru. Iar când soarele ajunse la ferestrele înalte ale amfiteatrului, băiatul fu deja învăluit în pături fierbinți, ca în anii copilăriei, când, gripat, aștepta cu-nsuflețire mâna mamei sale, care era o femeie foarte progresistă. Și sentimentul ăla de întâlnire fericită, când mâna ei îl ridica deasupra bolii, ca pe un egal, îi umflă dintr-odată nările, făcându-l să-și ridice ochii din foaia albăstrită de litere mărunte. E cald și în aerul mișcător al sălii de examen, la
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
A doua zi după moarte este un roman care poartă semnele inimitabile ale scrisului lui Dan Stanca. Cititorii fideli ai romanelor sale nu vor avea mari surprize citindu-l, dar cei care nu-i cunosc cărțile anterioare pot avea revelația întîlnirii cu unul dintre scriitorii foarte interesanți ai perioadei de tranziție. Dan Stanca, A doua zi după moarte, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003, 280 pag.
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
-l unor termeni precum efect, practică, ocazie, tratament, intruziune, transgresiune, manevră, alunecare sau chiar lovitură de forță, dar nu se oprește aici și născocește și adverbul corespunzător - „metalepticamente”, am putea spune în românește -. Ici și acolo apar fugitive referiri personale (întîlnirea autorului în cartierul Marais unde locuiește cu o vedetă italiană, reacția fetiței unei cunoștințe în sala de teatru) și grațioase recomandări adresate cititorului (de evitat filmele dublate, de preferat cele subtitrate). Deși respinge pretenția de exhaustivitate, Genette nu uită nici
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
Rivaz Knecht, fostă asistentă a lui Alain Tanner și Nino Jacusso și, de mai bine de un deceniu, responsabilă cu presa și publicațiile la Festivalul de Film de la Fribourg. Subiectul ales - un episod puțin cunoscut din biografia lui Bach (scurta întâlnire, în mai 1747, a Regelui Muzicii cu regele Prusiei, Frederic al II-lea) - a fost neinspirat tratat, rezultând o poveste lipsită de orice interes pentru un spectator contemporan (măcar, să fi fost mai multă muzică de Bach!). Dar, își motivează
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
rolul Tatălui. Pavel Bartoș în Paul este o apariție credibilă, vie, cu diferențe marcate în atitudini, curățat bine de clișee. Spectacolul va incita - piesa este tradusă minunat de Victor Scoradeț - sînt sigură. Poate își va preciza și publicul, la prima întîlnire cu un dramaturg special, cu o scriitură tăiată precis, ca lama unui bisturiu. Cred că pentru Felix Alexa este un interval de căutare, de redefinire a instrumentelor, a interesului personal, a obsesiilor creatorului. Cine știe ce poate să iasă, mai departe, de
Crima lui Kurt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13169_a_14494]