8,381 matches
-
nici să scrie și să citească, care vagabonda pe străzi și înfunda pușcăriile, cînd la Doftana, cînd pivnița Văcăreștilor, tiran, șef de stat, academician, doctor, și chiar dacă țara asta se numește România și e o adunătură de secături fără cultură întocmai ca tine, asta nu-ți diminuează cu nimic din merite, ba din contră. Cel mai greu lucru în viață este să răzbești printre gunoaie. Bine spus, numai să nu faceți vreo mișcare de care să vă pară rău după aceea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și încerca să-și formuleze răspunsul. Trecerea dintr-o tabără în alta implica multe riscuri, mai ales că el era unul dintre cei care erau deja parte a sistemului, cărora li s-a promis marea cu sarea dacă va urma întocmai planurile Securității. Pe cînd, dacă și schimba ehipa odată ce jocul a început, cine știe la ce se putea aștepta, era prea riscant să dea pasărea din mînă pe cioara de pe gard, îi spuse. Cîtă perfidie, au încercat atunci instinctele s-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
căzuse papucul. Ea se apropiase cu precauție de canapea, ca să nu-l trezească. Frământa În mâini o bucată de lut moale, căreia ar fi vrut să-i dea chipul și asemănarea bătrânului. Oricât s-a străduit, În liniște, să reproducă Întocmai, trăsăturile chipului, și disticția aristocrată, nu reușea. S-a Îndepărtat de canapeaua În care bătrânul dormea, distrugând cu strângere de mână, eboșa de lut În care nasul grecesc al bătrânului era singurul element reușit. Departe, Între sifonărie și hala de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de mult timp. A venit momentul să meargă mai departe. Mă privea din când în când, în timp ce străbătea camera, vorbind într-un, rar și încet cu accentul lui ușor american. — Căsnicia este o aventură în curs de desfășurare, am spus. — Întocmai. Iar pentru Antonia a venit momentul să facă un mare pas înainte. — Exprimarea ta e absolut minunată, spuse Palmer zâmbind. — Așadar situația era inevitabilă. — Îți admir puterea de a lua lucrurile așa cum sunt, spuse el. Într-adevăr, poate că situația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
acestei vrăjitoare cu sâni bronzați a cărei imagine - cu părul ciuntit și ciufulit, cu fața gravă și angelică dominându-i goliciunea - îmi stăruia neîncetat în fața ochilor; și, în egală măsură, îmi dădeam seama că sunt blestemat pentru tot restul vieții, întocmai ca acei bărbați care se culcă cu prostituatele dintr-un templu și care, după ce au întâlnit o zeiță, nu se mai pot atinge de nici o femeie obișnuită. Mi-am petrecut ziua toată într-o stare de incertitudine. N-am putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
am văzut-o pentru prima oară, în gara Liverpool Street, în mijlocul ceții, cu stropi de apă în păr. Imaginea ei de azi, pe care o percepeam ca fiind ultima înaintea despărțirii, îmi părea înduioșător de mult imaginea unei ființe muritoare întocmai ca și atunci; însă splendoarea ei demonică pălise. Acum vedeam, în urâțenia ei, frumusețea ei. Era aproape insuportabil. Nu purta pălărie și își trecea întruna mâna prin păr încercând să-l domolească și să-l așeze după ureche. Dar șuvițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
de jos era cu două mărimi mai mare și necesita o spălare rapidă. — La naiba, Sascha, mă Întâmpină cu farmecul cu care m-am obișnuit, și se băgă la loc În pat. Fii bun și Închide ușa aia. Am procedat Întocmai, dând la o parte câteva articole de Îmbrăcăminte, apoi m-am așezat pe unicul scaun din Încăpere. Trecură câteva minute despre care n-am cine știe ce de spus. — Salut, Lakritz. Musafiri. În sfârșit, am reușit să trag capătul de jos al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Imaginează-ți șiruri de femei rănite, Întinzându-se În pat, iar eu și Molly, făcându-ne tura. Cu colega ta pe post de erină de război, succesul ar fi garantat. I-am zis că vom efectua și niște filmări științifice - Întocmai ca cele ale șefului tău. În felul acesta, totul poate fi păstrat intim și informativ. Și așa pot să evit și eu să fiu hărțuit de autorități. Dar Închipuie-ți că ea n-a vrut să se bage În așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ocolesc de zor și căreia, din câte-mi amintesc, nu i-a cerut nimeni părerea, își ia asupra ei sarcina de a ne înștiința că Rabbi Warshaw este unul dintre cei mai venerați oameni din tot Newark-ul. Ve-ne-ra-tî. Patru silabe, întocmai cum ar rosti rabinul însuși în stilul lui vârtos, anglo-oracular. Încep să bat darabana încetișor în buzunarul mănușii mele de baseball, e semnalul că sunt gata de plecare, numai să mi se dea odată voie. E mort după baseball, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
În apărarea lui? Cum de putusem să nu am Încredere În el? „Ce fraieră fusesem, ce proastă“, mă pedepseam eu În gând. De ce crezusem că lucrurile erau exact așa cum păreau a fi? Sophia era mult prea deșteaptă Încât să facă Întocmai ceea ce părea să facă. Mă chinuise pe mine cu flirtatul ei cu Hunter, distrăgându-ne astfel atenția lui Marci și mie de la adevărata ei misiune - aceea de a pune ghearele pe Christopher. Poate că stătusem prea mult În preajma proaspetelor divorțate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
cine a mîncat fazanii sfinției sale... Hingher am să mă fac!" Încotro e autogara? întreabă Mircea Emil pe plutonierul de la poartă. Cu mașina 3, de colo, pînă la capăt. Profesorul Marcu întinde femeii rețeta și biletul de ieșire: Auraș, să respecți întocmai ce ți-am scris aici, măcar tu, care ești cadru medical: "viață normală", că-s sătul de alea: "hi-hi-hi, dom' doctor, vai, sigur c-o să mănînc de toate", că parcă le-aș opera la stomac. Nu roși rîde profesorul -, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
-i paharul, după ce, în prealabil, le ciocnește scurt pe amîndouă: Bine-ai venit, Maria! șoptește cu drag, ridicînd paharul său la nivelul ochilor, apoi îl coboară, lipindu-l de buze, așteptînd. Maria, fără să-și iasă din calmul său, repetă întocmai gestul lui Mihai, aducînd buza paharului lipită de a sa; privește un timp în ochii tînărului, apoi spre șirul de sticle, iarăși în ochii lui Mihai și, ca și cum altă ieșire nu ar exista, soarbe încet toată vodca, la finele căreia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mult de acela al unui androgin, vocea îi devenea din ce în ce mai gravă. — Da, am răspuns, cu cât mai puțin erotism, cu atât mai bine. — Cam așa. Unele chestii sunt de-a dreptul insuportabile, nu ți se pare, dragă? — Insuportabile, într-adevăr. — Întocmai. Se lovi cu palmele peste coapse și spuse: Dacă ești pregătit, îmi reiau povestea. Carol descoperi curând că începuse să-i placă să se afle în compania celor înzestrați, ca și ea, cu un cuc. Se ducea prin baruri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de pasageri ce coborau. Mi se părea imposibil ca nici unul dintre ei să nu fi privit încoace, să nu fi văzut plecarea profesorului. M-am aplecat în afară, sprijinit pe treaptă. Și l-am zărit, îndepărtându-se în grabă. Avea întocmai pasul ferm și mic pe care i l-aș fi recomandat eu însumi într-o astfel de situație. Crezi că m-am dus la poliție? Că le-am înșirat toată povestea? Nicidecum, bunule cititor. Tu ai fi făcut-o? În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
dintre primii săi pacienți când începuse munca acolo, cam cu patru ani în urmă. Se întâmpla destul de rar să se îmbolnăvească, și atunci nu se văicărea, nici nu cârtea. Era atent la diagnosticul pus de Alan și apoi îi urma întocmai recomandările. Alan și-l imagina pe Bull ca pe un tânăr inimos, simplu și jucător de rugby, adică exact opusul său, un individ egocentric și cu pretenții de intelectual. Niciodată nu folosise în fișa lui termenul blestemat de „psihosomatic“. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
dormi doar cei cu adevărat osteniți de sex. Dormise cufundat printre arcurile răsucite ale saltelei. În somn, corpul său greu lua posturi artistice, înconjurat de pat ca un basorelief. Un braț era ridicat deasupra capului, celălalt atârna pe marginea patului, întocmai ca podul suspendat Westway. În unele momente, pleoapele i se zbăteau sub influența piesei de teatru Nō pe care i-o înscena subconștientul, apoi Bull se smiorcăia și strângea la pieptul dotat cu pectorali de consistența budincii o minge de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
niște biete roți de cauciuc înjumătățite. În mai puțin de o clipă, un zid care împrejmuia două baze muntoase s-a surpat sub tenișii lui nemiloși. Apoi o cetate. Întreaga noastră civilizație, rod al atâtor și atâtor sacrificii, se prăbușea întocmai ca un castel de nisip. Iar rânjetul, rânjetul și disprețul lui păreau să spună tot: „Io-s în clasa a patra, voi la grădiniță; io-s în clasa a patra, voi la grădiniță“. Atunci am înțeles pentru prima oară că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
e demn de milă ce-am făcut în zilele ce-au urmat. Să le explici unor oameni care au crezut în tine că nu e tocmai vina ta, că blestemul bucătăresei, că mazărea a fost așa și pe dincolo, că, întocmai ca o replică dintr-un film pe care nu-l văzusem, „nimeni nu-i perfect“, că, vezi Doamne, am fost otrăvit de un dușman de-al meu, unu’ Cristos, și câte și mai câte. Doar pe Dumnezeu l-am trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de coardă sau de cordelină (indispensabilă atunci când ai de-a face cu un rapel), fără să fi folosit ham și chingi, ci doar scutece și bretelele de la bluzița cu rățușcă, fratele meu mai mic a început să se strecoare tacticos, întocmai ca un bebeluș de șapte sau opt luni, prin acea fantă minusculă dintre parapet și pardoseala balconului. A apucat să-și treacă picioarele în afară, apoi poponeața, puțin din burtică și totul a luat sfârșit. La țipetele unei femei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de cer și că nu-mi rămăsese nimic altceva de făcut, dacă țineam cu tot dinadinsul să evadez, decât să mă rog acestei cruci ca o inimă, în speranța că dihania se va milostivi de mine și mă va lăsa, întocmai ca o fregată pe bebelușul Mircea, în orice port, fie el și agitat, al acestei lumi. Îmi mai aduc aminte că inima strălucea nebunește și că nici vorbă să fi văzut în ea bara lui Augustin și golul insipid al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
nimerit la Închisoarea Brixton, căci poți fi sigur că nu el ar fi fost Închis. Iar ziarele, se-nțelege, au Încetat imediat să mai scrie despre incidentul cu pricina. — Ar fi ciudat, nu-i așa, ca lucrurile să se repete Întocmai. Nimeni n-ar mai afla nimic de data asta, răspunse Johns, tulburat. Iar cei care-ar ști n-ar sufla o vorbă. — Poate că prima oară n-au reușit. Poate că fotografiile n-au ieșit clare, din pricina vreunei defecțiuni tehnice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
fi putut să intre În orice drogherie și să aleagă pudra Annei, iar pielea ei ar fi putut s-o recunoască și cu ochii Închiși. Era ceva nou pentru el, ca o iubire de adolescent - o pasiune oarbă și nevinovată. Întocmai ca un adolescent, se simțea irezistibil atras spre prăpastia de suferință și deznădejde, pe care-o numea „fericire“. 7 A doua zi dimineață nu găsi nici un ziar pe tavă. O Întrebă pe femeia care-i aducea micul dejun unde e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
să iau parte...“ Cu ochii larg deschiși, visă despre un om - se prea poate să fi fost un prieten, dar nu-i vedea fața - un om care se ținuse de asemenea deoparte: o suferință personală Îl izolase și-l ascunsese Întocmai ca o babă... Cine să fi fost? Nu-și putea aminti. Războiul și tot ceea ce se Întîmpla În jurul lui nu păreau să-l privească direct. Digby simțea că bătrînul patriarh se Înșelase: fusese prea obsedat de mîntuirea propriului său suflet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
pe care-i iubești și alături de cei pe care-i iubești. Așa, da, merită să-ți primejduiești sufletul!“ GÎndurile lui Digby se Întoarseră la Anna Hilfe. Ori de cîte ori se gîndea la ea, simțea o ciudată strîngere de inimă. Întocmai ca odinioară, cînd aștepta - În curtea unui han numit parcă La Stema regală - iar fata iubită venea Încet pe uliță, În noaptea grea de frumusețe, dar și de suferință și deznădejde, pentru că pe atunci era prea tînăr ca să i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
la cale Împreună cu Poole pe Întuneric În clipa cînd v-a surprins Stone? urmă el. Pusese Întrebarea doar din dorința de a-l sfida pe doctor, convins fiind că Stone avusese o vedenie izvorîtă din imaginația lui de om persecutat; Întocmai ca și povestea cu săpătorii de pe insuliță. Nu se așteptase să curme dintr-odată tirada retorică a doctorului Forester. Se așternu o tăcere penibilă. — Dar săpăturile? adăugă Digby, Încet. Doctorul Forester Îl privea cu gura ușor Întredeschisă, din care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]