665 matches
-
libertății) sunt diferite de la un scenariu la altul, după cum natura celui care întreabă și a judecătorului, condițiile interogării, riscurile, vinile, pedepsele și teama diferă, de la un caz la altul, în chip semnificativ. În primul caz, în cel al răspunderii sociale, întrebătorul e bine determinat, întrebările și circumstanțele în care ele sunt puse sunt precise, răspunsurile trebuie să fie și ele la fel, aria libertății e bine circumscrisă și răspunderea e punctuală, riscurile, vinile și pedepsele sunt concrete. Teama, la rândul ei
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
-se de ele ca de niște legături îndărătnice, dureroase, porni spre geam urmărită de zâmbetul orbului strâmb, și de nedumerirea doctorului care parcă nu aștepta răspuns"11. Al doilea fragment ekphrastic este următorul: Închise plicul și, dorind să evite privirea întrebătoare a doctorului, descoperi iarăși coloana de orbi. Căutând să-și învingă reținerea și spaima de altădată, le cercetă cu atenție fețele. Toți se miră și așteaptă, nici unul nu încearcă să iasă din rând. Nimeni nu strigă, nu se opune, nu
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ceea ce ne pare nouă a fi o nebunie, dacă este dumnezeiască, să ne împărtășim cu această nebunie, și vom vedea că asta era înțelepciunea". 6 Petre Țuțea, Tratat de antropologie creștină. Filosofie și teologie, Iași, Timpul, 2001, p. 175: " Omul întrebător rămâne aici și nu primește adevărul de Sus, care, gândit mistic, este unic, Realul revelat, ci îl caută neaflându-l. El reduce cunoașterea, plăsmuirile artistice, tehnice, ordinea etico-socială și orice acțiune la doi factori: eu și noneu. Eul are aceste
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de Învățare a tehnicilor de studiere a unui text. Astfel copiii sunt Împărțiți pe grupe de câte patru, În care fiecare are un rol bine definit: unul este rezumator - cel care face un scurt rezumat al textului citit, unul este Întrebătorul grupului - cel care pune Întrebări clarificatoare, altul este clarificatorul - el trebuie să aibă o viziune de ansamblu și să Încerce să răspundă Întrebărilor grupului, iar cel de-al patrulea copil este prezicătorul - cel care Își va imagina, În colaborare Însă
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Rodica Focşa () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93546]
-
Obiectul:Limba și literatura română Subiectul: „Condeiele lui Vodă” după Boris Crăciun Scenariul lecției Moment organizatoric Evocare - „ Spargerea gheții” La ce te gândești când spui cuvântul „țară”? Realizarea sensului: Metoda “Predare/Învățare reciprocă” Se Împarte clasa În 4 grupe: clarificatorii, Întrebătorii, rezumatorii, prezicătorii. Clarificatorii vor explica cuvintele necunoscute și vor alcătui propoziții cu cuvinte ce au aceeași formă, dar Înțelesuri diferite. Întrebătorii vor formula cinci Întrebări, cărora le vor scrie și răspunsurile. Rezumatorii vor rezuma În trei propoziții conținutul lecției, iar
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adriana Munteanu, Marieana Lucianu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93555]
-
te gândești când spui cuvântul „țară”? Realizarea sensului: Metoda “Predare/Învățare reciprocă” Se Împarte clasa În 4 grupe: clarificatorii, Întrebătorii, rezumatorii, prezicătorii. Clarificatorii vor explica cuvintele necunoscute și vor alcătui propoziții cu cuvinte ce au aceeași formă, dar Înțelesuri diferite. Întrebătorii vor formula cinci Întrebări, cărora le vor scrie și răspunsurile. Rezumatorii vor rezuma În trei propoziții conținutul lecției, iar prezicătorii Își vor imagina continuarea textului. Metoda „Bulgărele de zăpadă” Elevii primesc individual sarcina de a scrie ideile principale. Fiecare elev
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adriana Munteanu, Marieana Lucianu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93555]
-
ești Marta? Ea mă privi cu mirare, dar liniștită: Da, eu sunt Marta. Acuma ești bine, sănătoasă? Da, acum sunt sănătoasă, sunt foarte bine. Bravo, foarte bine apăsai eu cu adâncă mulțumire. Fetița se uită la mine cu o privire întrebătoare și-mi zise repede: De unde mă cunoști? Rămăsei încurcat. Eu? Nu te cunosc dar... dar... te cunosc... O pasăre albă, care se cheamă Pasărea Domnului, mi-a spus că ai fost bolnavă și că acuma te-ai făcut bine! Fetița
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
este de condiția gândirii (a subiectului) sau a obiectului acesteia, pentru că le luminează pe amândouă, condiționându-le astfel în sensul felului lor de a fi și al felului în care se strâng, printr-o anume legătură, chiar sub mintea noastră întrebătoare și judecătoare. Absolutul apare ca fiind cel ce trebuie (iată din nou o predeterminare, de natura dictaturii judicativului) gândit ca ne-fiind, atâta vreme cât el nu se află între limitele celui ce este dat (positum). SECȚIUNEA I Structura judicativă originară S
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un alt tip de demers, am putea spune cum ne apare el, trecând dincolo de acest spațiu desfășurat inițial în fața întrebării noastre despre non-judicativ, spațiu dominat de judicativul constitutiv. Acest travaliu trezește gândirea adormită în "prejudecățile" dictaturii judicativului și repoziționează conștiința întrebătoare. Fără îndoială, analogia nu poate opera în sens absolut. Dacă ar fi așa, problema non-judicativului ar fi fost rezolvată demult; sau, poate, nici nu ar fi existat. Drumul construcției judicative este complicat și de aceea el poate fi bătut, filosofic
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
între raționamentul corect și cel sofistic; acesta este scopul instituit ca atare de Stagirit în prima Analitică și ceea ce noi putem sesiza fără efort, oarecum natural, privind pentru o primă înțelegere către celelalte tratate de logică ale sale. Totuși, conștiința întrebătoare, uimită, totodată, de ceea ce constată la o primă vedere, conștiința care caută și alte rosturi ale disciplinelor logice (analitica și dialectica), preînțelegându-le și ca modele de discurs ale judicativului pe care l-am numit deja "constitutiv", trece dincolo de atitudinea "naturală
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
interesată de "rațiunile" proiectării discursului în aceste două forme. De asemenea, constatând că analitica și dialectica sunt atotprezente în spațiul logicului, al discursului, în genere, acolo unde prind sens toate regulile gândirii discursive, dar și ale rostirii și făptuirii, conștiința întrebătoare lasă la o parte istoria logicii, pentru a încerca dezvăluirea temeiului însuși al prezenței analiticii și dialecticii în orizontul logic ca atare, cel care se regenerează cu fiecare rostire a unui gând și cu fiecare făptuire. Face aceasta, însă, fără
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aceea puternic în a atrage către sine "lucrurile" pe care gândirea le întâlnește. Corectitudinea raționamentului se raportează, în ultimă instanță, la cunoaștere, adică la ordinea (formală a) acesteia. Sensul descoperit (dezvăluit, scos la iveală, adus în lumina înțelegerii) de către conștiința întrebătoare, atunci când judecă asupra distincției dintre raționamentul corect și cel sofistic fiind vorba despre rostul instrumental al acestor tipuri de raționamente -, este legat de cunoaștere și se supune exigențelor valabile în orizontul acesteia; și, mai departe, el ține de gândirea însăși
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
până aici în privința logicului, a logos-ului formal, a judicativului; fără a fi implicat deja gândul unei negații sau al unui salt către domeniul unui alt tip de autoritate "formală". Într-un astfel de orizont poate lucra cu folos conștiința întrebătoare, uimită de nefamiliaritatea "obiectului" arătat înlăuntrul său, conștiința care a descoperit problema "temeiului tuturor lucrurilor" și îl îndreaptă spre concept pe cel-ce-nu-se- află-printre-lucruri, căci acesta este temeiul în prima lui apariție, și îl numește nimic, pentru că, într-un fel, chiar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aristotelicieni, pe de o parte, discipline logice care se ocupă cu diferența dintre raționamentul corect (științific și dialectic) și cel incorect, sofistic, iar pe de altă parte, sunt tipare ale discursului, scenarii normative în care acesta se încadrează. Însă conștiința întrebătoare, constituantă (în sens fenomenologic), deoarece a constituit (poate doar a instituit) un sens pentru o preluare a tradiției aristotelice, conștiința "sensibilizată" față de problema temeiului (structurală logicii-organon), fie acesta gândit, deocamdată, ca nimic, ne poate da un sens despre un temei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vine într-un suflet la cei adunați la căscat gura. Ce-i, ce s-a întîmplat? A născut? Da, a născut. Ce-i, băiat, fată? Nu, spune femeia speriată. L-a făcut pe Scaraoțchi. Toți înmărmuresc. O liniște nefirească și întrebătoare se așterne. Da, continuă femeia. Are ochii în frunte. Toată fața și fruntea sînt acoperite de păr. De fapt n-are frunte. Să tragem clopotele la biserică. Toți aleargă să ducă vestea că mare necaz se va abate către satul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în compartiment, că îți țiuiau urechile. După o vreme, fostul cheferist rupse tăcerea, vorbind rar pe un ton gros, ca numai pentru sine. „ Ciudate sunt destinele omenirii, dom’le ! Tare ciudate !” Toți din compartiment, ne uitam la el cu ochi întrebători. Și, după o vreme tot el continuă. „... Urâtă întorsătură, dom’le, tare urâtă !”. „ Da, dom’le, ai dreptate... tare urâtă !”, interveni un bărbat, cu mustață mică, și ochi vii și inteligenți, care de la urcare din București, încă nu scosese nici o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de data aceasta prin „spatele” acestuia, pe strada Patriarhiei. Două autoturisme BMW, oficiale, trec în mare viteză, apărute parcă de niciunde. Sirenă, faruri, flash-uri colorate. Coloana frânează brusc în fața barierei Jandarmeriei, apoi dispare ca un fum, sub ochii uimiți, întrebători și nedumeriți ai mulțimii aflate în rând. Două lumi care, de fapt, nu-și vorbesc și nu comunică niciodată, nici măcar acum, la pelerinaje. Vreau să mă odihnesc puțin, să-mi limpezesc privirea, așa că aleg să intru în Librăria Bizantină, plasată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
-a Sfântu’! Noi mai trăgeam cu coada ochiului spre Voinescu, care se foia pe bancă. Deodată, se ridică rânjind și i strigă lui Vițel: Da’ tu, mă, da’ tu... ce-ai pățit cu legionarii? De ce nu spui, îi? Ne uitam întrebători la Vițel, așteptând altă poveste năzdrăvană. El se uită împrejur, să nu-l audă și altcineva, și începu: Tot prin treiș’opt, când îi duceau în lagăre pe legionari, eu eram șef de dubă. Făceam, dom’le, pe ruta București-Iași-Suceava
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ale neamului românesc. Unul dintre locatari ne-a făcut un semn discret cu degetul spre ușă, să ne avertizeze că milițienii erau la pândă. După câteva minute s-au încredințat că milițienii au plecat, au răsuflat ușurați și, cu mimică întrebătoare, așteptau prezentarea noastră. Suntem un grup de elevi trimiși disciplinar de la Târgșor! La indicația șefului de cameră, un ofițer, criminal de război, Corbu pe nume, am ocupat locurile de jos ale ambelor priciuri, iar câțiva la unul din etaje, completând
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
târziu am înțeles că Dumnezeu, printr-o hotărâre trimisă de sus, oprise martiriul care trebuia să aibă loc în noaptea Învierii Lui. Am rămas liniștiți la locurile noastre până dimineața. Toți ceilalți din cameră se uitau la noi cu ochi întrebători. Sfântul Apostol Pavel și Sila cântau psalmi și se rugau în închisoare, iar toți cei închiși îi ascultau. Dumnezeu actualizează minunile Lui, pentru fiecare generație de credincioși care suferă pentru Adevăr. Dimineața am făcut cu toții rugăciunea de mulțumire lui Dumnezeu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cea târzie e viața mea acum și cad Iluzii ca și frunze pe undele de vad.” (M. Eminescu IV, 432) c. constituenți sintactici, de diferite dezvoltări, purtători ai unor funcții sintactice deosebite; în enunțul „Se uita la mine nedumerită și întrebător, apoi iute se înroși...” (C.Hogaș, 158), termenii coordonați copulativ nedumerită și întrebător actualizează funcțiile de complement predicativ și circumstanțial (modal). d. componenți ai unor constituenți sintactici multipli, care actualizează, singuri sau împreună cu un verb copulativ, diferite funcții sintactice. În
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o recomandare în plus: - Aista să-l beți la urmă. E o grasă din ʹ923 din întâiul rând de boabe mucegăite. Că una sunt cele dintâi boabe mucegăite, și alta celelalte. Neculai Brateș a început a face ochii mari și întrebători spre Stejărel Racotă: „nu cumva vrea meșterul Antioh să-și bată joc de noi? Ce mucegai? Bea de atâta vreme și știe că vinul se face din struguri copți, nu din mucegai! - Așa e, Culai. Adică matale nu crezi, cucoane
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de 2-3 ori a pumnului de la stânga la dreapta și înapoi O = palma este îndreptată spre exterior. PC = este situat în spațiul neutru. Mimica feței este caracterizată prin lăsarea capului puțin spre spate, ochii sunt larg deschiși, cu o privire întrebătoare. Gura este puțin întredeschisă. Când? C = mâna dreaptă, cu degetele ușor răsfirate, este așezată la nivelul obrazului drept. M = degetele mâinii drepte ating ușor obrazul drept și descriu o mișcare ușoară spre în afară O = palma mâinii drepte este orientată
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
drepte ating ușor obrazul drept și descriu o mișcare ușoară spre în afară O = palma mâinii drepte este orientată spre exterior, de aceeași parte. PC = inițial, punctul de contact este spre spațiul neutru, dar apoi ating obrazul. Mimica feței este întrebătoare, cu capul dat ușor spre spate, ochii măriți și gura ușor întredeschisă. Unde? C = mâna dreaptâ strânsă în pumn, cu degetele index și mare flexate este așezată în dreptul bărbiei. M = degetul mare al mâinii drepte atinge bărbia de aceeași parte
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
al mâinii drepte atinge bărbia de aceeași parte, iar degetul index execută o mișcare repetată de 2-3 ori de îndoire. O = palma mâinii drepte este situată spre stânga. PC = degetul mare al mâinii drepte atinge bărbia dreaptă . Mimica feței este întrebătoare, cu capul dat ușor spre spate, ochii măriți și gura ușor întredeschisă. Care? C = ambele mâini, cu palmele îndreptate în sus, cu degetele ușor răsfirate. M = descriu o mișcare de ,,cernere” imaginară, repetată de 2-3 ori, în fața pieptului . O = palmele
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]