1,080 matches
-
-o rază 25 Spre a ieși la lume sub alt chip. Și să fiu Un alt eu, altă ființă, alt corp, fără să știu C-am fost vrodată-n lume. La tine stea din urmă a negrei nopți, viață Gândesc cu întristare. Și-a morții pală față Apare-n nouri roșii cu diadem de spin Cu aripele negre, cu vîntu-i de venin Ce sîngele-amorțește, c-o floare neagră-n mână; Și buza ei răcită, ochirea ei bătrână M-alungă de viu încă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
despre nime ce despre om s-a zis: Că-i visul unei umbre și umbra unui vis!... Bolnav în al meu suflet, cu inima bolnavă Eu scormolesc în minte-mi a gândurilor lavă. Închin a mea viață la scârbă și-ntristare Și-mi târâi pintre anii-mi nefasta arătare... Prea bun pentru-a fi mare, prea mândru spre-a fi mic, Viața-mi cum o duce tot omul de nimic, Supus doar ca nealții la suferințe grele Unind cu ele știrea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și l-au găsit Când le-a dat de știre Dulcea stea de diamant Plină de iubire Ce vedea pe-al ei amant În al lumei mire POESIS În hăină de imagini cu fruntea visătoare Apar în fața lumei zâmbind cu întristare; Când veselă, când tristă, dar totdeuna jună, {EminescuOpVIII 291} Zâmbirea mea atrage, cântarea mea adună Mulțimea curioasă - ce o răpesc în cer, În visuri fără margini, în raiuri de mister; Și azi ridic palatul iluziilor dalbe, Și azi chem împrejuru-mi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în tine se-mplinește fericirea-mi pe pămînt", De-mi ziceai: "Cum eu al tău sunt, fii, și tu a mea de tot... CHALKIDIAS (încurcat) Amândoi ne înșelarăm... LAIS Însă ceea ce nu pot Ca să iert și ce mă umple de-ntristare și mânie E că ce a fost odată nu mai poate ca să fie, E că acea fericire care-n mână ai avut-o Ai pierdut-o pentru tine dar și mie mi-ai pierdut-o. Cine știe dacă-n urmă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
repede spre Valachia. Dar, necunoscând drumurile, dete într-o mlaștină, de unde-l scoaseră călăreții inamici ce-l urmăreau și fu dus înaintea lui Mohamed, care porunci să-l gâtuie cu ștreangul. Însă mortului Mohamed îi făcu onori princiare, arătă mare întristare, zise să se ție un serviciu funebru solemn și să ducă cadavrul la Brussa, unde i se aviza drept căpătâi din urmă un loc în cripta familiei domnitoare alături cu tatăl său Baiazid I și cu fratele său Suleiman. Cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu neputință să cadă cineva în mâinile duhului curviei dacă n-a fost doborât mai întâi de lăcomia pântecelui. Mânia nu poate tulbura pe acel ce nu luptă pentru mâncări sau bani, sau slavă. Și nu putem scăpa de dracul întristării dacă nu ne-am lepădat de toate acestea. Nici de mândrie nu scăpăm, dacă nu ne eliberăm de iubirea de argint. Deci, e cu neputință să cădem în ispita vreunui drac, dacă nu suntem răniți mai întâi de acele căpetenii
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
Filocalia, vol.IX, Edit. Institutului biblic,București, 1980, p. 318,319. footnote>. De multe ori, diavolul, ne spune Petru Damaschinul, „are obiceiul să atace sufletul cu ceea ce găsește în fața lui, fie cu bucurie și cu părere de sine, fie cu întristare și deznădejde, fie cu oboseală covârșitoare, fie cu desăvârșită nelucrare, fie cu lucruri și cugetări nelavreme și fără de folos, fie cu întunecime și ură nesocotită față de toate cele ce sunt<footnote Petru Damaschinul, op. cit., p. 204. footnote>”. Când vorbesc despre
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
împotriva păcatelor și a patimilor. De exemplu, Evagrie Ponticul enumera sute de păcate. Ioan Casian, însă, a redus această multitudine de păcate, rezumându-le întâi la opt, „cele opt gânduri ale răutății“: lăcomia pântecelui, desfrânarea, iubirea de arginți, mânia, lenea, întristarea, slava deșartă, mândria. Mai târziu, unii Părinți au unit slava deșartă cu mândria - și au rămas cele șapte păcate numite capitale sau de căpetenie. Dacă ar fi să facem o sinteză a celor șapte păcate capitale sau a celor opt
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
mai mare încă. Scrisă cu umor, e de-un gen necunoscut pîn' acum la autorii români. Adâncimea marii seriozități morale a autorului e acoperită cu bruma ușoară a bătăii de joc și a comicului. S-ar fi crezut că "umorul ", întristarea și patimele îmbrăcate în haina comică a glumei și a ridicolului e străină geniului nostru popular și proprie numai englejilor și germanilor - "Budulea" d-lui Slavici e o dovadă învederată de contrariu. Se poate scrie umoristic și românește. Ceea ce face
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu neputință să cadă cineva în mâinile duhului curviei dacă n-a fost doborât mai întâi de lăcomia pântecelui. Mânia nu poate tulbura pe acel ce nu luptă pentru mâncări sau bani, sau slavă. Și nu putem scăpa de dracul întristării dacă nu ne-am lepădat de toate acestea. Nici de mândrie nu scăpăm, dacă nu ne eliberăm de iubirea de argint. Deci, e cu neputință să cădem în ispita vreunui drac, dacă nu suntem răniți mai întâi de acele căpetenii
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
Filocalia, vol.IX, Edit. Institutului biblic,București, 1980, p. 318,319. footnote>. De multe ori, diavolul, ne spune Petru Damaschinul, „are obiceiul să atace sufletul cu ceea ce găsește în fața lui, fie cu bucurie și cu părere de sine, fie cu întristare și deznădejde, fie cu oboseală covârșitoare, fie cu desăvârșită nelucrare, fie cu lucruri și cugetări nelavreme și fără de folos, fie cu întunecime și ură nesocotită față de toate cele ce sunt<footnote Petru Damaschinul, op. cit., p. 204. footnote>”. Când vorbesc despre
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
împotriva păcatelor și a patimilor. De exemplu, Evagrie Ponticul enumera sute de păcate. Ioan Casian, însă, a redus această multitudine de păcate, rezumându-le întâi la opt, „cele opt gânduri ale răutății“: lăcomia pântecelui, desfrânarea, iubirea de arginți, mânia, lenea, întristarea, slava deșartă, mândria. Mai târziu, unii Părinți au unit slava deșartă cu mândria - și au rămas cele șapte păcate numite capitale sau de căpetenie. Dacă ar fi să facem o sinteză a celor șapte păcate capitale sau a celor opt
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
cu neputință să cadă cineva în mâinile duhului curviei dacă n-a fost doborât mai întâi de lăcomia pântecelui. Mânia nu poate tulbura pe acel ce nu luptă pentru mâncări sau bani, sau slavă. Și nu putem scăpa de dracul întristării dacă nu ne-am lepădat de toate acestea. Nici de mândrie nu scăpăm, dacă nu ne eliberăm de iubirea de argint. Deci, e cu neputință să cădem în ispita vreunui drac, dacă nu suntem răniți mai întâi de acele căpetenii
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Filocalia, vol.IX, Edit. Institutului biblic,București, 1980, p. 318,319. footnote>. De multe ori, diavolul, ne spune Petru Damaschinul, „are obiceiul să atace sufletul cu ceea ce găsește în fața lui, fie cu bucurie și cu părere de sine, fie cu întristare și deznădejde, fie cu oboseală covârșitoare, fie cu desăvârșită nelucrare, fie cu lucruri și cugetări nelavreme și fără de folos, fie cu întunecime și ură nesocotită față de toate cele ce sunt<footnote Petru Damaschinul, op. cit., p. 204. footnote>”. Când vorbesc despre
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
împotriva păcatelor și a patimilor. De exemplu, Evagrie Ponticul enumera sute de păcate. Ioan Casian, însă, a redus această multitudine de păcate, rezumându-le întâi la opt, „cele opt gânduri ale răutății“: lăcomia pântecelui, desfrânarea, iubirea de arginți, mânia, lenea, întristarea, slava deșartă, mândria. Mai târziu, unii Părinți au unit slava deșartă cu mândria - și au rămas cele șapte păcate numite capitale sau de căpetenie. Dacă ar fi să facem o sinteză a celor șapte păcate capitale sau a celor opt
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
o probabilitate.” (Voltaire) Însă „certitudinile psihice” (referitoare la viața psihică) nu pot fi demonstrate matematic: cum se explică, de exemplu, faptul că ceea ce reprezintă un prilej de bucurie pentru mine, pentru altul este doar unul de speranță, sau unul de Întristare, de necaz? * „Discuția Înfățișează totdeauna o diminuare de prestigiu, o posibilitate de a fi Învins.” (George Călinescu) Aceasta nu numai pentru motivul că „limbajul” prezintă o dificultate reală de a reda Întreaga complexitate a gîndului sau a trăirii pe care
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mai rapid rezervele energetice, Însă și pentru că el va atrage, prin simpatie, un eveniment de sens contrar. Este cunoscut, În acest sens, că extremele se ating cînd este vorba de trăirile emoționale, deoarece acestea nu cunosc măsura: „Desfătarea are soră Întristarea”; „Unde e minte multă este și nebunie multă”; „Fericirea e un pas Între prea puțin și prea mult” (proverbe). Lucian Blaga ne dă un exemplu de fidelitate echivocă: „O femeie care este fidelă soțului numai dintr-un simțămînt de fidelitate
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
e frumos ce e frumos, ci e frumos ce-mi e frumos” (proverb). * „Mulțumește-te cu ce este, dar caută ceva mai bun.” (Isocrate) Este foarte greu să stăpînești Îndemnului din acest paradox, deoarece: „Averea pricinuiește suferință la dobîndirea ei, Întristare În restriște și amețește În prosperitate; cum poate averea să aducă bucurie? (Somadeva). La rîndul său, A. Schopenhauer remarcă: „Bogăția seamănă cu apa de mare: cu cît bei mai multă, cu atît devii mai Însetat”. Concluzia e cea propusă de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a dovedit că are aceeași moralitate cu făptașul?!... „Este drept - spune Platon - ca cel care În mod voit a părăsit ordinea să intre În ea printr-o pedeapsă”. * „Orice dojană, la Început, pare că nu ține de bucurie, ci de Întristare; după aceea Însă ea redă celor puși la Încercare fructul Împăcării și al dreptății.” („Biblia” - Evrei, 12, 11) „Mustrarea” (sau chiar pedeapsa), deși pe moment este supărătoare pentru noi, ne obligă totuși să realizăm un proces de interiorizare mentală, prin
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Amaury din Bène. Și îndeosebi ideea că grația divină e de-ajuns, că mântuirea este asigurată o dată pentru totdeauna prin moartea lui Hristos și că, bazându-se pe aceasta, trebuie să ne consacrăm timpul vieții pentru bucurie și nu pentru întristare. Odată existența înscrisă sub semnul celui de-al treilea timp - al Sfântului Duh -, orice faptă manifestă divinitatea noastră, orice cuvânt de asemenea iar tăcerea așișderea. Nu putem scăpa acestei evidențe: parcursul nostru terestru e una din modalitățile existenței lui Dumnezeu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a durerii. Ce-i de făcut cu răul într-o lume fără zei sau, mai curând, într-o lume în care zeii sunt indiferenți la această problemă a oamenilor? Cu răul și variațiunile pe această temă: durerea, suferința, necazul, negativitatea, întristarea? De altfel, ce se ascunde sub acest termen la Epicur? Cuvântul nu apare niciodată, epicurismul nu este câtuși de puțin o filosofie prescriptivă care ar prezenta Binele și Răul, dezvoltând apoi un arsenal conceptual pentru a-i salva pe adepții
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
În sărăcie, decât să fii bogat din hoție”; „Mai multă fericire e În bordeiul săracului, decât În palatul bogatului”.) După râs vine plâns. (Extremele se ating când este vorba de trăirile emoționale, deoarece acestea nu cunosc măsura: „Desfătarea are soră Întristarea”; Fericirea e un pas Între prea puțin și prea mult”.) „Plăcerile cele mai mari sunt cele mai scurte.” (Democrit) Noroiul de pe față Îl poți spăla, cel de pe inimă, ba. Într-adevăr, josnicia unor sentimente este expresia unei inimi răutăcioase sau
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
care le prețuim la el.” (Socrate) Dacă se Înmulțesc reproșurile, se Împuținează prietenia. (Un alt proverb ne oferă explicația: „Nu reproșa, căci reproșul duce la acuzare, acuzarea este soră cu cearta, cearta e soră cu dușmănia, și dușmănia este mama Întristării”.) „Să nu legi niciodată prietenie cu omul pe care nu-l poți respecta.” (Ch. Darwin) Prietenul te face să plângi, dușmanul - să râzi. (Într-adevăr, prietenul sincer și devotat nu-ți ascunde defectele, din dorința de a te vedea Îndreptat
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Cei robiți unor prejudecăți fac, de fapt, dovada unui „daltonism intelectual”, deoarece credința neabătută În unele dogme Îi determină să nu suporte analizele sau discuțiile În contradictoriu; de aceea, tot ceea ce este nou le produce stări de panică sau de Întristare/deprimare. Μ „Instinctul nu greșește niciodată” (Friedrich Nietzsche). Intelectualismul și morala, ca faptele cele mai elevate și mai rafinate ale spiritului, nu fac altceva - spune filosoful german - decât să pervertească spiritul naturii, care este curat, sincer și adevărat. Dar apologia
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să moară, București, 2000, Diavolul și domnișoara Prym, București, 2002, La râul Piedra am șezut și-am plâns, București, 2002, Manualul războinicului luminii, București, 2003, Unsprezece minute, București, 2003; Umberto Eco, Minunea Sfântului Baudolino, București, 2000; Yasunari Kawabata, Frumusețe și întristare, București, 2000; Julius Evola, Metafizica sexului, pref. Fausto Antonini, București, 2002; Thomas A. Sebeok, Semnele. O introducere în semiotică, București, 2002. Repere bibliografice: Cezar Baltag, Nunțile necesare, GL, 1968, 6; Nicolae Manolescu, „Cartea nunților”, CNT, 1968, 9; Gheorghe Grigurcu, „Cartea
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]