661 matches
-
după un model divin; altfel spus, de a evita crizele susceptibile de a zgudui fundamentele noii lumi. Divinitatea faraonului constituia cea mai bună garanție, întrucât faraonul era nemuritor, decesul său însemna numai translația sa la Cer. Continuitatea de la un zeu întrupat ia alt zeu întrupat și, prin urmare, continuitatea ordinii cosmice și sociale era asigurată. Este remarcabil faptul că cele mai importante creații socio-politice și culturale avuseseră loc în timpul primelor Dinastii. Aceste creații au fixat modelele pentru cele cincisprezece secole 1
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
altfel spus, de a evita crizele susceptibile de a zgudui fundamentele noii lumi. Divinitatea faraonului constituia cea mai bună garanție, întrucât faraonul era nemuritor, decesul său însemna numai translația sa la Cer. Continuitatea de la un zeu întrupat ia alt zeu întrupat și, prin urmare, continuitatea ordinii cosmice și sociale era asigurată. Este remarcabil faptul că cele mai importante creații socio-politice și culturale avuseseră loc în timpul primelor Dinastii. Aceste creații au fixat modelele pentru cele cincisprezece secole 1 H. Frankfort, The Birth
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
palestinieni, nubieni și Jibieni 16. Totuși istoria mitică a primilor oameni nu joacă un rol important, în epoca miraculoasă a lui "Prima Oară", cele două momente hotărâtoare au fost cosmogonia și suirea pe tron a faraonului. 27. Răspunderile unui zeu întrupat După cum remarcă Henri Frankfort 17, cosmogonia este evenimentul cel mai important pentru că ea reprezintă singura schimbare reală: apariția Lumii. De atunci încoace, numai schimbările implicate în ritmurile vieții cosmice sunt învestite cu semnificație. Dar în acest caz este vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
privilegiate grație anumitor cunoștințe secrete, E vorba, desigur, de o moștenire imemorială, împărtășită și de culturile neolitice predinastice. În ideologia regală egipteană aceste aluzii inițiatice constituie mai degrabă o relicvă inutilă: într-adevăr, în calitate de fiu al zeului și de zeu întrupat, faraonul nu avea nevoie de probe inițiatice pentru a obține dreptul de a pătrunde în Paradisul ceresc. 33 Pir., 1301, 1721; 134-135, 712-3, 1774-1776, citate de J. Vandier, p. 79. Vezi alte texte traduse și comentate de J. H. Breasted
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mor, eu sunt Orzul, nu pot fi nimicit. Am pătruns Ordinea. Am devenit Stăpânul Ordinii. Răsar din trupul Ordinii.'39. Avem de-a face cu o îndrăzneață valorizare a morții, asumată de acum înainte ca o transmutare exaltantă a existenței întrupate. Moartea desăvârșește trecerea de la sfera neînsemnatului la sfera semnificativului. Mormântul este locul unde se împlinește transfigurarea (sakh} a omului, căci mortul devine un Akh, un "spirit transfigurat"40. Ceea ce contează pentru noi este faptul că Osiris devine progresiv modelul exemplar
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
făpturii aflate sub păcat, îl numește Tertulian anima naturaliter christiana, care nu e altceva decât formula revelației naturale. Geniile lumii păgâne i-au dat un rost mai mult sau mai puțin luminos în măsura în care operele lor vădesc apropieri de învățătura Logosului întrupat. Astfel, Clement Alexandrinul, care face întâia încercare savantă de asimilare a elementelor culturii păgâne în creștinism, declară că filosofia greacă joacă pentru antichitate rolul Vechiului Testament de călăuză către Hristos. Fericitul Augustin, care a explicat ipotetic afinitățile creștine ale lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prin El, Arhetipul abisal, pe Tatăl. Răspunsul ortodox formulat de Sfântul Teodor Studitul iconoclasmului este semnificativ: chipul este întotdeauna neasemănător prototipului, după ființa sa, dar îi este asemănător după ipostas și nume. Pe icoanele lui Hristos este reprezentat ipostasul Cuvântului întrupat și nu firea Sa divină sau umană. Prin urmare, este vorba despre o comuniune cu persoana lui Hristos, în care energiile celor două firi, firea necreată și cea creată, se întrepătrund. Trecerea de la contextul hristologic la cel pneumatologic implică repoziționarea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Dumnezeu, înfruptîndu-se din Pomul cunoașterii. Este supranumit și păcatul strămoșesc. Păcatele de moarte sînt de neiertat și cuprind pe cele săvîrșite în contra lui Dumnezeu Însuși și a dreptei credințe: contestarea divinității, nerecunoașterea lui Iisus Hristos ca fiu al lui Dumnezeu întrupat, falsa evlavie, hula, lepădarea de credință, neîncrederea speranței în îndrumarea Sa. Celelalte păcate sînt în contra propriei persoanei și pot avea iertare prin Spovedanie și Pocăință. Citim în Evanghelia lui Marcu 7, 2l-23: "Căci dinăuntru, din inima omului ies cugetele cele
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
miraculos, un statut pur estetic), el este, fără îndoială, poetul de geniu, în tradiția romantică 91. Totodată, calitatea neobișnuită a înțelegerii conferă Poetului însușiri celeste. Să nu uităm că, pentru Edgar Poe, mintea individuală este o parte a minții Demiurgului, întrupata în materie. Dar, întrucât, imaginea Creatorului, nestingherita de materie, există deja în mintea Omului, ca o amintire ("memory"), ea poate fi recuperată prin "faint indeterminate glimpses" [străfulgerări slabe și vagi]92, în vis, în tranșă mesmerică, sau, în ceea ce Poe
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
precursori primejdie care îl amenință pe orice istoric al ideilor lingvistice și (β) acela de a lăsa sentimentul patriotic să întunece ori să denatureze judecățile referitoare la un savant aparținând aceluiași neam. Într-un sens, cele două pericole se găsesc întrupate și într-unul singur: protocronismul, care a bântuit o perioadă prin cultura noastră. Asupra acestuia din urmă chiar în legătură cu una dintre ideile lingvistice ale lui Hașdeu m-a prevenit și profesorul Eugen Munteanu (de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de cel al Sfintei Treimi: Dumnezeu unul În ființă și Întreit În persoane și de Întruparea Cuvântului lui Dumnezeu; iar Sfânta Euharistie actualizează până la sfârșitul veacurilor Jertfa mântuitoare a lui Hristos, unind tot mai strâns pe oameni cu Hristos, Dumnezeu - Întrupat, Îndumnezeindu- i. b) În Sfânta Euharistie ni se dă Însuși izvorul harului, adică Hristos Însuși, prin Trupul și Sângele Său pline de Duhul Sfânt. c) Sfânta Euharistie nu este numai Taină, ci și Jertfă reală, nesângeroasă adusă lui Dumnezeu de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Coca Stana () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92311]
-
Dar să fim cu băgare de seamă, căci nu-i de ajuns să înveți rugăciunile, să cunoști rânduiala de împlinire a acestora, ci se cuvine ca tu însuți, prin viața și faptele tale, să devii o rugăciune, să fii rugăciunea întrupată; să faci din viața ta o ofrandă. Să te rogi pentru toți din jurul tău și mai cu seamă pentru cei ce îți călăuzesc viața ta, a semenilor tăi, a țării și a poporului tău. Dumnezeu ne vede, ne aude, ne
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cunoști rânduiala de împlinire a acestora, ci să simți toate acestea ca pe o chemare și că așa se cuvine să fie. Ca tu însuți, prin viața, faptele și credința ta să devii o rugăciune vie, să fii o rugăciune întrupată, trebuie să faci din viața ta o ofrandă prin rugăciuni pentru toți din jurul tău și mai cu seamă pentru cei care călăuzesc viața ta, a semenilor tăi și a poporului tău. în felul acesta se realizează acea statornică și sfântă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
prin Fiul, în Duhul Sfânt. Sf. Maxim Mărturisitorul vorbește adeseori, în scrierile sale, despre întrupările mistice ale Cuvântului. El scrie că precum cuvintele Legii și ale profeților au fost înaintemergătoare întrupării Cuvântului, în același fel, Fiul și Cuvântul lui Dumnzeu întrupat fiind, a devenit înaintemergător „prezenței lui în Duh”. A învățat pe oameni prin propriile lui cuvinte, ca să fie în stare să primească prezența lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, Hristos trebuie să se întrupeze înlăuntrul nostru, noi neputând altfel vedea slava
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
-n ape făr prunduri, fabuloase, reci/ arzând se văd minuni - prin lutul purpuriu 28". Ce rămâne în vedere Imaginea transparentă e deschisul inaparentului sau, altfel spus, vălul străveziu în care inaparentul se dezvăluie și prin care răzbate posibilul unui semnificabil întrupat poetal. Din perspectiva ascunsă a posibilului totul e mai întâi închidere, acoperire a sensurilor, așa cum se configurează această scenă originară în poemul Pe ape (vol. În marea trecere). Ascunsul însă nu e unul negrăitor, închis sub sticla mată a morții
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ce este și nu se arată decât fulgurant, în străfulgerări de urme și de treceri: "sufletul, cât o umbră crescută sub frunză" (Cântece simple: Mărior, III), "suflet cât o mireasmă proaspătă și gălbuie" (Cântece simple: Mărior, IV)23. Imaginea sufletului întrupată în lumină, surprinsă în "clipa ceea rară de tainic început" (Ultima verba. Cântarea lui Samson)24, nu poate fi posedată, avută în vedere precum o reprezentare sensibilă sau o reproducere fidelă. "Sufletul ți-l pipăi cu mânele, eteric" (Pastel) pentru că
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a ceea ce ele nu sunt, străbat transparența care le insolitează. Lumina urmează pretutindeni, căci ea e potența manifestantă a semnificabilului care ia trup, se formează comunicându-și prezența. Totuși, o prezență inaparentă, imprezentabilă ca atare în cuprinsul unui cogito. Lumina întrupată (lux incorporata) face însă posibilă proiecția unei imagini pe ecranul invizibilului tocmai în virtutea eclipsării sensibilului. Tot ce era ecranat prin irealizare, învăluit prin desensibilizare dobândește o nouă realitate, cealaltă realitate posibilă a epifaniei invizibilului în vizibil. Funcționează aici o tehnică
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vizibil 19. Cât despre raționamentul hibrid care l-ar putea gândi, un fel de contemplare mixtă, la limita dintre rațiune (a inteligibilului) și percepție (a sensibilului), l-am putea echivala cu intuiția eidetică a înțelegerii albe, cea care întrezărește imaginea întrupată poetal (încarnare a logosului) în mediul transparent al posibilului semnificabil. Între pământ și aștri se înalță, așadar, o liră miriacordă, un imens organon, cu miile de coarde ale Slavei"; "e un sistem de relații infinite, o perpetuă comunicare de forme
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sau de așteptare a sensului (raport cu adevărul sensului vizat). Intuiția e "pre"-comprehensivă doar în virtutea absolutei sale gratuități, fără presupoziție, neanticipativă în sens intențional, fără proiect sau expectanță cu privire la ceea ce îi e dat să înțeleagă: datul originar al semnificabilului întrupat imaginal 4. Interpretarea însăși s-ar dovedi aproximativă, neînțelegătoare, dacă - prin recursul exclusiv la tehnicile de cercetare a operei poetice - ar restrânge tot mai mult "centrul fierbinte accesibil numai intuiției". Pentru D. Alonso - subliniază S. Mărculescu - "intuiția se dovedește a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
căci ficționalitatea este cealaltă față a realității), ci a "unei lumi potențiale de perfectă coerență și înalt semnificativă", iar imaginea care ia loc aici e "un fel de epură a realului, corpul viu al tâlcurilor"25, adică trup poetal, imagine întrupată a semnificabilului originar. Astfel că ceea ce se arată, de pildă, ca peisaj într-un poem nu este un loc anume, cât mai ales "o putință a naturii" de a se înfățișa în modul imaginii; "natura văzută de poet e o
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
amintească sufletului rugăciunea ca stare naturală a sa, iar ochilor, posibilitatea de a se converti pentru a surprinde în însuși câmpul vizual imnul de slavă care străbate imaginea pentru a ajunge la Prototip în ipostaza lui de Prototip vizibil, adică Întrupat" (Anca Vasiliu, Despre diafan. Imagine, mediu, lumină în filosofia antică și medievală, Editura Polirom, Iași, 2010, p. 41). 1 Ioan Alexandru, Despre natură, în Iubirea de patrie, vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p. 200. Referință pe care o vom
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Ce vastitate malefică îi stârnea toanele zdrobitoare de cetăți? Înnebunise de gelozie pe primirea de care ele aveau parte în trupul ei, și se năpustise infantil într-acolo spre a fi părtaș la o electrizare nemilos de privată. Trupul aparține întrupatului? Ce enormitate! El nu aparține nimănui, ci e elementarul impersonal capabil să deplaseze hotarele dintre lumi, desfăcând cu frămîntu-i nodurile de piatră ale fundațiilor lor. Cui îi fusese hărăzit al ei? se întreba, înverșunat precum un han mongol uzurpat. Și
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
o întrupare a păstorului desăvârșit; pentru unii dintre noi părintele Iancu (cum i se spunea) a însemnat enorm. EL, PĂRINTELE, era convins că omul își află adevărul său și își realizează destinul, numai dacă se apropie de prototipul său, CUVÂNTUL ÎNTRUPAT. O viață de 84 de ani (07.09.1912- 15.08.1996), trăită cu o incandescență rară, desăvârșind și desăvârșindu-se necontenit, semănând în jur credință, speranță, frumusețe și curaj, învățându-ne cum să ne orientăm, în mijlocul furtunii, cum să
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cale spre esența Preasfintei Treimi. Însă, în realitate, unitatea divină este și rămâne inviolabilă; dar apare un nou raport, se prezintă o situație pe care am putea-o numi, încă o dată, „insesizabilă“ limbajului uman. La Cana Galileei, Cuvântul lui Dumnezeu întrupat, spune limpede că nu i-a sosit încă ceasul de a se face văzut prin minuni. Maria grăbește situația, iar ceasul divin este anticipat. Istorisirea evanghelică ne dă impresia neputinței lui Isus în fața voinței Mamei, chiar dacă pare în contrast cu voința Sa
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
se face înțeleși De altfel, sunt puțini aceia care cunosc arta de a se face înțeleși. Nu este simplu să expui cu claritate învățătura dogmelor Preasfintei Treimi, a Întrupării, a Euharistiei. Vorbim cu ușurință despre purcederea Persoanelor divine, a Cuvântului Întrupat, a Transsubstanțiațiunii (Sf. Euharistie), a Carității, dar cine poate să spună câte persoane nu vor confunda toate acestea cu procesiunile liturgice, cu verbele gramaticii, cu gara, iar caritatea cu pomana? Este jalnică apropierea acestor ciudățenii de cele mai sublime realități
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]