1,988 matches
-
al tatei ocupa o vilă cu etaj, în care locuise cândva, un frate de-al său, de mult plecat în străinătate. Era o casă mare, cu încăperi vaste, într-o curte părăginită, străjuită de un zid aproape dărâmat. În vestibulul întunecos de la intrare, apărea invariabil, Rex, câinele lup al amfitrionului, singurul tovarăș al acestuia în nopțile și în zilele lungi, pe care le petrecea în pustiul din casă. În curtea acelei vile am citit, în după amieze lungi și monotone de
LUMEA DE ATUNCI... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371261_a_372590]
-
Crăciune, dacă vii și pe la noi, să-mi aduci te rog Bătrâne, pe tăticul înapoi...”. Viața de astăzi, individuală și socială, cu problemele ei materiale copleșitoare, ne îndepărtează uneori de adevărata viața spirituală, aruncând între materie și spirit un văl întunecos. Sărbătoarea Crăciunului fiind o sărbătoare a sufletelor noastre, oamenii dau la o parte acest văl, Crăciunul să devină, în fiecare an, Sărbătoarea Bucuriei, când Cerurile se leagă de Pământ, când fiecare dintre noi redevine copil prin curățenia gândurilor și își
CRĂCIUNUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344817_a_346146]
-
chihlimbarie, întunecată numai de-o viorie umbră, transparițiunea acelui fin sistem venos, ce concentrează idealele artei în boltita frunte și-n acei ochi de-un albastru întuneric, care sclipesc în umbra genelor lungi și devin prin asta mai lungi, mai întunecoși, mai demonici. Părul ei blond pare-o brumă aurită, gura dulce cu buza dedesubt puțin mai plină părea că cere sărutări, nasul fin și bărbia rotundă și dulce ca la femeile lui Giacomo Palma. Atât de nobilă, atât de frumoasă
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
care urmează să devină roșie și fără „putere" peste șapte miliarde de ani. Poetul merge mai departe și prevede destinul pământului: „Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist și roș,/ Cum se-nchide ca o rană printre nori întunecoși,/ Cum planeții toți îngheață și s-asvârl rebeli în spațiu,/ Ei din frânele luminii și ai soarelui scăpați." În acele momente, datorită gravitației solare prea mici, se destramă sistemul, iar planetele „s-avârl rebeli în spațiu". Apoi este descris stadiu cunoscut sub
IN LUMINA LUMII de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347874_a_349203]
-
cuplu muzical, în formație, solo. Este un cântăreț care are locul său în pleiada interpreților de valoare ai muzicii ușoare. Vin astăzi asupra sa, însă, nori negri și vifore reci care în loc să se domolească, fierb în văzduh, lăsându-se apoi întunecoase și vijelioase peste viața sa. Artistul nu vorbește despre aceasta, iar oricât cred că află alții, nu au de unde ști cât sunt de adevărate, ori cât bine sau rău zămislesc spusele dacă s-ar întruchipa într-o poveste scrisă, poate
DANIEL IORDĂCHIOAIE. ELVIS DIN MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347978_a_349307]
-
o nouă viață? Sau poate fi la fel de bine și visul ce l-a trăit cu o zi în urmă, un vis înfricoșător, cu sufletul temător de moarte și dorința ei de izbăvire? Noaptea descoperită în visul său diurn era prea întunecoasă și plină de pericole la tot pasul. În vis, dragostea putea fi și Umbra ce o urmărea, ori luna ce-i lumina cărarea, scoțându-i în cale îngerul păzitor. Putea fi dragostea și inima care se temea de a nu
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
îl cheamă pe copilaș? CONTELE DRACULA: Va purta numele de „Prințișor”! Necunoscutul își sărută pe frunte nepoțelul, apoi se pierde în umbrele întunecate ale pădurii. INT. / CORIDORUL CONACULUI / NOAPTE O umbră se furișează pe scările conacului, intră într-un coridor întunecos, se oprește și bate ușor la o ușă. În încăpere, un cap se ridică de sub așternut. Ascultă. Bătăile se repetă. Boierul surprins de deranj la acea oră se ridică nervos din așternut de lângă nevastă. Deschide și în prag rămâne cu
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
din stăpânirea tetrahiei sale și se cuvenea să-l judece chiar tetrarhul, așa recomandase procuratorul Ponțiu Pilat și tocmai asta scrisese acesta în misiva trimisă lui. Tetrarhul era totuși cam nedumerit, însă primi alaiul în palatul Hasmoneilor, într-o încăpere întunecoasă, cu ferestrele zidite, o încăpere care avea în tavan o mică deschidere ovală care lăsa lumina să vină de sus revărsându-se într-un con și în care praful aflat în suspensie dădea o senzație ciudată în interior. Irod dorise
AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346944_a_348273]
-
târziu, în 1965, prin inventarea laserului. Acesta emite un fascicul de raze ale căror unde au aceeași frecvență (este lumina cea mai pură de care putem dispune). Când două raze se interferează, se produce o alternare a ondulației luminoase și întunecoase și care poate fi înregistrată fotografic. Dacă o rază este reflectată de un obiect, să spunem de Oul lui Brâncuși, configurația rezultantă, extrem de complexă, produce holograma ovoidului. Pe placa fotografică (pupila, la Niram) lumina provine din două surse: direct, de la
FORMULA LUI DUMNEZEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346239_a_347568]
-
din viață sunt creionate de autor într-un mod armonios, ușor de descifrat și bine documentate. Dincolo de întunericul aflat în noi... există încă destulă lumină! Chiar dacă de multe ori avem îndoieli, ni se pare că trăim într-o lume nedreaptă, întunecoasă, suntem mereu în fața unor noi provocări, în fața unor drumuri lungi, sinuoase, fără ieșire, care ne duc deseori pe margini de prăpastie, părintele Timotei Aioanei ne dă speranța, prin această carte, că „Nu, dincolo de întunericul aflat în noi și în lumea
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
femeie pune cergi grele, pe un gard, să dea drumul iernii. Camera mare dintr-o casă prin ferestrele larg deschise, adună sclipiri și pete de cer în alb de nori, prin ochii unei vesele fete. Un tren printr-o vale întunecoasă, trage greu un șir de căsuțe albastre argintiu. Cu fruntea sprijinită de geam, un băiețel strigă arătând cu degețelul: - Uite, mamă, încă ce multă zăpadă este! Uite și copacii! Totul se trezește din întuneric, din umbră, semiumbră, din frig și
APRHODI`TE TE AŞTEPT! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346501_a_347830]
-
urcare pe treptele cunoașterii în orice domeniu, dar mai ales cred că dimensiunile vaste ale Planului de Mântuire se vor deschide în fața celor răscumpărați care vor fi umpluți de uimire și admirație. ,,Acum, vedem că într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci, vom vede afata în față. Acum, conosc în parte; dar atunci, voi cunoaște deplin, așa cum am fost și eu cunoscut pe deplin.” (2 Corinteni 13:12 ) ,,Și viața veșnică este aceasta: să te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu
EXPLORAND ORIZONTURI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348482_a_349811]
-
poziția care o au în cea mai sfântă celulă de existență umană. Tot felul de judecători și tribunale din întreaga lume, dau verdicte care schimbă din temelie structura a ceea ce s-a numit familie de la începutul civilizației. In acest decor întunecos pentru familie, pentru instituția divină, este așa de necesar să ne întoarcem la Biserică, la Sfânta Scriptură, la Cartea Cărților și să cercetăm ce vrea Dumnezeu pentru această instituție. Nu statul a fost creat primul și nici vreo altă instituție
NUMAI DRAGOSTEA NU ESTE DEAJUNS IV de IONEL CADAR în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345340_a_346669]
-
Arnotenilor, unde se dedau beției, jocurilor de cărți, plăcerilor carnale și patimilor din zona promiscuității. Pașadia și Pantazi sunt ființe paradoxale, în ei se îmbină josnicia cu finețea, viciul cu virtutea, decăderea cu demnitatea. Organizează orgii și chefuri, cutreieră mahalalele întunecoase și speluncile, dar întotdeauna păstrează o ținută rece, o mândrie aristocratică. Practică viciul cu demnitate, își satisfac patimile în mod lent, sunt desfrânați fără a cădea în trivialitate, beau țuică și șampanie, dar cu gesturi măsurate, pătrund în medii de
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
să fie doar un vis fantastic sau un coșmar în mintea sa? Treptat zorile își anunțară prezența la orizont. - Se pare că am scăpat de draci! Se luminează de ziuă. Pătru Valdescu pătrunse pe scara din față într-un coridor întunecos și rece. Înaintă cu precauție prin semiîntuneric și se opri în dreptul unei uși. O împinse și aceasta se deschise cu un scârțâit asurzitor. În fața ochilor i se desfășură o sală imensă. „Probabil aici era salonul de ospețe”, gândi bărbatul. Rămase
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
Acasa > Poezie > Familie > ORIGINI Autor: Chiricea Ciprian Ionuț Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Origini În creierii munților, Într-o pădure îndepărtată, Undeva în Transilvania O creatura urâtă locuia. În peștera lui întunecoasă, O oglindă fermecată, Lumină-i aducea Căci satul vecin îi arăta. În satul de mai jos Cu chip de orhidee Și trup de Înger neatins, O fată cu sânge albastru locuia La ea, el zilnic se uita, Pas cu pas
ORIGINI de CHIRICEA CIPRIAN IONUȚ în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376879_a_378208]
-
ca și cum ai bea apă din butoiul Danaidelor să nu găsești sprijin nici într-o frunză galbenă de pe caldarâm să-ți revină în minte amintirile cele mai negre curva aruncată din tren, prima și a doua nevastă, ciorile din liziera aceea întunecoasă cu salcâmi și sălcii mereu îmi lipsește câte ceva băga-mi-aș parcă aș fi în două locuri diferite în același timp și în afara timpului privind prin gaura neagră a puștii glonțul așteptând degetul să apese pe trăgaci bang-bang dar degetul
DEPERSONALIZARE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376930_a_378259]
-
Acasa > Poezie > Familie > PUTEREA E ÎN NOI Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2183 din 22 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului E-o noapte întunecoasă, Ca și în al meu suflet. Durerea mă apasă, Dar o ignor și cuget. Nu vreau să-mi curgă lacrimi Nici sufletul să-mi plângă, Nestăvilite patimi, Durerea le alungă. Sub razele de lună Ce trist te înconjoară, Trădarea se
PUTEREA E ÎN NOI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377081_a_378410]
-
după atâtea zile de coșmar. Cu pași mărunți, ținându-se de cutele rochiei vechi, se îndreptă prin intrarea din spate spre subsolul impozantei clădiri. Acolo își avea sălașul: dincolo de-o ușă metalică, un hol deschidea accesul către o încăpere întunecoasă, sărăcăcios mobilată și o baie minusculă. Totul fusese răvășit de cei care făcuseră percheziția cu zile in urmă, fără să găsească nimic. Făcu ceea ce obișnuia totdeauna când se întorcea acasă. Intră, se spălă pe mâini și pe obraz cu apă
LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377856_a_379185]
-
natură și de societate”, după cum arăta Nikolai Berdiaev Născut și format în alt secol și mileniu, trăind la interferența a două lumi, una totalitară și alta aflată în plină tranziție, pot spune și eu, precum Dante :,,ajuns, într-o pădure-ntunecoasă/mă rătăcii pierzând dreapta cărare.” Aparținând ,,spațiului mioritic”, aparțin și unei lumi creștine în care ortodoxia și-a pus amprenta asupra ființei mele. Fiind creștin pentru mine :,,Iisus Hristos este eternitatea care punctează istoria”. Ca și marele gânditor creștin Petre
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
și de societate”, după cum arăta Nikolai Berdiaev [1] Născut și format în alt secol și mileniu, trăind la interferența a două lumi, una totalitară și alta aflată în plină tranziție, pot spune și eu, precum Dante :,,ajuns, într-o pădure-ntunecoasă/mă rătăcii pierzând dreapta cărare.” [2] Aparținând ,,spațiului mioritic”, aparțin și unei lumi creștine în care ortodoxia și-a pus amprenta asupra ființei mele. Fiind creștin pentru mine :,,Iisus Hristos este eternitatea care punctează istoria”. [3] Ca și marele gânditor
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
vigoare, vioiciune și eleganță înnăscută în mișcări. Ieși din dormitorul său, în coridor cu acea furie dezlănțuită în priviri, în toiul nopții - să fi fost în jur de 5, nu mai mult. Se scurse iute ca o nălucă prin coridorul întunecos, trecu în viteză prin camera părinților, dădu de perete ușa de la camera fratelui său mai mare cu vreo șapte ani decât ea, unde el dormea liniștit. Aprinse lumina, bombănind furioasă, în mână cu un teneș amenințător, aruncă furioasă pătura jos
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
Acasa > Orizont > Portret > DOINA GHIȚESCU. ÎMPREUNĂ, EDUCAȚIA ȘI PERSONALITATEA Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului În viața derapată câteodată în cea mai întunecoasă posomorâre care frustrează aspirația, dacă am înlocui ancora cu măcar câte o vorbire în duh și haz inteligent a actriței Doina Ghițescu, ar decădea adâncul iadului ce-așteaptă pe supărat cu gura prăpastiei căscată! Vocația înaltă pe care o are
DOINA GHIŢESCU. ÎMPREUNĂ, EDUCAŢIA ŞI PERSONALITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376675_a_378004]
-
fiindcă de-a lungul anevoiosului urcuș pe acea scară, existau firide unde erau fixate felinare și lumina se aprindea la intrarea în peșteră, chiar din pivnița casei. Tot scotocind curios micile firide alăturate ascunzătorii, îl intrigase una din cel mai întunecos colț al pivniței, strâmtă că părea mai degrabă o crăpătură în rocă, cu sporgențe. Își înfundase mâna în acea crăpătură, zderlindu-și pielea de colții de stâncă, pipăind interiorul care părea a se lărgi în spatele rocii crăpate și astfel, a dat
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
bine flăcăule! Credeam că te-ai rătăcit prin acele tainițe. Doar ț-am explicat unde să cauți, ca să nu pierzi vremea și nu te știam greu de cap. - Ei tătucă, și tu! Nu m-am pierdut, doar că e cam întunecos aici. În timpul acesta băiatul urca cu pași sprințari scara îngustă, săpată în stâncă, bine luminată de câteva lămpi încastrate în felinare de aramă, meșterite în atelierul făurarului și agățate pe perete. Ajuns sus cu răsuflarea accelerată, îi înmână butelca tatălui
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]