1,058 matches
-
nepăsător, spre stația de autobuz. Tovarășe Orest, Conform planului, m-am dus la recepția de la Casa Centrală a Armatei. Mâncare modestă, serviciu grăbit. Mutrele nu m-au încântat, trebuie să spun. Sursa era acolo, într-adevăr, dar nu m-a înviorat. Inginerul judecă bine, recunosc, dar are un fel de a trata de sus lucrurile. N-are priză la detalii, știu asta. Și prea evaziv în privința lui Narcis. Mi-a plăcut, în schimb, teoria lui despre paternalism. O nevoie umană fundamentală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
paisprezece ore pe zi. Nu pot, nu pot. Iar la noi la atelier nu se acceptă program redus, continuă bolnavul să-i explice inspectorului Tolea. — Bine, atunci scriem aici: interzis efort fizic prelungit și deplasări pe teren. E bine? se învioră Marga. — La vechiul serviciu n-au vrut să mă reprimească după ce m-am îmbolnăvit. Ați redus de la gradul doi la trei, trebuia să reintru undeva. Am rugat un cumnat să-mi găsească ceva. Greu cu boala, greu de tot. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
alter... ce-i asta? Ce mai vrei, ce mai vrei? Sunt pe moarte, ți-am spus, prostule. Nici o alternativă! Moartea, moartea!... pfui, pfui... și scuipă gros, cu un hârâit bătrân, de scârbă, aplecându-se mult spre pământ. Cuvântul moarte îl înviora, îl repeta cu un spor de energie, înviat, parcă, dintr-odată. Nu-s prost, tinere, știu ce las aici. Bolovanultrebuie cărat, ținut cu dinții. Da, da... Ca pe o comoară! Altceva nu avem, să știi. Să-l ferești de microbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
în care nu poți refuza oaspeții. Ies pe terasă, Irina aduce sticla de vin roșu, se așază în marile fotolii de pai. Doctorul ridică solemn, înclinându-se, paharul, femeia zâmbește, soarbe adânc din vin. Tac, vorbesc, dialogul lâncezește, apoi se înviorează. Se destind, glumesc, ca vechi camarazi de arme. La 8, apare cel așteptat. O față ascuțită, părul lung, des, aproape cărunt. Întinde o mână subțire și moale. Pare stânjenit. Nu se aștepta, probabil, la o a treia persoană. Marga pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Se destind, glumesc, ca vechi camarazi de arme. La 8, apare cel așteptat. O față ascuțită, părul lung, des, aproape cărunt. Întinde o mână subțire și moale. Pare stânjenit. Nu se aștepta, probabil, la o a treia persoană. Marga pare înviorat de această stranie apariție. Nu fac o indiscreție, sper. Ira mi-a spus câte ceva despre dumneavoastră... — Nu discutăm politică, să fie clar! intervine, prompt, Irina. Aglomerație la autobuze, ședințe demagogice,bâlbâielile Bâlbâitului, cozile la salam și la apă minerală și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
tata ultima oară. Am primit de la el o singură scrisoare... Vezi fețele nemișcate ale polițiștilor, denunțătorilor, profitorilor pieței negre? Fețele buhăite ale celor ale celor care de doi ani mănâncă numai cartofi, care zilnic coboară În adăposturi? Vezi cum se Înviorează fețele noastre, aruncate de-a valma, unele peste altele, vezi În ochii noștri licărul de fanatism, de nepăsare, de ură, auzi zvâcnetul sângelui În palmele noastre uscate, pregătite să se lovească unele de altele cu un zgomot asurzitor? Simți trepidația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
de gând să li-l dau, ți-am spus asta Înainte să plec. Oficialitățile, care peste tot sunt grăbite, ca să mă gratuleze și să-mi transmită invitații pe care aveam de gând să le evit. Iar sala... * Poate l-a Înviorat muzica. Poate oboseala prea mare din ultima săptămână l-a mobilizat. Sau poate e doar enervarea care urcă În el pe măsură ce povestirea lui se apropie de momentul neplăcut. Hai, lasă asta, Îi vine să-și spună, ca atunci când Îl obsedează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
simțea puțin amenințată de frumusețea și de suplețea nou-venitei. A, da, scuze, a intervenit Fiona. Asta e prima dată când vine Alison la club. Sper că nu vă deranjează. Fata avea nevoie disperată de ajutorul nostru. — Da? Julia s-a înviorat vizibil sub impulsul aromei de potențială dramă. — Deci ai ceva probleme cu prima nevastă? Alison a tușit emoționată. S-ar putea spune și așa. Da. — Tipa a dat buzna la nunta lui Alison și și-a luat pe sus copiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
șapte înălțime, toată viața făcuse sport și niciodată nu exagerase cu mâncarea. În consecință, Jenny era slabă și-și purta costumele-pantalon preferate cu mare aplomb. Toate hainele ei aveau culori neutre și erau croite în stil clasic. Femeia le mai înviora cu câte-o cămașă brodată sau o eșarfă în culori vii, dar nimic prea evident. Jenny nici nu fuma, nici nu bea, așa că singurul ei răsfăț era acela de a merge de două ori pe săptămână la coaforul din zonă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
un sfert cel târziu, el iese pe ușă. Punctual, tăcut, riguros, păi, nici dacă ar fi avut o slujbă, cu puțin până-n șase e pe malul bălții, cu gândul la o ploaie de o zi și-o noapte care ar înviora stuful ăsta opărit de vipie. El e zi de zi aici, așteptând ploaia sau chemând-o, ca și cum l-ar plăti cineva pentru asta, Rafaele, te-ai sonat, da, o slujbă, inevitabil te mai gândești și la asta. Anul trecut a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
-l acum și pe el beat tot ca și ăla, roșu-vânăt la față și cu ochii bulbucați de furie când i-a făcut vânt ăluia peste o masă cu platouri cu trufe. Nu e vorbă, că-n felul ăsta mai învioră atmosfera, cam stătută altminteri la ora aia, două dimineața, cu invitații zăcând în fotolii, îmbuibați și mahmuri, moleșiți de băutură... Cu toată paguba-n trufele colonelului, a fost cam pe placul asistenței. Ce mai distracție, Mirelo, cum se zbătea ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
soțu matale. — Ca soț, în primul rând, am pretenția să mă respecte. — Mi se pare corect! Dar n-ai ce-i face dacă lui îi place... Așa își treceau nopțile în așteptarea controalelor, despre care se auzea că se vor înviora de-acum, în preajma congresului cu Ceaușescu reales. Vorbeau până îi lua somnul, cu lumina aprinsă în oficiu și pe culoarul etajului, cu ușa de la oficiu crăpată și ușa de acces pe etaj nelegată cu lanțul. Patrulele și controalele trebuiau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
o smintită, și-o ordinară, oh, departe gândul de Rafael. Păi, cui i-ar folosi să se distrugă? Și iarăși râse, păi, foamea ne-a făcut și-o să ne mai facă, și uite-l că-i e bine: s-a înviorat. Nici pomeneală să se mai întrebe dacă merită sau nu, cu fumul grătarului gâdilându-i nările și cheful, și forfota pestriță de pe stradă și de la mese, și cu prietenul ăsta care-i dă să mănânce din bănuții lui pentru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
o frumusețe voluptuoasă cu o atitudine maternă. Lou lucrase la Sala de Gimnastică și Centrul de Recreere Chalk Farm dintotdeauna și nu prea avea timp pentru ceea ce ea numea fumurile și pretențiile Lindei. Era ca o pată de culoare care Înviora fundalul alb al recepției, ca un tablou de Matisse atârnat pe un perete gol; Își purta părul Într-un coc elegant și aranjat, legând de obicei eșarfe viu colorate În jurul lui, fixate cu broșe mari, din aur. Turbanul de azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
obsesivă a Îmbrăcăminții. Eram convinsă că Într-o bună zi avea s-o ia razna, făcând zob capul cuiva cu una dintre gantere. Caseta a trecut la Van Morrison, care a Început de Îndată cu „șa-la-la“-ul. Muzica lui mă Înviorează Întotdeauna: e mai ieftină decât Prozac-ul și dă rezultate la fel de bune. Lucram deja la tricepși, căci nimeni nu dorește antebrațe fleșcăite, mulțumim de Întrebare. Naomi, de la duș, era pe rândul al doilea. Cu statura ei de aruncătoare de suliță, arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
distracția abia Începe, și știi că majoritatea oamenilor sunt deja la culcărică sau pe cale să adoarmă la televizor. Mintea Îmi era la fel de limpede precum aerul nopții. În apartamentul lui Rachel, trăsesem fiecare câte o linie de speed ca să ne mai Înviorăm. Asta avea să ne facă să ne rupem de cei din jur, dar noi nu ne aflam aici ca să ne bucurăm de ambianță. În fața clubului se Întindea un șir de oameni și, În timp ce acesta Înainta, noi așteptam bătând din picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
am Înțeles că se făcuse un compromis: se Închisese apa rece, dar s-a lăsat deschisă cea caldă. Trei fete ieșiră din cabina de toaletă unde stăteam la coadă. Am intrat, am mai tras o liniuță de speed ca să mă Înviorez și-am ieșit mult mai energic. Nu se holba nimeni la mine, dar eram conștientă de faptul că eram diferită și că asta se observa. Aici, toată lumea era Îmbrăcată În culori vii, iar vârsta medie era de optsprezece ani. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
gură. — Ca și tine, i-am replicat. Am intrat și-am Închis ușa În urma mea, Înainte să-și dea seama că mințisem. În fața oglinzii de la baie, mi-am șters rujul ce-mi Încadra un rânjet extrem de satisfăcut. Nimic nu te Înviorează mai bine ca un mic flirt ușor. Mi-am dat seama că Încă nu-i știam numele de botez. Ce ciudat, de obicei e invers. Pe masa de lângă canapea mai rămăsese jumătate de sandviș cu brânză și murături. L-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
E adevărat că Sabbah era Împătimit de plante, că le cunoștea de minune proprietățile curative, sedative sau stimulatoare. El Însuși cultiva tot soiul de ierburi și Își Îngrijea apropiații când cădeau bolnavi, știind să le prescrie poțiuni pentru a le Înviora starea. Astfel, se cunoaște una din rețetele sale, hărăzită să activeze creierul adepților și să-i facă mai apți pentru studii. E un amestec de miere, de nuci pisate și de coriandru. După cum se vede, un leac foarte dulce. În pofida
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
stare de lucruri, periodicele reticente sau circumspecte, și odată cu ele televiziunile și radiourile similare, n-au avut altă soluție decât să se ralieze la fluxul de bucurie colectivă care se răspândea de la nord la sud și de la est la vest, Înviorând mințile temătoare și târând departe de priviri umbra lungă a lui thanatos. Pe măsură ce zilele treceau și văzând că realmente nimeni nu murea, pesimiștii și scepticii, câte puțini la Început, apoi În masă, s-au alăturat la marele magnum de cetățeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Am renunțat să stabilesc unde s-ar situa progresul, unde revolta, unde complotul - cum se exprimau camarazii lui Amparo - aduse de marele capital. Cum puteam să mai gândesc ca un european, când aflam că speranțele extremei stângi erau Întreținute și Înviorate de un episcop din nord-est, suspect de a fi simpatizat În tinerețe cu nazismul și care, cu o cutezătoare credință, ținea foarte sus făclia revoltei, punând pe gânduri Vaticanul Înfricoșat, ca și pe acei barracudas din Wall Street, Înflăcărând de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
să-i dezvăluie lui Cezar. Până la urmă s-a hotărât să i-l înfățișeze pe de-a-ntregul, dacă el va fi în stare să-i păstreze secretul. S-a trezit ca după un coșmar și-a spălat fața ca să se învioreze puțin, s-a îmbrăcat fără a da prea multă atenție ținutei, gândul fiindu-i la ceea ce avea să-i destăinuie lui Cezar. A îmbrăcat un costumaș de vară din garderoba ei pe care a pus ochii prima dată, care o
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
valorifica din pricina crizei financiare, apoi despre situația guvernului, pe care el o socotea șubredă, în speranța că în curând va reveni la cârmă partidul lui. Trecând la politica externă, ajunseră la frații ardeleni și la Titu Herdelea. Acuma se mai învioră și Dumescu, naționalist fervent, care visa veșnic numai cucerirea Transilvaniei. Grigore le spuse că tânărul Herdelea ar dori să-și găsească un rost în țară și Dumescu, fiind vorba de un ardelean, îi oferi îndată un loc de funcționar la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
vezi o casă cu flori în geamuri. Acolo șade. ― Bine, Marioară, mulțumesc și să-ți jucăm curând la nuntă! zise Titu, ciupind-o galant de obraz. ― Să dea Dumnezeu! răspunse fata mai domol și roșind puțin. Schimbul de cuvinte mai învioră pe Titu Herdelea. Coti la stânga pe ulița satului. Plouase binișor azi-noapte, dar în cursul zilei a fost puțin soare, încît pământul s-a zbicit. Îi venise în minte să facă mai întîi o vizită învățătorului; el însuși era fiu de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Ți-e frică să mergi cu automobilul!... Să-ți fie rușine! Toți râseră, numai Gogu se înfurie: ― Desigur. Eu n-am temperament pentru aventuri și nici n-am chef să-mi frâng gâtul pe șosele de dragul sportului automobilistic! Supărarea lui învioră pe ceilalți, care între timp își scoaseră măștile și ochelarii. O clipă mai stătură în fundul mașinii toți trei, așa cum călătoriseră, Nadina la dreapta, Eugenia la stânga și între ele Raul Brumaru. În sfârșit, Nadina se ridică în picioare, zicînd: ― Toate ca
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]