2,352 matches
-
de frate lui Poznan Căpitanul ( căpetenie de băieș i) care lucrau Împreună cu Stoian. Matei Basarab (domnitor al țării Românești Între 1632-1654) la 1644 le dă lui Poznan, Stoian și Ghiura ( căpetenie-căpitan ) să exploteze minele de la Baia de Aramă. În acest document de Învoială se fixează suma de 1.000 de taleri pe an pentru exploatarea minelor și scutire de orice vămuire pentru arama exploatată și de orice vămuire pentru alimentele ce vor fi aduse de peste munți și de peste Dunăre. Pentru aceste scutiri
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și scutire de orice vămuire pentru arama exploatată și de orice vămuire pentru alimentele ce vor fi aduse de peste munți și de peste Dunăre. Pentru aceste scutiri ei vor mai plăti anual, Încă 300 de taleri. Din această condiție a Învoielii ,, că alimentele ce vor fi aduse de peste Dunăre și de peste munți, să fie scutite de vămuire ” , după numele contractanților, nume sîrbești, precum și din tradiția locală a Băii, s-a tras concluzia că ei sînt sîrbi veniti de peste Dunăre, pricepuți În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de curte, făceau totul ca să intre În grațiile și sub pielea stăpînului. Grijulii, mai mult decît boierul pentru treburile moșiei, nu atît din devotament pentru acesta, cît mai ales din interes pentru ei. În fiecare primăvară, se făceau contracte de Învoieli Între țărani și proprietar, la care proprietarul nu lua parte niciodată. Logofătul moșiei și isprăvniceii, conduceau lucrările de Învoială, după bunul lor plac. Aici se fixau dijmele. Dacă cineva nu putea să satisfacă obligațiile Învoielii, i se luau vitele de la
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
moșiei, nu atît din devotament pentru acesta, cît mai ales din interes pentru ei. În fiecare primăvară, se făceau contracte de Învoieli Între țărani și proprietar, la care proprietarul nu lua parte niciodată. Logofătul moșiei și isprăvniceii, conduceau lucrările de Învoială, după bunul lor plac. Aici se fixau dijmele. Dacă cineva nu putea să satisfacă obligațiile Învoielii, i se luau vitele de la pășune, se Încideau la curtea boierească, plătind apoi datoriile cu vîrf și Îndesat.Dijmele erau În favoarea proprietarului : din 3
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
primăvară, se făceau contracte de Învoieli Între țărani și proprietar, la care proprietarul nu lua parte niciodată. Logofătul moșiei și isprăvniceii, conduceau lucrările de Învoială, după bunul lor plac. Aici se fixau dijmele. Dacă cineva nu putea să satisfacă obligațiile Învoielii, i se luau vitele de la pășune, se Încideau la curtea boierească, plătind apoi datoriile cu vîrf și Îndesat.Dijmele erau În favoarea proprietarului : din 3 grămezi, curtea boierească lua 2 și țăranul una. VÎntul nemulțumirilor care ducea uneori la revolte, au
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Încideau la curtea boierească, plătind apoi datoriile cu vîrf și Îndesat.Dijmele erau În favoarea proprietarului : din 3 grămezi, curtea boierească lua 2 și țăranul una. VÎntul nemulțumirilor care ducea uneori la revolte, au făcut ca treptat dijmele să ajungă la Învoială, țăranii luînd 2 părți iar proprietarul, una. Toate bucățile de pămînt virane, din sat, matca apei ce se scurge prin mijlocul satului, erau folosite de proprietar. Viața țăranilor, era destul de grea sub administrația boierului exercitată prin ispravniceii curții, Însă sub
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
foarte delicată. Dacă în Franța o căsătorie nu se putea face fără acordul tinerilor în cauză, cel puțin formal, în țara Românească se trece peste această etapă și numai nesupunerea, de cele mai multe ori a fetelor, ne atrage atenția asupra faptului că învoiala de căsătorie se încheie între părinți sau doar între părinți și viitorul ginere. De altminteri, căsătoria se dovedește a fi un lucru prea serios pentru a fi lăsat la libera alegere a copiilor. Pe scurt, învoiala în tre doi tineri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
atenția asupra faptului că învoiala de căsătorie se încheie între părinți sau doar între părinți și viitorul ginere. De altminteri, căsătoria se dovedește a fi un lucru prea serios pentru a fi lăsat la libera alegere a copiilor. Pe scurt, învoiala în tre doi tineri fără acordul părinți lor este considerată nulă. Înțelegerea de căsătorie dintre Stan hol teiul și Ilin ca nu are nici un temei, deoarece ea nu se bucură de binecuvântarea părinților. Reclamându-și socrul că se opune căsătoriei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Foa ia de zestre se discută în preziua logodnei, la cârciumă în tre bărbați sau acasă cu vinul și bucatele pe masă pentru a muia pretențiile ginerilor și cuscri lor, sau numai pentru că așa „se cade“. Momentul poartă numele de „învoiala“ sau „tocmea la de la logodnă“. Părinții propun, socrii ridică suma, mamele și fiicele toarnă în pahare și ascultă cu atenție vorbele schimbate cu îndârjire întrecele două părți. Nu me le ginerelui nu este întotdeauna marcat, în mod explicit, în document
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
precum să se știe că, primind a lua în căsătorie cu a noastră copilă, anume Voica, din cele ce ne-am învoit i-am dat.“ În țe le ge rea încheiată, ginerele primește foaia de zestre ca semn al acceptări învoielii. Amețit și cu foaia de zestre în buzunar, el pleacă spre casă, convins că a încheiat o bună afacere și începe pregătirile de nuntă. Alții își dau seama, o dată euforia evenimentului trecută, că au fost păcăliți, că puteau obține mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
amicilor asupra bărbați lor de însurat. Eftimie Ghezdoveț, căpitan de lefegii, este cel ales și cu el tatăl „au avut voroavă“. De remarcat că fata nu se implică în nici un fel, tatăl își ale ge ginerele, urmând propriile criterii. După învoială, tatăl alcătuiește foaia de zestre și o dă în mâna ginerelui, convins că poate în liniște să se pregătească de nuntă. La câteva zile, acesta îi trimite însă foaia de zestre înapoi, cerând mai mult. După cum po vestesc frații vitregi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o jalbă adresată domnului în care își prezintă starea socială și materia lă. Iată cum sună jalba alcătuită de Maria preoteasa din mahalaua sfân tul Ilie: „Mă rog Măriei Tale, fiindcă am o copilă de vârstă și am făcut și învoială cu un june de a o căsători. Fiind că din cele trebuincioase ale căsătoriei îmi lipsește și alt mijloc de ajutor nu am, după milostivul Dumnezeu, năzuiesc la îndurătoarea milă a Măriei Tale și mă rog să fie revărsată și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
anteriul ei și o ti vi li chie de mătase blănită și 7 taleri de cheltuială“. zestrea este simțitor mai mare decât celelalte prezentate mai sus datorită statutului băiatului, un preot înstărit, capabil să plătească pentru greșelile fiului. Dar multe învoieli se tranșează în bani gheață, sumele încadrându-se între 20 și 60 de taleri. Dintr-o foaie de zestre, unde toate sunt prețuite, aflăm, de exemplu, care este prețul animalelor și ce ar putea să-și cumpere o fată cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de argint, de matostat sau de metal ordinar cu cât se coboară în clasa de jos a societății. gestul nu este unilateral, mergând de la fată spre băiat, ci bilateral, tinerii schim bând inele în ziua în care au căzut la învoială să se cunune. Ipoteza este susținută atât de numele pe care acesta îl poartă, „inel de schimb de la logodnă“, cât și de faptul că apare și în testamente, când testa to rul dorește ca ambele inele să fie păstrate de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
După cum dovedesc cazurile de seducție, toate cele 210 fete și femei seduse au primit promisiuni de căsătorie înainte de a avea o relație sexuală cu acuzații. Aceste promisiuni apar cu precădere în mediile populare ale societății. Promisiuni se schimbă și la învoiala de logodnă, dar ele trebuie făcute în prezența martorilor pentru a avea legitimitate. Atunci când reclamă promisiunile de căsătorie din partea unui bărbat, fetele sunt întrebate dacă au martori care să le susțină afirmațiile. Nu mai în acest caz, ele pot fi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ca ginere pe cumnatul său, fiul dumneaei Ilinca Bucșăneasca. Tinerii provin din rândul boierilor, familiile se află în același județ, se cunosc, au informații de spre prestigiul, averea și onoarea fiecăruia. Tatăl acceptă propunerea făcută de pețitor și după prima învoială se înțeleg asupra dotei. Ia mandi ia foaia de zestre, ca semn al acor du lui încheiat, și o transmite soacrei sale. logodna este în acest caz o afacere a părinților, glasul tinerilor nu apare, părerea lor nu este cerută
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de cumnatul și pețitorul lui, s-au prezentat la casa lui Rusin Caragic unde are loc „înfățișarea și vederea tinerilor“. După o primă vedere se pare că cei doi s-au plăcut, cel puțin așa spune documentul, întrucât primirea și învoiala s-au făcut „cu plăcere despre amândouă părțile“. Dar această formulare foarte ambiguă lasă loc la diverse interpretări. Care părți? Cele două familii care se preocupă de realizarea acestei alianțe sau cei doi tineri? Sau tinerii confir mă alegerea părinților
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
strigă în gura mare că logodna este gata și îi invită pe toți la el acasă unde are pregătit ospățul și unde îi așteaptă jupâneasa și alte obraze de cinste. logodna se derulează urmând, etapă cu etapă, toate riturile specifice: învoiala, foaia de zestre, sărutarea tinerilor, daruri de logodnă, ospăț și în final chiar „punerea de soroc pentru nuntă“. Din acest moment, tatăl începe să se pregătească de nuntă și să cumpere toate cele necesare pentru ospățul nupțial. Dacă în sufletul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
schimbat întrecei doi prin inele. „Și însuși Prea Sfinția Sa ne-au schimbat inelile și ne-au pus soroc ca după Paște să ne și cununăm“, povestesc tinerii în scrisoa rea de angajament pe care o dau ca semn al acceptă rii învoielii propuse. mitropolitul Dositei analizează argumentele părților și conchide: dumnealui a avut toate dovezile necesare pentru a începe cheltuielile de nuntă, că logodna s-a făcut după toate regulile. dumneaei, ca spăr gătoare de logodnă, se obligă prin Pravilă să plă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mai scurtă, de concubinaj se deschide, iar ea este justificată de starea de provizorat creată de sărăcie sau de indecizia bărbatului. În aceeași postură se găsesc și cuplurile de văduvi sau divorțați care se mută împreună de îndată ce au căzut la învoială. În Cazul lor „noaptea nunții“ numai are aceeași semnificație și numai constituie un motiv de așteptare. PARTEA A TREIA Viața în doi I Nunta Taina nunții O serie de teologi au analizat taina nunții de a lungul Evului Mediu și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
este acceptată și i se acordă o nouă șansă, ba chiar este iertat de pedeapsa politiceasă ce i se hotărâse, nu poate însă scăpa de cea bisericească. Medierea oferită dă uneori roade și, pentru a conferi o mai mare autoritate învoielii, se redactează acte scrise: „și pentru ca să aibă temeiu zisele lui au dat și zapis în condica Sfintei Mitropolii cu tare prindere și legătură că va petrece bine la viețuirea cu soția lui“. Scrisorile sunt bilaterale, semnate de martori și schimbate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
scandalului. El este un mediator și în ultimă instanță un judecător, iar în calitate de protector al familiei și al moralei creștine, mitropolitul încearcă să păstreze aceste valori cu orice risc. Acționând așa, conflictul ajunge să nu se stingă aproape niciodată, chiar învoiala propusă și arbitrată de mitropolit și de clerici nu aduce și stingerea conflictului. Indulgența arătată de mitropolit ar putea fi văzută și ca o teamă în fața concurenței reprezentate de cătrecelelalte religii, în speță islamismul, catolicismul și protestantismul. Eleftheria Papagianni crede
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
folosește din plin pentru impunerea compromisului. bărbați și femei primesc cam același tip de pedepse. Cea mai simplă, dar și cea mai răspândită este bătaia. Privarea de libertate apare și ea frecvent, atunci când soborul are nevoie de acordul acuzatului la învoiala propusă. Iată cum reacționează o femeie fugită 194 de zile de la soțul ei în trei ani de căsătorie. La prima înfățișare, ea acceptă să revină acasă, mijlocitori fiind tatăl și clericii curții de judecată, se fac chiar zapise de împăcare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
față, că era bine chefuit. Săteanul ca să nu pară lacom, o zis boierului ca să-i deie din pădure cât o cuprinde pielea unui buhai. Da el avea, musai, un plan, al lui. Cum boierul o fost de acord cu această învoială, neștiind însă ce plănuia gospodarul, acesta din urmă s-o dus acasă, o luat o piele mare a unui buhai, adică taur cum ar veni și o tăiat-o într-o fâșie lungă, lungă și îngustă. Ca să-și respecte cuvântul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
sunt garantate. Autoritatea publică, pe baza unei legi, este în drept a se folosi, în scop de lucrări de interes obștesc, de subsolul oricărei proprietați imobiliare, cu obligațiunea de a desdăuna pagubele aduse suprafeței, clădirilor și lucrărilor existente. În lipsa de învoială despăgubirea se va fixa de justiție. Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică și după o dreaptă și prealabilă despăgubire stabilită de justiție. O lege specială va determina cazurile de utilitate publică, procedura și modul exproprierii
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]