837 matches
-
echipe a luat, se pare, avantaj. Entuziasmul a ajuns în tribună aproape la paroxism. Nu mai sunt cruțate nici palmele, nici coardele vocale. Și cum aceste dovezi nu ajung să exprime tot ce simt ei, spectatorii aruncă în arenă pălării, șaluri și chiar pantofi sau evantaie, pe care concurenții omagiați le aruncă înapoi. Exuberanța publicului acoperă muzica și vocea crainicului care nu este altul decât preotul capelei din apropiere. A schimbat odăjdiile cu un sombrero alb și crucifixul cu un microfon
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
dă hârtia înapoi lui Radu, și printre dinți rostește răutăcios, Rahat! Repetă ca să se facă bine înțeles, Rahat pe băț! Și ne întoarce spatele, fără grabă, nepăsător, ca și cum timpul n-ar mai exista dincolo de mantaua lui groasă încinsă cu un șal femeiesc pe la mijloc, Poate trebuia să-i dăm o bere! zise Doru, s-ar fi exprimat și el mai frumos, cei doi tineri încep să râdă bine dispuși, apoi încep să rememoreze cu mare haz din figurile celebre de nebuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Îmi place la nebunie. Nu e nevoie să zâmbești, ăăă, Dave, fii doar tu însuți. Și tu, ăăă, Boo, vrei să îi dai pătura ta lui Dani? Minunat! Dani, dragă, o poți pune pe umeri? Prefă-te că e un șal, dragoste, dacă îți e mai ușor. Avem nevoie de un pahar de plastic. Trix, dă o fugă la McDonald’s și ia câteva... Ashling se întoarse către Mercedes și o întrebă, înmărmurită: — Sigur, pozele astea nu au cum să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
spuse Francine, aducându-și corpul rotofei în dormitor. Mama spune că trebuie să îți țin de urât. — Nu vreau să îmi ții companie, spuse Lisa, abia putându-se ridica de pe pernă. —Pot să probez asta? Francine pusese ochii pe un șal cu pene roz. — Nu. Ea l-a pus oricum pe ea și s-a admirat în oglinda mare, îmbrăcată în pantaloni înflorați și un tricou galben. Nu ar trebui să fii la școală? întrebă Lisa abia vorbind. Nu, râse Francine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Boo, un om de pe stradă, ca pe persoana care era cu adevărat. Refuzase să o dea afară pe monstrulețul de Shauna când aceasta pusese un zero în plus într-un număr din Gaelic Knitting și oamenii s-au trezit croșetând șaluri de trei metri, în loc de un metru. Robbie are dreptate, realiză ea. Chiar l-aș călări pe Jack Devine de îndată ce aș pune ochii pe el. —Ashling! o trezi Lisa iritată. Pentru a suta oară, introducerea asta e a dracului de lungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
el, aștepta să-l atingă; apoi totul se risipea. Într-o dimineață, pe când se plimba, o văzu pe mama lui coborând pe drum. Mergea încet, trecându-și degetele peste ochi, și se așeză într-un colț; tremura, se înveli cu șalul de lână. Gajus se apropie de ea și-i spuse: — Ți-e frig. — Nu, răspunse ea tresărind, aici bate soarele. Gajus se așeză lângă ea și-i zise deodată: — Chiar dacă-mi astup urechile cu mâinile, aud lumea vorbind despre tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Dar de toate astea a venit să mă salveze tatăl tău. Nu ne-am despărțit niciodată. Numai în timpul călătoriei în Aegyptus... Acum știi de ce m-ai văzut plângând în seara aceea în castrum. Se ridică, se înfășură mai bine în șalul de lână, tremurând. Nu ți-ar fi ajutat la nimic durerile astea înainte de vreme, copile. Gajus se ridică la rându-i și-i spuse: Îți mulțumesc că ai vorbit despre asta. Mama lui îl privea. O întrebă: — Cum te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Era o acuzație ce putea atrage pedeapsa capitală; și fiindcă cea mai dezgustătoare consecință a tiraniei era lipsa curajului civil, senatorii se întruniră pentru judecată, al cărei rezultat părea sigur. — Îl pierdem și pe el, spuse Agrippina, cuibărindu-se în șalul ei de lână de care nu se mai despărțea, așa cum odinioară căutase brațele lui Germanicus. Pe când vorbea astfel, în aula plină a Senatului izbucnea, într-un mod neașteptat, cel care fusese proconsul în Africa și-i pusese pe fugă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
dus de-aici, unul după altul. Amintește-ți însă că, dacă reușești să trăiești, o să ai plăcerea de a alege felul în care să mă răzbuni. Veniră s-o ia pe Agrippina în zori. Ea își puse pe umeri un șal subțire, se întoarse, își îmbrățișă firesc fiul și, desprinzându-se de el fără să plângă, îi zise să nu uite de puii de păun din cușca pentru păsări. El îi făgădui și rămase singur cu preceptorul grec, înspăimântatul Zaleucos. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
sângelui tău, încheie ofițerul. Simți înlăuntrul său o scăpărare de mândrie. Se uitară unul la altul, o privire intensă, bărbătească. Intrară în ultima sală. În fund, Livia singură era așezată, fiind înconjurată de oameni care stăteau în picioare. Avea un șal alb de lână pe umeri, o pătură albă pe genunchi; își ținea picioarele pe un scăunel. Privea spre băiat. Chipul îi era foarte slab, cu pielea gălbuie, îmbătrânită, părul rar îi era strâns într-o pieptănătură înaltă, cum se purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
că toți cei prezenți erau surprinși -, în casa care a fost a divinului Octavianus Augustus și a mea. Apoi porunci: — Apropie-te. El se supuse; simți izul trupului ei bătrân. Părul prost periat părea prăfuit. Nu purta nici o bijuterie. Lâna șalului era grosolană. Zise: — Ți se va arăta unde poți locui. Îl expedie cu un gest. De atunci, luni în șir n-o mai văzu pe Livia decât de departe. Într-o încăpere oarecare, deloc mare, cu o singură fereastră ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
înghițitură de apă. Rămase așa, cu pleoapele închise. Nu era nici zi, nici noapte, nici lumină, nici întuneric, nici zgomot, nici liniște. Nu îl căutară. Apoi veni tânărul Helikon, care-i șopti: „Tremuri de frig“, și îl înveli cu un șal subțire de lână. El deschise ochii și-i spuse: — Trebuie să-l cauți pe Callistus. Așteptă. Helikon se întoarse. — Callistus spune că moartea lui Sejanus îi dăduse un timp speranțe și mamei tale... Însă apoi, moartea lui Drusus... bâigui. „Ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
nu-i era îngăduit să debarce. Mintea lui se învârtea în jurul acelei fantasme, al fumului în care se transformase amintirea ochilor, a gesturilor, a glasului ei. Trecuseră șapte ani de când o văzuse plecând, escortată de pretorieni, punându-și pe umeri șalul acela subțire. Deschise ochii; se iveau zorii. În cameră intră încet Helikon. — N-ai dormit nici în noaptea asta, spuse blând, după ce-l privi. Se ridică în capul oaselor, fără să-i răspundă. Era cu adevărat obosit. Helikon aduse un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Stacey ascundea aproape sigur o conștientizare nefericită a propriei lipse de atractivitate. M-am gândit că un compliment nu ar trece drept jignire, ba chiar ar putea știrbi ceva din defensiva pe care o purta în jurul ei ca pe un șal impenetrabil. Ce inel drăguț! i-am zis eu cam la a șaptea vizită la magazin. Pe degetul mijlociu al mâinii drepte purta un ineluș de aur, care îmbina un filigran răsucit și mici pietre albastre. În mod inevitabil, era parțial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
lui Jim, doamna Vincent atîrnase un cearșaf vechi În jurul părții lui de cameră. Ea și soțul ei - agent de bursă la Bursa din Shanghai - nu suportau prezența lui Jim, iar În decursul anilor fortificaseră unicul lor colț, Înșirînd laolaltă un șal ros, un combinezon și capacul unei cutii de carton, astfel Încît semăna cu una dintre acele colibe În miniatură care păreau să se Înalțe singure, dintr-odată, În jurul cerșetorilor din Shanghai. Familia Vincent nu s-a mulțumit doar să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Înainte. Le-a explicat clientelor că articolele mai mari, cum ar fi pătuțurile pentru copii sau căruțurile pot fi comandate din catalogul Les Sprogs. Cât timp toată lumea scotea oooo-uri și aaa-uri - mai ales datorită costumelor guatemaleze pentru bebluși, a șalurilor din cașmir pentru botez și a așternuturilor extrem de costisitoare din bumbac organic - Ruby a fost de-a dreptul surprinsă, gândindu-se cât de răsfățate erau aceste femei și cât erau de străine de viața unei femei obișnuite. Ascultând-o pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
de data asta Îl ducea pe Alfie Într-un ham de pus În față. — Ea e fata de care ți-am zis, Îi șopti Ruby lui Chanel În timp ce Hannah intra. Cea cu sulul de bani peșin. Chanel, care Împacheta un șal de botez pentru o clientă, se uită Înspre ușă. Poate e femeie de gangster, Îi șopti lui Ruby drept răspuns. Ruby Îi dădu un ghiont Între coaste ca să tacă din gură. În timp ce clienta lui Chanel ieșea ținând punga de cumpărături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
din piele de căprioară pestriță, cel pe care l-a avut în călătoria de nuntă. Mă atinge cu brațul, în timp ce caută un fular în dulapul cu mai multe uși care acoperă tot peretele. Este îmbrăcată cu un costum-pantalon cu guler șal, dintr-un jerseu moale de culoarea nucșoarei. La gât poartă un șirag foarte simplu din boabe mari de chihlimbar, legate cu un fir de mătase neagră. Iau o cămașă, am numai cămăși albe și costume cu cravata pusă pe același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Acum vom merge să facem dragoste pe cuvertura de pluș, te vei lipi de mine și vei rămâne din nou însărcinată. Ne vom duce în Somalia și casa noastră va fi plină de copii, copii în leagăn, în hamace, în șaluri... Dar noi eram deja o fotografie, Angela. Una din fotografiile acelea rupte care separă între umeri doi iubiți care s-au pierdut. Acum se va duce să taie lujere, să vândă flori cine știe cui. Unui amant, cuiva care merge la cimitir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
gândul la craterul stins al unui vulcan. Casele de un ocru-deschis cățărându-se îngrămădite una într-alta păreau păreau bucăți de sulf cuibărite în stâncă. Femei greoaie în costumele lor tradiționale, cu ciorapi negri de lână, încălțăminte de lucru și șaluri pe spate, mergeau pe mijlocul drumului care ducea la cimitir și fără să se dea la o parte, ne priveau neîncrezătoare ca niște capre. Am sosit înaintând la pas în piațeta din fața intrării, unde alte persoane, mai obișnuite, îmbrăcate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
de femei. Am pășit pe culoar, am trecut de perdea și m-am îndreptat spre partea din față a încăperii lungi și înguste. Chivotul era deschis. Tora stătea pe o masă înaltă de lemn. Un grup de bărbați acoperiți cu șaluri de rugăciune se înghesuiau în jurul ei, cântând. Deși nu înțelegeam cuvintele, ceva în mine răspunse cadenței neobosite, dar ce suflet nu se lasă înduioșat de o lamentație pe note joase? În timp ce cântau, își îndoiau genunchii, apoi îi întindeau pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
aflam aici? Unul dintre bărbați se desprinse de grup și începu să se apropie cu spatele, pe coridor, spre mine, aplecându-se, legănându-se și cântând. Când ajunse lângă mine și se întoarse, am fost surprins. De la distanță, învăluiți în șalurile de rugăciune, cu micile tichii pe cap, toți păreau bătrâni, dar acest bărbat era cam de vârsta mea. Tichia lui neagră stătea cocoțată pe o claie de păr sârmos și roșcat. Sub curelușele de piele care îi țineau legată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
despre această curiozitate minoră, un evreu roșcat. S-a înclinat din nou. Nu eram sigur dacă făcea parte din dans sau dacă se înclina în fața mea. Mi-a întins o carte cu coperți negre, moment în care i-a căzut șalul de rugăciune. Curelușele care legau o altă cutiuță neagră din piele îi strângeau brațul și îi distorsionau numărul tatuat pe el. Ținea în continuare cartea întinsă spre mine, așa cum vameșul îmi întinsese actele în acea dimineață pe chei. Am luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
zadar. Jurnalul Annei mă amuțise. Aceste ritualuri și obiecte pe care mi le aminteam doar pe jumătate nici măcar nu-mi făceau pielea de găină. Am așteptat până când credincioșii și-au strigat ultimul amin și au început să își dea jos șalurile de rugăciune, apoi am pornit-o înapoi pe culoar. Bărbatul cu părul roșu mă urmă, așa cum știam că va face. Mă ajunse din urmă când eram lângă ușă și se aplecă să îmi spună ceva. Am simțit o aromă puternică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Maurice Chevalier, cântărețul francez romantic... Era o persoană foarte atrăgătoare.“ Amintiri despre Anne Frank: povestea femeii care a ajutat familia Frank să se ascundă, de Miep Gies și Alison Leslie Gold „Mai era și problema celui de-al doilea act șal dramatizării Jurnalului Annei Frankț, care stagna... Pe 8 septembrie, după repetiție... șscenariștii, regizorul și producătorulț au găsit soluția: domnul van Daan va fura niște pâine.“ Adevărații Nick și Nora: Frances Goodrich și Albert Hackett, scenariști pentru teatru și film clasic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]