3,075 matches
-
pentru a însoți o mâncare? reluai eu fraza, foarte francez și dorind să dau lecții despre subtilitățile limbii mele. -Nu. Vedeți dumneavoastră, eu nu cinez. Șampania înseamnă să bei și să mănânci. -Atenție la beție. -Sunt în căutarea ei. Beția șampaniei e o comoară. Vorbea fără urmă de accent. Eram uimit. În mod paradoxal, lucrul acesta scotea în evidență originea ei străină. Pronunția sa prea perfectă nu era cea a unei franțuzoaice get-beget. -Scuzați-mă că nu vă vorbesc în suedeză, începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
și efectuă traseul acesta de mai multe ori. Anumite cuvinte își capătă deplinul înțeles abia în gura celorlalți. Mai cu seamă prenumele. Vrăjit și confuz, nu găsii nimic de zis. -Iertați-mi indiscreția, se scuză ea. Nu-mi stă în fire. Șampania e de vină. Goli sticla în cele două cupe și ținu un toast: -Pentru întâlnirea noastră! -Pentru întâlnirea noastră. Bău tot dintr-o singură sorbitură. Când ajunse la fundul cupei, mi se păru că ochii săi își dublaseră volumul. -Șampania
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
să fie soțul unei asemenea femei? Mă întrebam dacă ea este la curent cu complotul. Nu se arătase oare fermecătoare, primitoare, discretă cu privire la mine? Fără a mai vorbi de modul acesta încântător în care m-a invitat să beau o șampanie al cărei nume pica la țanc. Ultima ipoteză îmi displăcu. Dacă acceptam fără greutate că toată povestea asta era o înscenare, nu puteam tolera ca fata aceasta să fie în cârdășie cu cineva. Nu se potrivea cu ceea ce știam despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
fata aceasta să fie în cârdășie cu cineva. Nu se potrivea cu ceea ce știam despre ea. „Ceea ce știi despre ea? Ce știi tu despre ea?” Știam niște rochii împrăștiate, niște ochi, o siluetă, un glas, o propensiune pentru a cina șampanie, dar nu pentru șampanie. Și dacă juca teatru? Avea un fizic de comediană - nu, era ridicol, nu există așa ceva, un fizic de comediană, cum e posibil să inventezi expresii atât de găunoase? Pe deasupra, ce comedie îmi jucase? Nu-mi spusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
în cârdășie cu cineva. Nu se potrivea cu ceea ce știam despre ea. „Ceea ce știi despre ea? Ce știi tu despre ea?” Știam niște rochii împrăștiate, niște ochi, o siluetă, un glas, o propensiune pentru a cina șampanie, dar nu pentru șampanie. Și dacă juca teatru? Avea un fizic de comediană - nu, era ridicol, nu există așa ceva, un fizic de comediană, cum e posibil să inventezi expresii atât de găunoase? Pe deasupra, ce comedie îmi jucase? Nu-mi spusese nimic despre ea, decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
râs. -Spune mai degrabă că dumneata mori de poftă. -Așa e. Dar îmi place ca dorințele mele să fie să se potrivească cu cele ale oaspetelui meu. Ei drace, îmi făcea avansuri? Se impunea prudență. -Aveți o provizie mare de șampanie? -N-ai idee. Vrei să vezi? Îmi întinse mâna ca să mă invite să verific imensitatea stocului de șampanie. Situația aceasta era prea frumoasă pentru a fi adevărată. Îmi pusei mâna în a ei, mână care se vădi mortal de plăcută. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
să fie să se potrivească cu cele ale oaspetelui meu. Ei drace, îmi făcea avansuri? Se impunea prudență. -Aveți o provizie mare de șampanie? -N-ai idee. Vrei să vezi? Îmi întinse mâna ca să mă invite să verific imensitatea stocului de șampanie. Situația aceasta era prea frumoasă pentru a fi adevărată. Îmi pusei mâna în a ei, mână care se vădi mortal de plăcută. Mă conduse la subsol, alcătuit din mai multe încăperi spațioase și pline de lăzi cu conținut misterios. Plutea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
e acolo, iar acum iată fericirea. Deschise o ușă. Văzui un bazin adânc de vreo treizeci de centimetri, vast, umplut cu o apă ticsită cu sloiuri de gheață, din care se ițeau la suprafață puzderie de gâturi de sticle de șampanie. Ai fi crezut că e o inundație datând din era glaciară ce invadase mormântul acelui împărat chinez care fusese înmormântat împreună cu mii de statui de războinici cu efigia armatei sale. -Visez, murmurai. -În felul acesta, în orice moment din zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
e o inundație datând din era glaciară ce invadase mormântul acelui împărat chinez care fusese înmormântat împreună cu mii de statui de războinici cu efigia armatei sale. -Visez, murmurai. -În felul acesta, în orice moment din zi ori din noapte, avem șampanie la temperatura ideală. -Câte sticle sunt? -Habar n-am. O mașinărie se ocupă de menținerea unui curent și de regenerarea apei în sloiuri. Sticlele nu trebuie să fie prea apropiate una de alta, pentru ca bucățile de gheață să poată circula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
veuve-clicquot? -E preferata mea, dar avem și dom-pérignon, preferata lui Olaf. Și pe lângă asta, avem și roederer și krug. -Cum procedați ca să le reperați? Malițioasă, mă duse în fața unui tablou de bord, acoperit cu butoane și cu etichete ce repertoriau șampanii și ani. -Când apeși butonul pentru șampania aleasă, sticlele se luminează. De exemplu, roederer 1982. Apăsă tasta. Apărură mai multe sticle, într-un nimb verde-jad. -Dacă apeși toate tastele deodată... Bazinul deveni și mai feeric, oferind privirii o suprapopulație portocalie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
dom-pérignon, preferata lui Olaf. Și pe lângă asta, avem și roederer și krug. -Cum procedați ca să le reperați? Malițioasă, mă duse în fața unui tablou de bord, acoperit cu butoane și cu etichete ce repertoriau șampanii și ani. -Când apeși butonul pentru șampania aleasă, sticlele se luminează. De exemplu, roederer 1982. Apăsă tasta. Apărură mai multe sticle, într-un nimb verde-jad. -Dacă apeși toate tastele deodată... Bazinul deveni și mai feeric, oferind privirii o suprapopulație portocalie de veuve-clicquot, strălucirea albastru pal de dom-pérignon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
onoarea lui Olaf, mi-ar plăcea să beau un dom-pérignon. Nu îndrăznii să precizez că nu băusem niciodată așa ceva. Astfel de lucruri nu trebuie să-i fie necunoscute unui personaj atât de important ca mine. De altfel, voiam să descopăr șampania preferată a predecesorului meu. Ea apucă o sticlă, o puse într-o frapieră pe care o umpluse în bazin. Eram uimit de densitatea sloiurilor. Sigrid deschise un frigider plin de cupe strălucind de chiciură, luă două și urcă înapoi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
însă poate că era din pricină că petrecusem o zi cu mult mai plăcută decât în ajun. M-am străduit să-mi ascund tulburarea sub masca unui bărbat de lume obișnuit cu genul acesta de plăceri. -Este pentru prima oară că beau șampanie imediat după siestă, spusei. -Cum e? -Perfectă. Ai avut dreptate, e tocmai ce-mi trebuia. -Aseară, ai cinat. În seara asta, postești. Nu găsești că pe stomacul gol șampania are un gust mai bun? -Poate. Ți se întâmplă să și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
cu genul acesta de plăceri. -Este pentru prima oară că beau șampanie imediat după siestă, spusei. -Cum e? -Perfectă. Ai avut dreptate, e tocmai ce-mi trebuia. -Aseară, ai cinat. În seara asta, postești. Nu găsești că pe stomacul gol șampania are un gust mai bun? -Poate. Ți se întâmplă să și mănânci? -Nu prea des. -Ești manechin? -Nu. Nu lucrez. Am o viață trândavă și luxoasă. Zâmbi și umplu iar cupele. -De câtă vreme îl cunoști pe Olaf? întrebai. -M-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
să-i aducă aminte unui slujitor care îi este datoria. Ea se duse în bucătărie, desfăcu o cutie de pateu pentru pisicile de lux pe care o goli într-o farfurie adâncă. O puse pe podea. Ne terminarăm sticla de șampanie privindu-l pe Biscuit cum își devorează tainul. -Eu l-am cules pe Biscuit acum doi ani, la fel cum m-a cules Olaf pe mine. Era un motănel slab și speriat. -S-a schimbat. -Vrei să spui că s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
cu atâta amabilitate și îmi oferea clos-vougeot 2003. -E un vin grozav. -Desigur, răspunse non-Sigrid luând o înghițitură. Palatul meu nu este destul de delicat ca să-mi pot da seama. -Nu-ți place? -Nu pe cât aș vrea. -Înțeleg. Ești o extremistă a șampaniei. -Așa e. Nu am cutezat încă să o întreb care îi este prenumele. Îmi doream atât de mult să-l știu încât excesul meu de curiozitate ar fi făcut ca întrebarea mea să sune foarte intim. Mai apoi mă gândii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
felul acesta. -Nu e prost deloc. Dacă mă vezi că fac la fel, o să știi că trebuie să mă alimentezi. Râse. O urmai în bucătărie. Biscuit se năpusti asupra pateului său de patru stele. -Mă duc după o sticlă de șampanie? Se crease un obicei. În vreme ce ea era în pivniță, insultai pisica: -Imbecilule. Urma în sfârșit să-mi spună cum își petrece timpul dar a trebuit ca domnul să vină să-și ceară miaul. Biscuit nu-mi acordă atenție. Triumful lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
Sigrid reveni cu o veuve-clicquot într-o frapieră. -Propun ca din două în două zile să bem câte o văduvă, zise ea. Părea să fi prevăzut că voi rămâne multă vreme. Îmi convenea. -N-am putea să ne întoarcem în salon? Șampania cu mirosul de motan... -Într-adevăr, spuse ea. Și-apoi, nu-mi plăcea s-o împart pe Sigrid cu Biscuit. Umplu din nou cupele aburite. -În seara asta, pentru cine toastăm? întrebă ea. -Pentru Sigrid. Pentru identitatea pe care ți-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
impresia că o deranjez. Mă servii cu o a doua cupă întrebându-mă despre ce aș putea să vorbesc. Ce subiect să aleg ca să nu fie periculos ori stânjenitor? Tânăra fu cuprinsă de amețeală. Se scuză și se întinse. -E șampania pe stomacul gol, spusei. N-ai mâncat nimic astăzi. -Nu e grav. Îmi place să mi se învârtă capul. Râsul ei mă avertiză că era nițel cherchelită. Am prins momentul. -Vorbește-mi despre dumneata, Sigrid. -Sunt așa de puține de spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
revii după o asemenea informație? -E simplu, n-am păstrat nicio amintire despre Teheran, o asigurai. -Poate că e un semn bun. Îți amintești ceea ce te șochează, ceea ce te deranjează. -Ori ceea ce te farmecă. -Sunt și mai fericită că beau șampanie ca să aud asemenea lucruri. Râse. Mă întrebai dacă nu cumva exageram. Reluă: -Meseria dumneavoastră nu e de invidiat. Secrete avem cu toții. Însă noi, cel puțin, suntem stăpâni pe ele. Noi alegem ce să trecem sub tăcere. Și ne rezervăm dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
ea cu admirație. Îmi umplu din nou cupa. -De ce ai ales această meserie, Olaf? Eram încântat că-mi pusese întrebarea asta. Un agent secret era probabil un tip pe care o frumoasă blondă îl servea cu o cupă de șampanie. Însă ea aștepta un răspuns serios și m-am străduit să n-o decepționez: -Oare noi alegem, Sigrid? E destinul. Noi suntem cei aleși. -Cum știe cineva că e ales? Luai o înghițitură și mă lansai într-o înaltă acrobație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
râs. -Să dormi și să mănânci. O să-ți spun Biscuit Doi. -E straniu că-mi spui asta. E tocmai la ce mă gândeam înainte de a adormi. -Știu că ți-e foame, dar n-am putea bea tradiționala noastră sticlă de șampanie? Șampania hrănește. -Bine. Cu condiția ca după aceea să cinăm. -Roederer medaliat? -De ce nu? În timp ce ea coborî în pivniță, mă întrebai cum de puteam fi în halul acesta de blazat încât perspectiva de a bea o șampanie de calitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
-Să dormi și să mănânci. O să-ți spun Biscuit Doi. -E straniu că-mi spui asta. E tocmai la ce mă gândeam înainte de a adormi. -Știu că ți-e foame, dar n-am putea bea tradiționala noastră sticlă de șampanie? Șampania hrănește. -Bine. Cu condiția ca după aceea să cinăm. -Roederer medaliat? -De ce nu? În timp ce ea coborî în pivniță, mă întrebai cum de puteam fi în halul acesta de blazat încât perspectiva de a bea o șampanie de calitate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
sticlă de șampanie? Șampania hrănește. -Bine. Cu condiția ca după aceea să cinăm. -Roederer medaliat? -De ce nu? În timp ce ea coborî în pivniță, mă întrebai cum de puteam fi în halul acesta de blazat încât perspectiva de a bea o șampanie de calitate cu o creatură de vis să mi se pară atât de firească. Și asta în vreme ce ar fi trebuit să fiu la volanul Jaguarului ca să scap de Georges Sheneve. Renunțai să mai pricep ce mi se întâmpla. De îndată ce era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
femeie frumoasă - eram tare. Viața mea alterna secvențe de paranoia și de toropeală voluptoasă. Era ceasul plăcerilor. Sigrid reveni cu tava. Deschise o sticlă de roederer 1991 și-mi turnă într-o cupă givrată pe care mi-o întinse. Susurul șampaniei care curge anunță fericirea. Era o seară călduță de vară, gazda mea purta o rochie scurtă care dădea la iveală gambe demne de o scandinavă. Ai putea contracta sindromul Stockholm pentru mai puțin de-atâta. Ciocnii („Pentru Biscuit care ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]