772 matches
-
învățarea unor noi concepte lingvistice, textuale sau de teorie literară. - a comunica pentru a învăța, atunci când comunicarea depășește stadiul de obiect al învățării și devine mijloc și mediu al proceselor de asimilare și rafinare a înțelegerii. Realizarea competențelor-cheie în perioada școlarității, așa cum sunt stabilite de Cadrul Comun European: inițiativă și antreprenoriat; sensibilizare și exprimare culturală; competențe sociale și civice; comunicarea în limba maternă; comunicare în limbi străine; competențe matematice de bază în științe și tehnologii; competența digital, asigură dobândirea unei competențe
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în context social; 3.1. Dezvoltarea competenței de comunicare la nivelul fonetic are la bază formarea deprinderilor de rostire și scriere corectă a sunetelor, silabelor și cuvintelor. Aceste deprinderi sunt conturate încă din învățământul preșcolar și urmărite pe tot parcursul școlarității. Competențe specifice Conținuturi associate - sesizarea corectitudinii/incorectitudinii gramaticale a unui enunț și/ sau a formelor lexicale; - adaptarea vorbirii la parteneri și la situația de comunicare/ situații de comunicare diverse; - corespondența dintre sunet și literă; - vocalele, consoanele, semivocalele; - grupurile de sunete
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
aptitudinilor creatoare. Pentru ca potențialul creativ al fiecărui copil să se dezvolte, trebuie să se țină seama de individualitatea fiecărui copil. Înainte de a face primele demersuri de educație a creativității copilului ar fi utilă o definire operațională a creativității la vârsta școlarității mici. După cunoașterea conceptului, școlii contemporane îi revine sarcina cultivării gândirii inovatoare. Opiniile vis-a-vis de rolul școlii în procesul de creativizare a societății sunt destul de diferite și presupun o serie de transformări în organizarea învățământului românesc:obiectivele instructiv-educative ar trebui
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
pe evaluarea ideilor proprii, deoarece copiii își folosesc la maximum capacitatea de generare și evaluare a soluțiilor problemei. Evaluarea de către terți și criteriile pentru determinarea soluțiilor semnificative, ar trebui folosite numai în cazul adolescenților mari sau al adulților. Intrarea în școlaritate creează funcției imaginative noi solicitări și condiții: descrierile, tablourile, schemele utilizate în procesul transmiterii cunoștințelor solicită participarea activă a proceselor imaginative. Foarte mult este solicitată imaginația reproductivă, copilul fiind pus adesea în situația de a reconstrui imaginea unor realități (evenimente
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
imaginația reproductivă, copilul fiind pus adesea în situația de a reconstrui imaginea unor realități (evenimente, fapte istorice, plante și animale etc.) pe care nu le-au cunoscut niciodată. Pot fi distinse două stadii ale dezvoltării imaginației de-a lungul micii școlarități: unul inițial, definitoriu pentru primele două clase, caracterizat prin aspectul, însă, imperfect, sărac în detalii al imaginilor create. Către începutul clasei a treia se conturează un nou stadiu determinant de contactul sistematic cu procesele de învățare, care introduc o oarecare
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
prisma creativității, s-ar influența 55 atitudinile creative în sens pozitiv, s-ar valorifica potențialul de creativitate. Din această perspectivă direcția de acțiune analizată are avantajul că dacă s-ar realiza, ar asigura continuitatea stimulării creativității pe toate treptele de școlaritate. Fără îndoială că întreg acest efort ar fi inutil dacă nu s-ar produce modificări în câmpul documentelor școlare (planuri de învățământ, programe, manuale), al proiectării și al evaluării. Rolul școlii în destinul creativității e amplu comentat în lucrările de
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
cadrele didactice, astfel încât elevii cu cerințe speciale să primească sprijin direct în activitățile de învățare sau să fie antrenați și valorizați într-o activitate de grup; activitatea de predare în parteneriat să se desfășoare la clase de același nivel de școlaritate, iar designul clasei să permită lucrul în grupuri de câte trei-cinci elevi; încadrarea strategiilor incluzive și a metodelor de învățământ interactive în practica educațională pentru dezvoltarea capacităților (cognitive, sociale, motrice, artistice, afective etc.) necesare formării autonomiei și independenței copilului în
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
sfera de interes a serviciilor educaționale speciale (învățământul special), dar numai după evaluări repetate. Tot în sarcina comisiilor de specialitate se înscriu și identificarea, evidența și decizia de orientare a copiilor/elevilor cu dizabilități grave sau severe (pe toată perioada școlarității, de regulă până la vârsta de 18 ani) către serviciile speciale de educație și recuperare existente la nivelul comunității (aceste servicii pot fi oferite de unele instituții publice sau centre de asistență și ocrotire a persoanelor cu dizabilități din cadrul unor organizații
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
elevii cu cerințe speciale fie să primească sprijin direct în activitățile de învățare, să fie antrenați și valorizați într-o activitate de grup; activitatea de predare în parteneriat să se desfășoare, de preferință, la clase aflate pe același nivel de școlaritate, astfel încât informațiile vehiculate în activitatea de predare-învățare să facă apel la experiențe de învățare cunoscute sau parcurse; designul și mobilierul clasei să permită lucrul în grupuri de elevi: mobilier individualizat, mobil și confortabil pentru elevi, posibilitatea ca unele activități să
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
forme de educație specială în orice tip de școală. Altfel spus, educația specială devine, în timp, și un atribut al școlii obișnuite, prin conștientizarea faptului că fiecărui copil/elev i se poate întâmpla să aibă, într-o anumită perioadă a școlarității, mai mult sau mai puțin tranzitorie, anumite dificultăți de învățare. Educația specială este guvernată de următoarele principii generale: intervenție educațională timpurie, în raport cu momentul identificării problemelor de instrucție și educație; egalizarea șanselor de participare la procesul de integrare educațională și socială
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în același timp, mâhnirea provocate de constatarea că în descrierea și explicarea diferitelor probleme, carențe, disfuncționalități și traume familiale (certuri, neglijențe, violențe, abuzuri etc.) inclusiv psihologii scot în evidență determinarea tranșantă a factorilor (macro)sociali, dintre care sărăcia (asociată cu școlaritatea redusă) este decisivă. Satisfacție din punct de vedere epistemologic, ca sociolog, adâncă mâhnire, ca umanist, pentru gravele inegalități ce există în lume. Mai precis, în cazul de față, pentru amara concluzie că asistența și terapia, cu toată importanța lor socială
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de copii era alăptat și îngrijit de propria mamă. • Divorțialitatea și recăsătorirea focalizează un număr impresionant de studii. Se urmărește depistarea variabilelor relevante implicate în disoluția mariajului. Patru seturi principale de variabile (independente) sunt considerate răspunzătoare pentru divorț: condițiile premaritale (școlaritate, vârstă, etnie, religie); „investițiile” (materiale și psihologice) pe care partenerii le fac la căsătorie și în timpul ei; forțele pieței de muncă (ocupația soților, veniturile, șomajul etc.); în multe studii, atitudinea față de divorț, înscrisă pe fundalul mai larg al concepției generale
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
intelectuali este pertinentă. (De observat că în asemenea studii se consideră de obicei ocupația tatălui, și aceasta din trei motive principale: în foarte multe familii, apartenența socială și de clasă a soților este diferită, muncitor-funcționar, țăran-muncitor muncitor-funcționar, țăran-muncitor etc., dar școlaritatea tatălui este de obicei mai înaltă și, în consecință, statutul lui socioeconomic mai mare; în numeroase familii, doar tatăl este angajat în câmpul muncii; în general, doar tatăl aduce un venit mai mare în familie și în multe familii tatăl
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
majoritatea tinerilor cred și au ca deziderat, adică încheierea căsătoriilor doar pe criteriul dragostei „dezinteresate” (romantice), fără opreliști și prejudecăți sociale, cuplurile conjugale nu se formează întâmplător nici din unghiul de vedere al statutului socioprofesional (care este puternic corelat cu școlaritatea). Homogamia socioprofesională trebuie înțeleasă în sensul că indivizii tind să se grupeze marital între ei în acord cu clasa, statutul social sau cu categoria socioprofesională din care fac parte și cu gradul de școlaritate. Există și o homogamie de profesii
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
socioprofesional (care este puternic corelat cu școlaritatea). Homogamia socioprofesională trebuie înțeleasă în sensul că indivizii tind să se grupeze marital între ei în acord cu clasa, statutul social sau cu categoria socioprofesională din care fac parte și cu gradul de școlaritate. Există și o homogamie de profesii specifice, dar ea este mult mai slabă (medici cu medici, de exemplu). Studiile de specialitate au confirmat cât de prezentă este selectivitatea socioprofesională în alegerea partenerului. Și cu toată accentuata mobilitate socioprofesională din țările
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cele existente în regimul socialist. În acest sens, trei mecanisme majore sunt de luat în considerare: polarizarea în ceea ce privește averea, calitatea vieții și statutul social (marginalizare și chiar excludere socială), acest criteriu având tendința de a-l transgresa pe cel al școlarității; migrația externă, definitivă sau pendulatorie, care poate fi și un factor compensator vizavi de primul mecanism; gradul general de școlaritate, în special de pregătire universitară pe ansamblul populației, aflat în creștere. La intersecția acestor mecanisme, consensualesau de sens contrar, homogamia
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vieții și statutul social (marginalizare și chiar excludere socială), acest criteriu având tendința de a-l transgresa pe cel al școlarității; migrația externă, definitivă sau pendulatorie, care poate fi și un factor compensator vizavi de primul mecanism; gradul general de școlaritate, în special de pregătire universitară pe ansamblul populației, aflat în creștere. La intersecția acestor mecanisme, consensualesau de sens contrar, homogamia socioprofesională va fi mai polimorfă decât în trecut. 5.2.3. Rasă, etnie și religie tc " 5.2.3. Rasă
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
paradigmatic, segregarea de roluri este în funcție de diferența de investiție de capital dintre cei doi soți în capitalul marital (comun). La rândul lui, capitalul personal investit depinde de o serie de variabile, cum ar fi averea prealabilă, salariul și alte venituri, școlaritatea. B. Lemennicier (1978) a construit un tablou al comportamentelor de rol în familie în care a introdus două variabile economice și mai multe variabile sociodemografice: vârsta, numărul de copii, mărimea localității, frecvența certurilor, presiunea familială și socială a rețelei. Cele
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
numărul de copii, mărimea localității, frecvența certurilor, presiunea familială și socială a rețelei. Cele două variabile economice au fost: raportul costurilor de oportunitate (salariul soțului supra salariului potențial al soției); raportul de dotare în capital uman (numărul de ani de școlaritate ai soțului supra numărul de ani de școlaritate ai soției). Calculând contribuția fiecărei variabile la timpul alocat treburilor profesionale și celor casnice, autorul găsește că cele două variabile de natură economică evidențiază tot atât de bine, dacă nu mai bine decât explicațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familială și socială a rețelei. Cele două variabile economice au fost: raportul costurilor de oportunitate (salariul soțului supra salariului potențial al soției); raportul de dotare în capital uman (numărul de ani de școlaritate ai soțului supra numărul de ani de școlaritate ai soției). Calculând contribuția fiecărei variabile la timpul alocat treburilor profesionale și celor casnice, autorul găsește că cele două variabile de natură economică evidențiază tot atât de bine, dacă nu mai bine decât explicațiile psihosociale, diferențierile de roluri conjugale și stabilitatea maritală
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
instituții moderne. Se răspunde în acest fel și la aparentul paradox: cu cât țările sunt mai dezvoltate economic la scară mondială, cu atât natalitatea e mai scăzută. Iar în interiorul fiecărei țări avem o corelație foarte puternic negativă între gradul de școlaritate al părinților (în particular al mamei), care la rândul lui este în raport de înaltă corelație pozitivă cu venitul și numărul de copii. Aceasta se întâmplă în principal datorită faptului că dezvoltarea economică și gradul înalt de școlaritate incumbă o
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
gradul de școlaritate al părinților (în particular al mamei), care la rândul lui este în raport de înaltă corelație pozitivă cu venitul și numărul de copii. Aceasta se întâmplă în principal datorită faptului că dezvoltarea economică și gradul înalt de școlaritate incumbă o altă calitate a copilului față de societățile rurale. Se subliniază că această calitate, în speță pe linie educațională, nu este un lux, ci o exigență impusă de societatea modernă. Profesionalizarea mai înaltă asigură o mai mare valoare pe piața
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe munca salariată. Perioada alocată menținerii sarcinii, nașterii, îngrijirii și creșterii copilului costă nu numai timp în sine, ci și bani, fiindcă presupune întreruperea sau micșorarea drastică a muncii. Așa se explică, cel puțin în mare parte, de ce cu cât școlaritatea femeilor este mai ridicată, cu atât doresc (și au) mai puțini copii: pe femeile de un înalt profesionalism, renunțarea la slujbă sau întreruperea ei (în consecință, readaptarea) le costă mai mult decât pe cele cu o pregătire școlară mai redusă
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai puțini copii: pe femeile de un înalt profesionalism, renunțarea la slujbă sau întreruperea ei (în consecință, readaptarea) le costă mai mult decât pe cele cu o pregătire școlară mai redusă. E adevărat că dacă familia (inclusiv soția) are o școlaritate ridicată, în principiușivenitul este mai mare și deci și resursele pentru a acoperi costurile unui copil. Iar dacă avem în vedere că un copil suplimentar costă (marginal) mai puțin decât cel precedent, există și posibilitatea ca pe măsură ce crește venitul să
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a celui intergenetic (distanța dintre nașteri) este și ea influențată de evaluarea raportului costuri-beneficii. Trebuie calculat, de exemplu, ce pierderi și câștiguri sunt în hotărârea de a avea primul copil în perioada optimă biologic, dar care coincide cu cea de școlaritate superioară sau de debut profesional. La fel, începutul mariajului ar fi optim pentru nașterea copilului, dar capitalul marital (inclusiv condițiile de locuit) este de multe ori redus. Intervalul intergenetic mic are avantajul costurilor marginale mai reduse (îmbrăcăminte, ajutorul între copii
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]