801 matches
-
acte de revoltă. Haiducia a fost un fenomen apărut în această epocă, iar pentru stoparea ei au apărut noi mecanisme de represiune. Reformarea sistemelor punitive feudale Unul din cei mai importanți reformatori ai sistemului penal românesc a fost Nicolae Mavrocordat. Școlit în Apus, corespondînd frecvent cu filosofii și cu împărații occidentali și apreciat de sultanul Turciei, Nicolae Mavrocordat (fiul lui Alexandru Mavrocordat, zis Exaporitul sau Păstrătorul Tainelor, care a fost mare dragoman al Înaltei Porți sau ministru de externe vreme de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
delegație guvernamentală, de această dată pentru negocieri precise pe teme economice. Delegația română era condusă de domnul ministru Mircea Coșea, încă de atunci un profesor binecunoscut, un intelectual de înaltă clasă, o persoană agreabilă, care a produs impresii remarcabile ciprioților școliți în Marea Britanie. Din evenimentele lunii noiembrie evoc numai vizita în Cipru a secretarului general al ONU, Kurt Waldheim, și Congresul Partidului Liberal din Cipru. În mod firesc, preocuparea de bază a misiunii era, în perioada respectivă, pregătirea pentru marcarea Zilei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
jucau cărți (din care cauză mie îmi păreau mai moderne). Fratele lor, colonel încă tânăr și arătos, avea să fie implicat în mondenitatea scandaloasă a Bucureștiului postbelic. Aiudul era un oraș unguresc, cu tradițiile înscrise pe zidurile solidelor edificii instituționale (școli îndeosebi, dar și penitenciarul voluminos ca o cetate, mai la margine și doar pentru pușcăriași de drept comun), oraș nordic, sobru și înghețat în umbra misterelor lui trecute. Sobru era, în felul său, și Clujul, deosebindu-se net în privința asta
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
avea grija, inginerul i-a amenințat că-i dă ca ucenici la atelierele căilor ferate, să-i facă muncitori și - cu pedagogia lui temerară - și-a respectat amenințarea. Puși la grea încercare, cei trei s-au arătat însă foarte mulțumiți școlind cu mâinile și doi dintre ei - care purtau numele de Godini -, împreună cu fratele lor bun, care se chema Negoițescu, și-au dus viața în atelier sau pe locomotivă, iar Dumitru s-a trezit, sub comuniști, muncitor veritabil, cu originea socială
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
timp pentru cristalizarea schimbării și pentru operaționalizarea acesteia. La nivelul școlii, schimbarea trebuie însă susținută din interior, nu doar din afara acesteia. În ceea ce privește evaluarea axiologică a schimbărilor educaționale, aceasta presupune coexistența a două elemente: * cristalizarea unui referențial axiologic propriu indivizilor și școlii deopotrivă și * formarea unor competențe axiologice. Definit drept "totalitatea mobilurilor individuale și a normativelor supraindividuale, interiorizate de subiect, care se actualizează în orice act de valorizare" (C-tin. Cucoș, 1996, p. 186), referențialul axiologic se construiește în timp, ca urmare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
școli, nici formularea sa în termeni triumfaliști. Dimpotrivă, ea trebuie să fie reală, inteligibilă, să poată fi susținută și demonstrată de fapte, să fie în strânsă legătură cu calitatea educației, curriculum-ul, managementul etc. Pentru formularea misiunii și a viziunii școlii următoarele întrebări pot constitui repere utile: care este scopul organizației școlare, de ce există aceasta? Ce aspecte conferă unicitate școlii? Care sunt așteptările și cerințele grupurilor de interes? Care sunt valorile cheie ale organizației școlare? 3. Scopurile proiectului instituțional. Derivate din
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Sălceanu , am căpătat cunoștințe temeinice de specialist, dar și calități de lider, cum și dorința de a cerceta și întruni cerințele pieții, minuțiozitatea inginerească a detaliului, abilitatea de a ținti și atinge performanțe înalte, într-un cuvânt, am fost bine școlit în “arta” inginerească. Pentru toate acestea, în prag de Centenar, Facultății și iluștrilor mei dascăli întreaga considerație, stimă și recunoștință ! După absolvire, “imboldul” lăuntric mă sensibiliza înspre cealaltă fascinație a mea: dansul. Fără a sta prea mult pe gânduri, mai
CENTENAR ELECTRO, ÎN PAŞI DE DANS. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Adrian Stefan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1013]
-
ei. În 1942, episcopul Sulyok a fost pensionat, iar componentele eparhiilor care aparținuseră Ungariei au revenit eparhiei reformate de dincolo de Tisa, de care aparținuseră mai înainte. În teritoriile re-anexate, Biserica Reformată avusese 331 de școli elementare care, înainte de 1940, fuseseră școli cu limbă de predare mixtă. După re-anexare, cu excepția uneia singure, limba de predare a tuturor acestor școli a devenit maghiara, iar numărul lor a crescut. Dintre toate liceele Bisericii Reformate, în Transilvania funcționau douăzeci (opt școli generale sau pedagogice), printre
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
august 1918 în târgușorul Glodeni, jud. Bălți, dintr-o familie răzeșească. Școala primară a urmat-o în satul Malăești, același județ, între anii 1925-1929. La dorința mamei sale s-a înscris la Seminarul Teologic din orașul Edineț, dar în urma desființării școlii trece la Seminarul din Iași. După absolvirea Seminarului Teologic se înscrie la facultatea de Teologie din Chișinău, apoi trece la Cernăuți și, după ocupația sovietică, trece la Iași. Licența în Teologie o obține în 1942, la Cernăuți,termină Facultatea de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
pornită de la doamnele din marea societate, cu contacte în Europa, posesoare ale unor diplome universitare, care se învârt în diverse cercuri de influențe. Este tot atât de adevărat că masa mare a femeilor este în continuare formată din neveste și mame, unele școlite la "școlile de menaj" sau pensioanele de fete, altele, o mică parte doar, îmbrățișând diverse meserii. Marele salt se produce la începutul perioadei comuniste când, odată cu legea reorganizării învățământului din august 1948, femeile devin beneficiarele eforturilor de educație în masă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în timp ce în Austria și Principate, dezideratele revoluției erau de natură politică, socială și națională, urmărind edificarea unei societăți noi prin eliminarea rămășițelor „vechiului regim” și a dominației străine. Revoluția română de la 1848 a fost în primul rând opera intelectualilor liberali, școliți în Universitățile franceze și germane. Sentimentul de identitate europeană, de apartenență la familia popoarelor occidentale, i-a determinat să acționeze pentru schimbarea fundamentelor politice și sociale din Principate, a mentalității clasei politice românești. Ei au mobilizat masele și au pus
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a caracterizat deschiderea Adunării muntene, numeroasele interpelări vizând scandaluri de corupție și agitația în jurul alegerilor pentru funcțiile de răspundere în Cameră. O lună mai târziu, el descria puternicul impact pe care la avut revoluția din Franța în rândul tinerei generații, școlite la Paris. El prezenta și înființarea la Paris a unei Societăți MoldoValahe sub patronajul poetului Lamartine, privită în Muntenia ca un simbol al sprijinului Franței și ca un îndemn spre o acțiune revoluționară. în București sunt distribuite manifeste cu această
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
s-au Înmulțit ca buticurile din Podu Roș, cu instituțiile statului și funcționarii publici, cu sistemul judiciar, cu oamenii politici și multe alte sectoare din societatea noastră? Referindu-se la realitatea românească de după 1989, profesorul Chelcea observă cum „ideologii comunismului școliți la Moscova dau lecții de democrație”, „foștii șefi ai Securității ocupă paginile ziarelor și apar fără rușine la emisiunile tV”, „vlăstarele de nomenclaturiști și securiști condamnă cu obstinație comunismul”, „informatorii cer asanarea morală a societății”, iar cei ce au fost
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
așteaptă?”. Un discurs autocompătimitor, autovictimizator, un reproș celor care și-au abandonat cu ușurința condiția, adaptându-se la noua situație. Mama era tot marginală Între ceilalți Învățători, avea psihologie de periferic, dar era mândră, Într-ascuns, că poate să-și școlească toți copiii, dându-le un viitor. Spre deosebire de odraslele unora dintre Învățătorii Înlesniți și cu poziții bune, care, de trai bun, nu se omorau cu cartea. Era revanșa ei. Dar această Întâlnire a bulversat-o, a păstrat tot restul vieții În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a dezvăluit atunci o istorie insolită: Kadare era un scriitor agreat de regimul comunist din Albania. Bun, dar nu suficient de cultivat și rafinat. Vrând să fie publicat În franceză, a găsit pe un reprezentant al vechii aristocrații intelectuale albaneze, școlit la Paris, din familie de intelectuali de rasă, băgat În Închisoare de noul regim comunist. Acesta, zicea acel funcționar, a făcut scrierile lui Kadare mai bune În franceză decât erau la origine În albaneză. A fost un pact reciproc avantajos
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
patinoare, prin masaj erotic... Vremuri de criză! Un lamento ca cel al Anei Blandiana („Avem nevoie disperată de elite”) nu are nici o șansă să fie remarcat. Cum, n-avem elite? Nu se pregătește să devină parlamentar un tânăr cool și școlit peste ocean? N-avem atâția ca el, cu titluri academice, bani, mașini „bengoase” și haine de firmă și - mai ales - buni de gură? Am primit, acum două zile, o scrisoare emoționantă de la Serge Moscovici, patriarhul psihosociologilor din Europa de astăzi
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
i s?-?i fac? (re)cunoscut numele� Tinerii sociologi s�nt �n c?utarea unui alt drum �ntr-un context (economic) dificil? Garan?ia principal? a (supra)vie?uirii o afl?m �n societatea din care facem parte. Nu putem r?școli doar prin colb de cronici, doar fantaza asupra viitorului, contemplă, s?rb?tori, spune l?crimoase poezii sau bancuri st�nd pe terase. Ar trebui s? privim cu aten?ie prezentul ?i s? spunem cu onestitate ?tiin?ific? ceea ce vedem
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
loviturii de stat din 1851, Tocqueville se retrage definitiv din via?a politic?. C?ut�nd s? extrag? �nv???minte de pe urma evenimentelor la care a participat, el a �nceput un vast studiu asupra sistemului feudal ?i asupra Vechiului Regim, r?școlind fondurile arhivelor din Tours. A publicat o prim? schi?? a acestui studiu sub titlul L�Ancien R�gime et la Revolution (1856). Dar g�ndirea să asupra subiectului era departe de a fi definitiv stabilit?, fiindc? el �nc? lucra pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
este un județ al Italiei și că s-a trezit în țara noastră în plină toamnă. După o săptămînă de stat ghemuit sub plapumă, în casă, s-a pus vitejește pe înfruntat clima și învățarea limbii. El știa limba persoanelor școlite din țara lui, franceza, plus spaniola și engleza, dar nimeni din sat nu știa vreuna din aceste limbi. Așa că mama preotului îl învăța arătîndu-i obiectele și el repeta cuvîntul. Cînd și-a primit actele de refugiat, a putut merge la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Asta seară parcă este mai cald. El era emoționat, ardea de dorința de a o posedă fizic, după o reîntâlnire târzie. Ea era de acum un simbol pentru el, mama copilului lui, răsplată finală a „aventurilor” lui de cavaler modern, școlit în Europa. Era la rândul lui liber, se dezbrăcase de hainele religiei musulmane, pentru că în toți acei ani ai studenției și ai războiului civil , devenise adeptul filozofiei lui Kierkegaard, și credea cu tărie în putință de a pași dincolo de teama
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
model, un ideal de afirmare a personalității noastre. Fotografia alăturată reprezintă o întâlnire plăcută între PROFESOR și fostul STUDENT, cu ocazia sărbătoririi centenarului Școlii Generale nr. 3 din Huși în anul 1967, când studentul devenise profesor și director al acestei școli centenare. La această sărbătoare, profesorul Ion Gugiuman a scris în cartea de onoare a școlii, următoarele: „La aniversarea a 100 ani a Școlii nr. 3 din Huși, mă bucur ca și un fost elev, deși am absolvit Școala nr. 2
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și mai era încă și la momentul dispariției lui Tolstoi, cea mai fidelă păstrătoare a ideilor lui PAISIE VELICIKOVSKI și principalul difuzor al traducerilor și învățăturilor acestuia. Sfântul pelerin născut în Poltava, în 1722 (cu un veac înaintea lui Tolstoi), școlit în Kiev, înduhovnicit între isihaștii din Muntenia, devenit ieromonah, stareț și păstor de suflete la Athos, retras apoi în mănăstirile din Moldova pentru desăvârșirea operei sale uriașe de traducere din greacă în slavonă, a textelor patristice și mai cu seamă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
economiștii instituției noastre, despre domnul inginer de sistem sau despre domnul administrator, în fiecare am găsit totdeauna persoane deschise, comunicative și bine intenționate. Motto: (Academician Eugen Angelescu) Să fie numai jocul imprevizibil al întâmplării faptul că primul director al acestei școli să fi fost regretatul profesor de matematică, MIHAI ALEXANDRU? Cine altul decât profesorul meu de matematică din clasele gimnaziale, trecut în misterioasa lume a umbrelor de mult timp... Punându-mă alături de dascălii mei, atunci oameni în floarea vârstei, încerc un
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLET. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1849]
-
o vorbă, un tic... Ne pleacă prietenii, parcă nici timp nu mai este să stăm de vorbă, să ne bucurăm de ce avem. Ce prietenii literare ți-au marcat destinul scriitoricesc? Moartea prematură a tatălui meu, Ștefan, preot de țară, interbelic școlit la Bârlad, Huși și Cernăuți (azi Ucraina) m-a marcat esențial. În vara anului 1971 (eram pregătit să trec în clasa a XII-a), decesul lui, pe fondul Tezelor regimului de atunci, avea să-mi declanșeze preocupările pentru literatură (însingurare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
un moment când lor „le mergea foarte rău”, Într-un fel, ca filosofi, situația lor era chiar mai disperată decât a noastră, literați având un nume, un public larg și o critică, care, prin câteva nume prestigioase, ne sprijinea. Inteligenți, școliți la acea ciudată „universitate” a lui Noica de la Păltiniș, pe care, mai mult decât scrierile filosofului, o făcuse celebră cartea lui Liiceanu Jurnalul de la Păltiniș - atacată, e drept, de unele oficine culturale, dar apărută În „absența autorului” din țară, fapt
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]