864 matches
-
mucoasei mobile, și va fi îngroșat marginal și corect modelat, pentru a pune în valoare tonicitatea musculaturii orofaciale. Acest versant poate lipsi din șeaua frontală atunci când creasta edentată din aceasta zonă este proeminentă. La nivelul tuberozităților și al tuberculului piriform, șeaua acrilică va acoperi aceste zone biostatice (fig. 2.4). Versantul oral va trebui să aibă o înălțime egală cu cel vestibular, pentru ca șeaua să prezinte o bună stabilitate. La contactul său cu dintele limitrof, șeaua nu trebuie să pătrundă în
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
șeaua frontală atunci când creasta edentată din aceasta zonă este proeminentă. La nivelul tuberozităților și al tuberculului piriform, șeaua acrilică va acoperi aceste zone biostatice (fig. 2.4). Versantul oral va trebui să aibă o înălțime egală cu cel vestibular, pentru ca șeaua să prezinte o bună stabilitate. La contactul său cu dintele limitrof, șeaua nu trebuie să pătrundă în zonele retentive de sub ecuatorul protetic și trebuie să protejeze papila interdentară și parodonțiul marginal (fig. 4.5). Marginea orală a șeii se continuă
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
tuberozităților și al tuberculului piriform, șeaua acrilică va acoperi aceste zone biostatice (fig. 2.4). Versantul oral va trebui să aibă o înălțime egală cu cel vestibular, pentru ca șeaua să prezinte o bună stabilitate. La contactul său cu dintele limitrof, șeaua nu trebuie să pătrundă în zonele retentive de sub ecuatorul protetic și trebuie să protejeze papila interdentară și parodonțiul marginal (fig. 4.5). Marginea orală a șeii se continuă cu conectorul principal sub formă de plăcuță palatină sau linguală. 2. Arcadele
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
zonele retentive de sub ecuatorul protetic și trebuie să protejeze papila interdentară și parodonțiul marginal (fig. 4.5). Marginea orală a șeii se continuă cu conectorul principal sub formă de plăcuță palatină sau linguală. 2. Arcadele artificiale Arcadele artificiale, susținute de șeaua protetică, sunt elemente componente ale protezei parțiale acrilice, contribuind esențial la refacerea funcțiilor perturbate ale sistemului stomatognat prin edentație. Elementele lor caracteristice (fig. 4.6) sunt: -alegerea dinților artificiali trebuie să fie concordantă prin formă, culoare, grad de transluciditate, cu
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
conserva stabilitatea reliefului ocluzal, în situațiile clinice ce presupun solicitări ocluzale intense, se recomandă confecționarea fețelor ocluzale din metal turnat sau realizarea din inlay-uri metalice la nivelul stopurilor ocluzale. O altă modalitate este păstrarea de stopuri ocluzale metalice pornite din șea sau obturații de amalgam de argint pe fețele ocluzale. . Realizarea arcadelor artificiale este guvernată de o serie de legi biomecanice ce trebuiesc bine cunoscute de clinician. Chayes demonstrează că suprafața unei șei trebuie să fie cel puțin dublă față de suprafața
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
a suportului muco-osos. Atunci când suportul osos este suficient de înalt, realizând suprafețe ocluzale decuspidate, obținem o bună stabilitate a șeii dar scade eficiența masticatorie. Fețele ocluzale cuspidate duc la descompunerea forței verticale de presiune cu rezultante orizon-tale paraxiale ce destabilizează șeaua protetică. -Heteronumărul se referă la reducerea numărului de dinți în arcada artificială, în special la nivelul șeilor terminale. Ca regulă, molarul trei nu se montează în arcada artificială, pentru a nu suprasolicita zonele biostatice ale câmpului protetic. Uneori, când condițiile
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
terminale. Ca regulă, molarul trei nu se montează în arcada artificială, pentru a nu suprasolicita zonele biostatice ale câmpului protetic. Uneori, când condițiile de stabilitate a șeii sunt precare, se renunță și la molarul 2. Între ultimul dinte montat pe șea și extremitatea distală a șeii, se rezervă un spațiu de liber de 1 - 1,5 cm. Ackers recomandă să se execute atâtea șei câte breșe edentate sunt. 3. Conectorul principal acrilic Definește partea componentă a protezei parțiale mobilizabile cu rolul
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și latura clinică, de proiecție, care va fi efectuată obligatoriu de clinician în colaborare cu tehnicianul dentar. a) Croșetele acrilice. Caracteristici: -sunt realizate din acrilat; -fac corp comun cu restul construcției protetice, putând porni fie din conectorul principal, fie din șea. Clasificare: 1. Croșete simple acrilice alveolare (fig. 4.13): -Sunt prelungiri ale șeilor ce utilizează zonele retentative vestibulare sau orale ale crestei alveolare, fiind deci în funcție de gradul de retenție al acesteia; 2. Croșete simple acrilice dentare (fig. 4.14): -Pot
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
vor observa mai puține zgârieturi și un grad de uzură redus după mese și igienizare. ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARȚIALE SCHELETATE 1. Conectorii principali și secundari Conectorul principal: -realizează unirea șeilor protetice și transmiterea forțelor de solicitare ocluzală de la o șea la alta și de la șea la elementele de menținere și stabilizare; -pentru a atinge aceste deziderate, este obligatoriu ca acest arc de conexiune să fie rigid și plasat cât mai simetric; -pentru a se asigura profilaxia parodontală a dinților restanți
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și un grad de uzură redus după mese și igienizare. ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARȚIALE SCHELETATE 1. Conectorii principali și secundari Conectorul principal: -realizează unirea șeilor protetice și transmiterea forțelor de solicitare ocluzală de la o șea la alta și de la șea la elementele de menținere și stabilizare; -pentru a atinge aceste deziderate, este obligatoriu ca acest arc de conexiune să fie rigid și plasat cât mai simetric; -pentru a se asigura profilaxia parodontală a dinților restanți, se va plasa la distanță
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
curburi pentru ocolirea torusului palatin, iar la unirea cu elementele pe care le conectează se lățește în evantai pentru ca unghiul de unire să fie rotunjit, evitând astfel disconfortul și retenția, asigurând în același timp rezistența. Extremitățile ei se continuă în șea cu elementele de conexiune secundară sau cu mijloacele de menținere și stabilizare. Bara anterioară palatină transversală urmărește curbura arcadei. Fiind situată în zona de frecare, adeseori jenează fonația și deglutiția - de aceea se confecționează mai îngustă și mai subțire. Barele
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
segmentate cu conectorul principal în sistemul Rigolet. Conexiunea elastică se poate aplica și lingual între un croșet și conectorul principal lingual sub formă de bară (stress brackers). Conectorii secundari rigizi, frecvent utilizați (fig. 4.51), pot fi situați proximal, legând șeaua de elementele de menținere și stabilizare, sau interdentar, făcând legătura dintre conectorul principal și elementele de menținere, sprijin și stabilizare. Plasarea lor interdentar se face astfel încât să nu interfereze zonele de retenție și vor avea o formă triunghiulară pe secțiune
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
cu planul ocluzal orizontal. Se determină zonele retentive corespunzătoare axei de inserție apreciind mărimea unghiului de convergență ecuatorială (fig. 4.62). Când modelul maxilar prezintă edentație frontală, proteza parțială cu axul de inserție vertical va fi inestetică datorită spațiului dintre șea și dinții stâlpi (fig. 4.63). Aspectul protezei va fi îmbunătățit dacă axul de inserție este ghidat de edentația terminală (fig. 4.64). Zonele de interferență În cazul existenței unei interferențe osoase vestibulare maxilare, inserția șeii la acest nivel, în
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
braț suplimentar la nivel vestibular. Această variantă nu este îmbrățișată de specialiști, posibil datorită complicațiilor de design și faptului că reține placa bacteriană și reduce toleranța pacientului (fig. 4.72). 4. Croșetele pot fi utilizate pentru menținere indirectă pentru o șea distală prin plasare la nivelul hemiarcadei opuse Când o sarcină ocluzală este aplicată pe șeaua distală, deplasarea mucoasei de suport permite șeii să alunece. Proteza se rotește în jurul axei de basculare, astfel încât componentele protezei aflate anterior de axa suport se
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de design și faptului că reține placa bacteriană și reduce toleranța pacientului (fig. 4.72). 4. Croșetele pot fi utilizate pentru menținere indirectă pentru o șea distală prin plasare la nivelul hemiarcadei opuse Când o sarcină ocluzală este aplicată pe șeaua distală, deplasarea mucoasei de suport permite șeii să alunece. Proteza se rotește în jurul axei de basculare, astfel încât componentele protezei aflate anterior de axa suport se vor deplasa în direcție ocluzală. Un croșet plasat de cealaltă parte a axei suport față de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
distală, deplasarea mucoasei de suport permite șeii să alunece. Proteza se rotește în jurul axei de basculare, astfel încât componentele protezei aflate anterior de axa suport se vor deplasa în direcție ocluzală. Un croșet plasat de cealaltă parte a axei suport față de șeaua distală va avea tendința să se opună acestei mișcări într-un anumit grad. Însă, sarcina ocluzală tinde să fie crescută și forța retentivă generată de croșet relativ scăzută. Sarcinile ocluzale favorizează mecanic croșetul, de aceea acest design este ineficient. Dacă
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de croșet relativ scăzută. Sarcinile ocluzale favorizează mecanic croșetul, de aceea acest design este ineficient. Dacă clinicianul consideră că sprijinul indirect este justificat într-un anumit caz, se recomandă utilizarea de croșete multiple. În locul alegerii soluției sprijinului indirect pentru o șea distală, se recomandă: a) Optimizarea sprijinului direct prin: -extensia totală a bazei; -utilizarea de pinteni ocluzali meziali; -optimizarea menținerii în mod regulat. b) Minimalizarea sarcinilor ocluzale generate în timpul masticației prin reducerea suprafeței ocluzale totale. Este foarte important să se reducă
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
totală a bazei; -utilizarea de pinteni ocluzali meziali; -optimizarea menținerii în mod regulat. b) Minimalizarea sarcinilor ocluzale generate în timpul masticației prin reducerea suprafeței ocluzale totale. Este foarte important să se reducă suprafața ocluzală deoarece aceasta reduce lungimea pârghiei creată de șeaua distală. De asemenea, ajută și reducerea lățimii suprafeței ocluzale, în acest caz permițând dinților protezei să acționeze asupra bolusului alimentar mai ușor și prin aceasta să transmită o sarcină mai mică țesuturilor suport. Suportul indirect poate fi util în protezarea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
șeile distale ale protezelor inferioare dacă anatomia dintelui și a sulcusului vestibular sunt favorabile (fig. 4.84). 16. O proteză care tratează o edentație clasa a II-a Kennedy ar trebui să aibă un croșet cât mai aproape posibil de șea și celălalt cât mai posterior posibil, în zona opusă a arcadei (fig. 4.85). 17. Clasa a III-a Kennedy cu o modificare ar trebui să aibă o proteză cu 2 croșete care să formeze o axă de basculare care
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
astfel un croșet cu patru brațe, având sprijin foarte bun, încercuire bună, retenție și reciprocitate excelentă. B) SISTEMUL ROACH: cuprinde croșete ce se mai numesc și croșete bară sau divizate, deoarece brațele croșetului pornesc separat din conectorul principal sau din șeaua protetică. Spre deosebire de sistemul Ney, sistemul Roach utilizează zonele proximale ale fețelor laterale pentru retenție, ceea ce îl face mai este-tic. Brațele divizate îi conferă, de asemenea, elasticitate mai mare, dar trasarea și proiectarea lor este ceva mai dificilă pentru practician. Principiile
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
U, S, T. I, R., datorită asemănării brațului elastic cu aceste litere a alfabetului latin și o a doua grupă de patru croșete. Croșetele din prima grupă sunt: 4Croșetul în C (fig. 4.94): pornește printr-un conector secundar din șea, trece în punte peste festonul gingival și porțiunea retentivă subecuatorială a dintelui, descrie o curbă superioară la nivelul liniei ghid, ia contact cu dintele și se termină subecuatorial în zona de retenție vecină șeii. Utilizat în regiunea mezio-linguală a molarilor
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
C întors. 4Croșetul în L (fig. 4.95): pornește cu un conector secundar ce trece în punte peste rebordul gingival, iar porțiunea activă se termină sub linia ghid în partea opusă edentației. 4Croșetul în U (fig. 4.96): pornește din șea printr-un conector secundar ce trece în punte peste rebordul alveolar și se termină sub linia ghid prin două brațe, unul în zona disto-vestibulară, celălalt în zona mezio-vestibulară. Este indicat pe premolarii înalți cu linia ghid apropiată de fața ocluzală
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
peste rebordul alveolar și se termină sub linia ghid prin două brațe, unul în zona disto-vestibulară, celălalt în zona mezio-vestibulară. Este indicat pe premolarii înalți cu linia ghid apropiată de fața ocluzală. 4Croșetul în S (fig. 4.97): pornește din șea printr-un conector secundar scurt, merge oblic spre linia ghid pe care o depășește și ia contact cu dintele supraecuatorial după care se recurbează, extremitatea liberă terminându-se sub ecuatorial în partea opusă edentației. Este utilizat pe premolarii inferiori cu
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
cu dintele supraecuatorial după care se recurbează, extremitatea liberă terminându-se sub ecuatorial în partea opusă edentației. Este utilizat pe premolarii inferiori cu rădăcina denudată. 4Croșetul în T (fig. 4.98): este cel mai cunoscut și frecvent utilizat. Pornește din șea printr-un conector secundar ce trece în punte peste procesul alveolar, iar bara verticală a T-ului ia contact cu mijlocul feței laterale vestibulare, de unde pleacă cele două extremități-una spre zona mezială, alta spre cea distală, fie una, fie ambele
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
una, fie ambele extremități terminându-se în zona de retenție. Ca variante, brațul retentiv poate fi sub formă de Y sau cu o singură extremitate elastică (croșet în semi T). 4Croșetul în I (fig. 4.99): puțin flexibil, pornește din șea spre zona vestibulară adiacentă spațiului edentat printr-un conector secundar scurt, extremitatea elastică terminându-se vestibulo-distal ecuatorial. Este utilizat pe fața disto-vestibulară a premolarilor superiori din motive estetice. Pentru reciprocitate necesită un alt croșet pe hemiarcada opusă. 4Croșetul în R
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]