170,663 matches
-
Soljenițîn, Andrei Saharov făceau parte dintr-o mitologie contemporană a onoarei și a demnității. Cîți dintre noi, majoritatea tăcută, cei al căror "curaj" se reducea la ascultarea emisunilor postului de radio "Europa Liberă" și la maimuțărirea pe ascuns a vreunui șef de la partid (eventual, chiar Supremul), nu am visat să trăim într-o lume condusă de acești oameni, care păreau să știe toate vulnerabilitățile și întreaga ticăloșie ale regimului comunist? După căderea comunismului, datele problemei s-au schimbat radical. Chiar dacă unii
Lecția de onoare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11600_a_12925]
-
ale unui om normal care trăiește într-o lume bolnavă și care nu cere decît respectarea legilor aflate în vigoare la momentul respectiv. Așa cum sînt puse lucrurile, este evident faptul că între Paul Goma și Nicolae Ceaușescu, mai degrabă fostul șef al statului avea, în 1977, statut de disident. Cartea lui Paul Goma este, probabil, una foarte greu de digerat pentru mulți dintre scriitorii importanți de azi. Ei apar în lumina prea puțin convenabilă a lașității lor de acum aproape trei
Lecția de onoare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11600_a_12925]
-
calea aceasta-mi va fi călăuză?/ Căci pînă-n Hades chiar nimeni n-ajuns-a cu nava cea iute!" (10, 501-2). Trecerea-dincolo a lui Apolodor nu este o katabasis, ci o anabasis. Tîlharul din Connecticut reușește să-l înhațe pe pinguinul călător, iar șefii Ku-Klux-Klan îl condamnă la pedeapsa capitală prin expulzare în cosmos. Apolodor ajunge astfel pe Lună la bordul unei rachete. Faptul este extraordinar, incredibil, nemaivăzut. Semnificația ieșită din comun a întîmplării este subliniată apăsat de poet, care găsește de cuviință să
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
ajutat. Bine, dar nu știu în ce măsură. Pentru că Philippe, Philippe Bober, care are drepturile internaționale ale filmului, a reușit să vîndă filmul, cum am spus, în Anglia, în Statele Unite și în Danemarca. Și pentru că în Anglia l-a vîndut lui Tartan...Șeful de la Tartan a venit și a văzut filmul la proiecția din Marché, piața de filme. Pe el l-a impresionat filmul extraordinar de tare. Adică dincolo de business a fost o opțiune personală, pentru că el a trăit o poveste asemănătoare cu
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
auzirăm în limba acelei subtropicale țări, pe care însă o înțelegeam în fiecare nuanță, cum numai în vis se întâmplă - sau unde cei care ne acostau tocmai foloseau doar membre ale fondului principal de cuvinte, vorbele: "- |știa sunt?" "- Ei înșiși șefu'!" "- De câte un milion de dolari bucata? Nu par, mektub!" "- Mektub, nemektub, vom negocia. Ceva trebuie să ne pice!" Si nici una nici alta, iată-ne înghesuiți într-un microbuz ce părea de marca Tudor Vladimirescu, împunși în coaste cu kalașnicoave
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
Iar Împăratul îl asculta fascinat... Dar unde-s vremurile când legea era făcută prin aplicarea pecetei domnești? O, tempora, of moravuri! Timp pierdut... Cu prietenul Haralampy cu tot, ne simțim insignifianți auzind/văzând la ce nivel și despre ce discută șefii de state... Declara}ii TELEVIZATE care zguduie lumea (de râs): 13 martie, 2005. C.V.T. către poporul peremist: "Vedeți-vă de fundul vostru. N-am nevoie de strategia voastră... 4 iunie, 2005. Același, la jurnalele de seară: "Ciontu sparge pe dracu
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
fie de canale ce amintesc, în cel mai bun caz, de rezervațiile pentru speciile în curs de dispariție. Marea eroare, perpetuată de la un director de televiziune la altul, a fost să încurajeze acest tip de segregație. Când aud de cultură, șefii de televiziuni se iau cu mâinile de cap, văzând cum li se subțiază conturile și cum dă peste ei falimentul. Ca unul care-mi câștig existența trăind în cultură sunt, firește, subiectiv. Aș vrea ca toate canalele de televiziune să
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
pupat pe creieru' mic!" Jurnalul Național - care are cea mai bună echipă de reporteri, iar printre editorialiști, pe Mircea Cărtărescu, Vladimir Tismăneanu, Emil Hurezeanu, Dorin Tudoran, Tudor Octavian - ar trebui să-și ridice cît de cît și pagina de cultură (șef de secție - Eduard S. Sebastian) la nivelul de profesionalism al acestora sau măcar să-i administreze Luizei Lupu niște antispastice, fiindcă se vede că suferă mult, biata de ea. În ZIUA, pagina culturală e vie și mult mai bine făcută. Are
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
spectacol sau film, să incite curiozitatea (rolul publicațiilor de tiraj mare în orientarea spre valoare a cititorilor e hotărîtor. Cu atît mai mult această responsabilitate nu poate fi lăsată pe mîna unor "urechiști"). în plus, redactorii paginii culturale de la Ziua (șef de departament, Luana Duschka), nu scriu "din Cișmegiu", sînt prezenți oriunde se petrece ceva demn de consemnat și relatează în general corect. Fiecare pe felia lui ADEVĂRUL în noua formulă redacțională are o pagină de cultură atît de plicticoasă, lemnoasă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
din Cișmegiu", sînt prezenți oriunde se petrece ceva demn de consemnat și relatează în general corect. Fiecare pe felia lui ADEVĂRUL în noua formulă redacțională are o pagină de cultură atît de plicticoasă, lemnoasă în limbaj și lipsită de relief (șef de secție, Marius Vasileanu), încît o uiți pe loc. Se publică preponderent informații preluate ca atare de la agenții sau prezentări descriptive, fără nici un cîrlig. Deocamdată lipsită de personalitate și diletantă, pagina în care își fac temele școlari conștiincioși și cuminți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
Viața mea în slujba statului, ca un mic roman "de familie", mutată provizoriu "în subterană". Sînt acolo mama, cu care "am fost într-o perpetuă criză cîtă vreme ea a trăit", bunica după mamă, o mătușă, soția, socrii, colegii și șefii, iubirile pasagere. Ceea ce-i face, dincolo de micile, trecătoarele neliniști, să conviețuiască liniștiți, să se îngăduie fără probleme mari, este un oarece sentiment al lipsei de concurență, al renunțării la competiție. Nu e vorba numaidecît de o declasare, de refuzuri la
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
e victima abuzurilor și lipsei noastre de recunoștință. Cămașa albă cu guler tare și cravata lui de mătase mi s-au părut atunci de împrumut, ca efectele unui actor. Îi deveneam pe rînd și metodic cu toții datori." Datori nu unui șef oarecare, cu vocație de satrap, ci unui bine organizat sistem. Nu e o poveste care să nu se mai fi spus. Un "călău" (mărunt, totuși...) care face pe "victima". De-am cita (și citi..) doar Fețele tăcerii, originalitatea situației se
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
de o relatare a lui Gabriel Ștrempel, director general al Bibliotecii Academiei Române, despre tribulațiile manuscriselor eminesciene și despre încercările anterioare de facsimilare. Un plan editorial al Academiei Române privitor la volumele următoare este descris de Gabriela Dumitrescu, redactoare principală a cărții, șef serviciu manuscrise-carte rară la Biblioteca Academiei Române. Volumul se încheie cu o explicație tehnică a lui Mircia Dumitrescu, artistul plastic care a realizat viziunea grafică și coperta cărții. Mai sunt de menționat și alte date tehnice. Redactorul coordonator al volumului este
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
și Pajură" de la "Realitatea Tv din seara zilei de 26.05.2005: Băsescu este politicianul-pisică... Dumitru Hurubă 1) Bătaie cu dinții (etim. nec., eventual de prin Triunghiul Bermudelor), expresie-explicație însemnând, probabil, modalitatea de luptă (la televiziune) a "submediocrilor" împotriva unui șef de stat (cf.Dicț.de expresii și locuțiuni în curs de editare la Editura "Cotroceni", sub înalta coordonare a Domnului Președinte Traian Băsescu). 2) Figuri acre la Cotroceni, pe post de consilieri: Adriana Săftoiu, Steluța Anghelache, Renate Weber și Andrei
Lipsa de guru naște poeți? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11663_a_12988]
-
pentru a nu putea să te culci), două ore zilnice de "program TV", alcătuite exclusiv pe baza agendei de lucru a cuplului conducător, avorturi ilegale care se puteau încheia cu închisoarea (pentru doctor) sau moartea victimei (deseori ambele), mită generalizată, șefi inculți, dar aroganți și abuzivi, secretari de partid și agenți de securitate care îți controlau în chip orwell-ian prin toate cotloanele vieții intime. Acesta era climatul ubuesc al ultimilor ani de "domnie" ai lui Nicolae Ceaușescu și noi toți ne-
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
averi uriașe". Din acest punct de vedere, soluția convenabilă pentru multe căpetenii ale PSD-ului ar fi dispariția fizică a fondatorului fesenist. Problemele cardiace din ultima vreme sună, probabil, ca niște cozi de vioară în urechile pesedeilor fruntași. Nu doar șefii cei noi simt o enormă jenă la rostirea numelui "Iliescu". Din închisoare, Miron Cozma a abandonat, în fine, tăcerea, rostind câteva adevăruri demult așteptate despre rolul "Zâmbărețului" în cotonogelile din 1990 și 1991 pe baze de ciomege minerești. Pentru prima
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
românească să se spele de păcate se va irosi. Pentru totdeauna. Ridicarea vălului de pe atrocitățile petrecute sub regimul Iliescu ar conține și un binevenit aspect didactic: garanția că în viitorul previzibil astfel de lucuri nu se vor mai întâmpla. Orice șef de stat, orice ministru de Interne, orice lider extremist se va gândi de zece ori înainte de a dezlega câinii războiului civil. Modelul Iliescu trebuie îngropat o dată pentru totdeauna. Dacă se poate, chiar împreună cu întreaga echipă care l-a făcut posibil
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
pe Al Pilaf la negocieri acordîndu-i încredere într-o asemenea limită, n-are chiar nici un merit? Iar dacă Al Pilaf i-o fi spus lui Traian Băsescu, în taină, că prizonierii vor fi eliberați, ce ar fi trebuit să facă șeful celulei de criză? Să bată toba în tîrg, cu anticipație, ca să aibă comentatorii ce toca pe la talk-show-uri? Experiența marinărească a căzuților peste bord ar fi trebuit să-l facă pe fostul căpitan de vapor să nu zică hop pînă nu
Brelanul lui Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11687_a_13012]
-
un artist trimis în lume, care să fie dotat nu numai cu un talent anonim și platonic, ci și cu un spirit de colecționar de informații sau de Ťdateť? Ce buget i se alocă unui politician loial sau unui adevărat șef de stat, gata să-și tragă nu numai toată țara pe turta lui, dar să se mai și sacrifice?"), la idealismul sufocat de senzațional. O planetă lățită ca zîmbetul pisicii din Cheshire, unde circulă știri, dar întîmplările rămîn nevăzute. Legendele
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
cafenele ce perpetuau tradiția florentină a poeziei. La prima din ele, eram așezat la dreapta lui Mario Luzi, în fața mea fiind Betocchi ; la dreapta mea, în capul (sau în capătul) mesei, îl aveam pe directorul editurii Vallecchi, domnul Righi. Un șef de întreprindere, căruia "binomul de clasici în viață" îi vorbise despre mine. L-am făcut să râdă spunându-i că avea fața unui partizan din filmele sovietice, în genul lui Serghei Bondarciuk... Mi-a cerut să-i arăt cărțile mele
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
Cronicar După douăzeci de ani Revista RELFEX din Reșița (redactor șef: Octavian Doclin) ne amintește că s-au împlinit în 17 ianuarie douăzeci de ani de la moartea lui Sorin Titel. Nu știm ca vreo altă publicație să fi consemnat acest fapt, după cum nici revista noastră nu a făcut-o, o spunem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]
-
carte. "Acest raport din 1990 este o dovadă clară că s-a făcut poliție politică și după 1989", este de părere aceasta. întâmplarea a stârnit stupefacția angajaților CNSAS, care cred că acest document a fost "scăpat" din neglijență. Virgil Măgureanu, șeful de atunci al SRI, consideră că acest raport este expresia unui exces de zel al unor angajați preluați de SRI din fosta Securitate: "Cazul este incompatibil cu noua instituție și probabil că nu este vorba decât de niște oameni depășiți
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
omului de tip nou pe străbunele meleaguri dacice, supradotat cu habarnism lingvistic. Și nu numai. De aici, stimate și destinse concetățence, aș trage consluzia că acesta trebuie să fi fost și motivul care l-a determinat pe Adrian Popescu, redactorul șef al revistei clujene îSteauaî să constate, pare-mi-se cu o oarecare părere de rău: î...redactori vechi sau noi, am mizat de această dată nu pe poezie, aflată într-o retragere generală (subl. DH) (Rom.lit.10/2004, pag
Româncele nu mai nasc poeți... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12897_a_14222]
-
alăturăm Cehiei, Poloniei și Ungariei în ceea ce a fost un excepțional vehicul de integrare europeană, experimentul Vișegradî Pe atunci, însă, Iliescu era prea ocupat să cheme minerii să ne cotonogeacă, iar Năstase nu îndrăznea să iasă o iotă din vorba șefului. Politicienii din țările fost-comuniste menționate erau suficient de inteligenți ca să-și dea seama că nu vor ajunge peste noapte acolo unde, iată, sunt începând cu 1 mai 2004, așa că au folosit admirabil ideea de Europă Centrală. în acel moment, Europa
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
asemănătoare (�care este foarte îndepărtat în timp�; �care este dintr-o epocă foarte îndepărtată; străvechi�). Folosirea cu intenție ironică a adjectivului nu scuză forma sa hibridă, nici neclaritatea întregii construcții: �vom reuși să-i convingem și pe cei care sunt șefi astăzi în Biroul permanent, în COZ sau nu știu unde, dar care n-au fost niciodată prezenți aici din timpuri imemoriabile, în 1992, că trebuie să învețe ei întâi regulamentul� (CD 10.02.2003). Și în acest caz, Internetul confirmă recurența erorii
"Aprofunzimi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12894_a_14219]