860 matches
-
Ai întârziat cu cinci minute, gemea cu un glas care venea parcă de departe, arătându-mi micul ceas de platină ce i-l adusesem odată, pocăit, după o noapte în care o înșelasem. Îmi servi apoi „lactobylul” cu apă, întinse șervetul pe masă și rândui pe el două farfurii, tacâmurile și coșul cu pâine rece, tăiate felii subțiri. Deschise portița de fier a cuptorului și scoase o strachină cu găluște din miez de pâine, mari cât mingile de tenis și prăjite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
poată vedea cine folosește pisoarele, chiuvetele și șervețelele de hârtie. Lângă chiuvete părea să fie același băiat pe care Mancuso îl văzuse acolo în fiecare zi. Privi cizmele delicate mișcându-se înainte și înapoi între chiuvetă și mecanismul care distribuia șervete de hârtie. Stând aplecat deasupra unei chiuvete, băiatul începuse să deseneze cu un pix ceva pe dosul mâinii. Ar putea fi ceva suspect, se gândi agentul Mancuso. Deschise ușa și se duse la băiat. Tușind, încercă să spună cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
În mijlocul podelei din camera de zi era un moman de pungi de cumpărături. Logan deschise una și găsi Înăuntru haine nou-nouțe pentru un copil mic. O femeie trecută bine de patruzeci de ani ieși din bucătărie, strângând la piept un șervet de pânză și trecându-și-l printre degete ca pe un șirag de mătănii. — Darren? Întrebă ea. — E-n ordine, mamă. E prea târziu. Se lăsă pe canapeaua cea verde și oribilă. — O să-l luați, nu-i așa? Logan Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ordine, mamă. E prea târziu. Se lăsă pe canapeaua cea verde și oribilă. — O să-l luați, nu-i așa? Logan Îi făcu semn polițistei să blocheze ușa de la intrare. — Unde e? Întrebă el. — Nu e drept! Mama lui Darren agită șervetul În fața lui Logan. Avea desenat pe el o oaie micuță care dansa pe el. — De ce nu-mi pot vedea nepotul? De ce nu poate sta cu taică-său? — Doamnă Caldwell... Începu Logan, numai că ea nu terminase Încă. — Vaca aia nenorocită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
gospodină: fața de masă schimbată, cana cu apă proaspătă și paharul, fiecare așezate pe farfurioară, iar pe prichiciul sobei mă aștepta lampa cu sticla ștearsă și chibriturile alături. Câteva gutui aurii răspândind parfum de toamnă puse pe pervazul ferestrei. Un șervet proaspăt spălat atârna în cuiul de lângă blidar. Am stat minute în șir, să mă pătrund de toate noutățile aflate în jurul meu... Îmi imaginam o casă liniștită la margine de pădure unde să trăiesc alături de... Nu mi-am terminat gândul fiindcă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Am luat panerul și l-am dus călugărului ca pe un trofeu. El mă privea cu ochii mijiți, poleiți cu lumină și bucurie. A întins brațele și l-a primit ca pe o ofrandă. Apoi, cu gesturi rituale, a așezat șervetul pe iarbă, pe care a pus strachina învârfonată cu plăcinte și alături sticla cu cele două păhărele... Când totul a fost după placul lui, s-a îndreptat cu fața spre soare-răsare, și, cu adânci plecăciuni, și-a făcut semnul crucii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
puteai să te superi niciodată. În magazie, așa cum s-a întâmplat și altă dată, de pe prichiciul sobei îmi zâmbea ștergarul înflorat așezat peste paner. În încăpere mirosea a lapte fiert... “Ce-o fi în paner?” Împins de curiozitate, am ridicat șervetul. Din fundul coșului mă priveau două străchini pline cu tăieți cu lapte aburind - așa cum îmi făcea mama acasă... Nu lipsea nici sticluța cu lichior de zmeură “descântat” de bătrân. Îl bănuiam după culoare. Când m-am întors, bătrânul mă aștepta
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mama acasă... Nu lipsea nici sticluța cu lichior de zmeură “descântat” de bătrân. Îl bănuiam după culoare. Când m-am întors, bătrânul mă aștepta așezat pe iarbă. I-am prezentat panerul cu gesturi rituale. Zâmbindu-mi, a așezat totul pe șervetul întins... --Ia să gustăm noi întâi din licoarea asta, fiule. În timp ce turna în păhăruțe, am simțit miros de fragi și nu de zmeură, cum bănuiam. “Mare meșter e bătrânul” - am gândit eu în timp ce savuram băutura. Călugărul mă urmărea cu ochii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ceva mai târziu, spre seară. — Ești absolut remarcabilă, nu-i așa? Amory a Început să rostească banalități de acolo de unde se afla, așezat la masa din sufragerie, Într-o seară pe la șase. Câtuși de puțin, i-a răspuns Clara. Căuta șervete În comodă. Sunt absolut banală și comună. O femeie din alea pe care nu le interesează decât copiii. — Asta să i-o spui lui mutu’! a pufnit Amory. Știi bine că ești absolut splendidă. A Întrebat-o unicul lucru de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
despre trimiterea unei corăbii într-o țară străină. Douăzeci și trei martie Întâlnirea dintre seniorul Shiraishi, seniorul Fujita și Berlasuko un străin înalt cu față roșie, nas mare, trecut de patruzeci de ani. Se ștergea mereu pe la gură cu un șervet alb, boțit. Douăzeci și cinci martie Vreme bună. Măria Sa a făcut baie de dimineață. Apoi, întrunire. Au fost de față seniorul Shiraishi și seniorul Ishida. Douăzeci și șase martie Vreme bună. Seniorul Ishida a plecat.” (Cronica de la castel) Pe neașteptate sosi vestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
capetele brunete și plecate ale negustorilor, îl văzu și pe Matsuki cum stătea cu mâinile încrucișate și își mișca gâtul slab o dată cu negustorii. Acum, după ce îi învățase cuvintele simple, de bază, Velasco le zise ștergându-se la gură cu un șervet: Chiar dacă veți învăța limba, tot nu veți putea face negoț în Spania. După cum v-am mai spus, acolo n-o să vă meargă nimic cum trebuie dacă nu cunoașteți și câte ceva despre credința creștină. Uitați-vă, de pildă, în jurul vostru! Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ar fi câștigat o partidă. întâiul prânz dat de Isvoranu a fost câștigat de acesta. Al doilea prânz, dat de Don Aladro, a fost încă și mai strălucit. Toți musafirii - astă dată 8 la număr - ereau în frac, pe fiecare șervet un buchet de violete, flori peste tot, iar menu-ul, iată-l: Huâtres d’Ostende Caviar frais Potage à la St.-Hubert Potage purée d’artichants à la Madrilène Pastelillos Bar sauce Hollandaise Homard frais sauce rêmoulade Filet de bœuf à
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
precum și cu vesela, fiindcă aci nu era servit nimeni. Iată care erea procedura. Lumea venea în grupuri de prieteni sau pe familii, oamenii alegeau un loc pe iarbă printre tufișuri, unde erea mai mult adăpost și umbră, întindeau pe iarbă șervete sau ziare, apoi bărbații plecau după merinde. Aci se debita numai vinul, mititeii, cașcavalul, pâinea, ridichile, cât și oale nouă de capacitatea unui litru. Cumpărai mai întâi o oală nouă nesmălțuită - sau mai multe - pe preț de 10 bani una
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
că Uri fusese Încă de la Început scenaristul, regizorul și producătorul acestei mici comedii. Uneori Fima și-l imagina pe Uri Gefen trezindu-se dimineața, bărbierindu-se cu un aparat de bună calitate, așezându-se să ia micul dejun cu un șervet imaculat pe genunchi, uitându-se În agenda de buzunar, observând cruciulițele desenate În ea de două ori pe lună și amintindu-i Ninei la cafea, ascuns În spatele ziarului, că era timpul să-i acorde lui Fima tratamentul periodic, ca să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
de sânge și nici altceva de genul ăsta? Deschise ochii și Își văzu fosta soție, slabă, aproape stafidită, o Giulietta Masina Îmbătrânită În pantaloni de catifea reiată gri și pulover roșu, stând cu spatele la el și continuând să Împăturească cu Încăpățânare șervetele de bucătărie. Nu e posibil, Își zise, să aibă atât de multe șervete de bucătărie, Încât să le Împăturească Întruna și să nu se mai termine niciodată. Asta dacă nu le rearanjează pentru că nu i-au ieșit așa cum voia? Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
fosta soție, slabă, aproape stafidită, o Giulietta Masina Îmbătrânită În pantaloni de catifea reiată gri și pulover roșu, stând cu spatele la el și continuând să Împăturească cu Încăpățânare șervetele de bucătărie. Nu e posibil, Își zise, să aibă atât de multe șervete de bucătărie, Încât să le Împăturească Întruna și să nu se mai termine niciodată. Asta dacă nu le rearanjează pentru că nu i-au ieșit așa cum voia? Se ridică de pe scaun ca un om care știe exact ce are de făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
seară, cu erudiții delicați, rafturile cu volume nemțești, bunele maniere, ridicatul pălăriilor, liniștea Între unu și cinci, candelabrele de cristal, mobila sculptată și lăcuită, tapițeriile din brocart și piele, serviciile de masă din porțelan, sertarele pentru fețe de masă și șervete, sensibilitatea rusească a tatălui său, a lui Ben Gurion și a lui Lupatin, aura monahală pe care o arunca lampa de pe biroul erudiților care strângeau note de subsol pe drumul ce le va aduce faima mondială, și noi, călcând pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
și moale și gustă. Gâdilă lustrele de cristal cu penele de struț colorate pe care le găsise pe birou. Scoase cu mare grijă sunete delicate, plăcute, din serviciul fin de masă, din porțelan Rosenthal. Aruncă o privire peste grămezile de șervete brodate, batiste ușor parfumate, șaluri din dantelă și lână, peste mulțimea de mănuși din piele, peste colecția de umbrele, Între care găsi una foarte veche, din mătase albastră și verifică grămada de plăci cu opere italiene, care Îi plăcuseră tatălui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
italiene, care Îi plăcuseră tatălui său și pe care obișnuia să le asculte la vechiul gramofon, uneori În tovărășia uneia sau a două dintre prietenele sale, care Îi aruncau priviri vrăjite În timp ce Își sorbeau ceaiul cu degetul mic Îndoit. Scoase șervetele impecabile din inelele lor aurite, pe care erau incrustate stele În șase colțuri și cuvântul „Sion“ cu litere ebraice și latine. Cercetă tablourile de pe pereții salonului, dintre care unul Înfățișa o țigancă frumoasă care făcea să danseze un urs ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
pe fiicele sale. În ciuda spiritului rebel pe care soția mea îl ținea acum în frâu, nu semna nici o scrisoare fără oficialul „doamna“ și numele meu de botez sub al ei, așa cum nu și-ar sufla, sub nici o formă, nasul în șervetul de la masă și nu s-ar duce la teatru fără mănuși albe. Nu puteam îngădui așa ceva. Când Otto m-a declarat fiul lui, îmi doream un tată. Dar acum nu îmi puteam permite să am un tată, cel puțin nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
un carnet de elev și câteva maculatoare, ba chiar o cutie de tablă în care, mici fiind, ne căram ceea ce aici, în Banat, se numește ujină. Adică două felii de pâine neagră unse cu untură sau marmeladă, învelite într-un șervet de pânză. Și poate un măr. Nu-i loc destul să vă narez cum, pe măsură ce doamna Stela Tomșa, draga noastră profesoară de matematică, ne striga după catalog, fiecare a povestit ceva ca un bilanț personal, care trebuia să se încheie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
Așa că Maxențiu avea ideea fixă a plecării și Ada rezista în tăcere. într-o zi, la dejun, când prințul își exprimase dorința mai direct și tăcerea ei fusese deci mai îndărătnică, Maxențiu pierduse răbdarea și pusese chestiunea formal. Ada lăsase șervetul și ieșise din sala de mâncare. Maxențiu, furios, avusese un acces de tuse urmat de sufocări. Ce vroia nemernica? De ce-1 ținea lângă ea? Xu prefera să fie liberă? Ce însemna rezistența ei? Poate că nu vrea să audă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Domnul Sammler În lift, extrăgând cheia de yală din portofelul de mărunțiș. Intră În grabă În hol. În onoarea primăverii, Margotte pusese tufe de forsiția În borcane Mason. Unul dintre borcane fu răsturnat pe dată. Sammler aduse un sul de șervete de hârtie din bucătărie, stabilind În trecere prin casă că nepoata lui ieșise. Absorbind apa vărsată cu șervetul, privind hârtia absorbantă cum se Întunecă, ridică apoi telefonul pe brațul de arțar al sofalei, se așeză pe cuvertura de eșarfe, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
onoarea primăverii, Margotte pusese tufe de forsiția În borcane Mason. Unul dintre borcane fu răsturnat pe dată. Sammler aduse un sul de șervete de hârtie din bucătărie, stabilind În trecere prin casă că nepoata lui ieșise. Absorbind apa vărsată cu șervetul, privind hârtia absorbantă cum se Întunecă, ridică apoi telefonul pe brațul de arțar al sofalei, se așeză pe cuvertura de eșarfe, și formă numărul Shulei. Nici un răspuns. Poate că-și Închisese telefonul. Sammler n-o mai văzuse de câteva zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
să se Încuie În casă. Sammler nu-și putea imagina, totuși, că Eisen chiar o să vrea să o molesteze. Avea alte vătraie În foc, avea alți pești de prăjit 1 (ce dragi Îi erau lui Sammler asemenea expresii!). După ce duse șervetele de hârtie, cele leoarcă și cele uscate, Înapoi În bucătărie, Sammler Își tăie câteva felii de salam cu cuțitul de bucătărie cel mare (Margotte părea a nu avea cuțite mici și ceapa o secționa cu aceste lame mari). Făcu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]