722 matches
-
discuții, glume, conversații cu lichioruri și alte bău* ari fine. Cum în afară de vreo două băncuțe, scaune erau puține, mai toată lumea sta în picioare. Cât pentru Greg, era poza lui favorită, nu se așeza niciodată. Într-un colț, rezemat de un șevalet, discuta chestii de pictură sau comenta 116 ultimele anecdote ale confraților. Erau acolo un număr mare de pictori cunoscuți, noi și vechi, câțiva gazetari tineri și prietenii mondeni ai lui Greg; două categorii de monocle: monoclul diplomatic și monoclul snob
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
alții să creadă doar că știu bine ce vor. Dar despre asta, poate că e mai bine să vorbim la o viitoare Întîlnire. Toți vrem să avem succes Cu vreo două zile În urmă mă Întorsesem din peregrinările mele cu șevaletul și cutia de culori, puțin cam obosit, dar mulțumit că nesațul de natură mă ajutase să umplu vreo cîteva cartoane cu ceea ce reușisem să fur din gingășia florilor de cîmp și splendoarea de lumini și umbre feerice dezvăluite ochiului doar
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
dar la momentul oportun vom acționa În consecință și-i vom veni de hac. Avem noi ac și pentru Oliver, și pentru Bikinsi... „conchise Satanovski, desenînd cu-o scobitoare, pe fundul ceștii, un arbore și-o șapcă aplecată peste-un șevalet. Orașul abia se trezea din somn. Pașii câte unui trecător grăbit răsunau pe trotuar. Aerul era atât de proaspăt, atât de limpede, Încât orice sunet reverbera, amplificându-se În spațiu. Porumbeii stăteau cu aripile desfăcute pe marginea havuzului, Încălzindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ce amintește de pânzele lui Terborch, Rubens, Rembrandt, ca și evocarea unei escapade hamburgheze din anul 1972, pot părea locuri comune. Gladiolele respingătoare pe care O.V. mi le adusese cu două‑trei zile Înainte, aveam să le pictez la șevalet ca pe o natură moartă. Enciclopedia morților a fost tipărită pentru prima oară În mensualul belgrădean Književnost, din mai‑iunie 1981, iar un an mai târziu În New Yorker din 12 iulie 1982, În traducerea lui Amiel Alcalay. Persoana care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
și de amărăciunea interioară, dorea dintr-odată să picteze, simțea în inima ei, că deși nimeni nu a învățat-o tehnica picturii, ar putea reuși să pună culorile sufletului pe pânză. A cumpărat din târg cele necesare și a așezat șevaletul în mijlocul câmpului drag ei și s-a apucat de pictat. În fiecare zi picta mai frumos, mai iscusit până a realizat niște peisaje deosebite, cu copaci și flori, cu animale de pădure, cu munții din depărtare și cu păsările cântătoare
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
niște vin, că mustul nu mi se urcă la cap și mă simt rău. Bă, frumoasă toamnă, orice s-ar spune, criză, necriză, Boc, ne-Boc, eu pictor m-aș fi făcut, ca să pictez natura, să stau prin poiene cu șevaletul și să ascult cum cântă cucu’... Tii, ce mi-ar fi plăcut... Sandu aruncă două hârtii de o sută de mii pe masă și Îl Împunge cu degetul. Gore, să fii tu atent la mine, să nu-mi mai spui
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
tratate la un nivel artistic. În secolul al XVII-lea, deși pictura moldovenească continuă să se dezvolte după aceleași canoane iconografice și tehnice, totuși tradiția vechii școli de pictură se pierde treptat. Acum pictura are caracterul unei picturi realiste de șevalet, destinată a fi văzută de aproape. Ea impresionează prin precizia și bogăția amănuntelor, prin folosirea aurului și prin colorit. În Moldova, influența artei occidentale asupra picturii a venit prin legăturile cu centrele de artă din apus, cât și prin arta
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
creația s-a transformat în sloi. Ochii tăi nu au mai avut puterea, să țină conturul chipului meu, intact. Neputincios te-ai retras în cochilia ta și țiai promis să te lași de sculptat. Ți-ai cumpărat vopsele și un șevalet, să găsești alte modele, pentru a le seduce. Un semn de iubire Domnește atâta liniște în jurul meu și iarna mi se pare ca o vrăjitoare. Parcă și-a pus capcane de fulgi de nea în ochi, n-a mai fost
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
-o cioară croncănind pe ramuri. Se-ntunecă devreme, stele nu mai sunt, nici luna; parcă așa li s-au cerut. Doar norii cenușii se mai războiesc crunt; iar greierii de sub fereastră-au dispărut! Și totuși noiembrie ne desenează pe-un șevalet așezat la orizont, crizanteme gălbui și neabandonează, lăsând locul altei luni, fără afront. Atitudini Poeții. O nouă revoluție I-am văzut acolo, în stradă, făcând o nouă revoluție; nu formau o singură grupare, erau împărțiți pe suflete. Dar toți erau
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
o picure discret, fără de pereche; dar, vai, amândoi aveau niște voci de tenor!) Preaplinul culorilor toamnei mă îmbie, bucuroasă, nu aș vrea să o refuz. Mi-a făcut cu ochiul și-o pasăre zglobie, să-i pictez trilul pe-un șevalet confuz. Eu mă supun, nu sunt un artist cu fițe, dar nu sunt talentată nicidecum la pictat! Mai bine croșetez un poem în ițe, cu rime-ncrucișate pe care l-am gătat! Visul unei nopți de vară Voiam să petrec cu
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
nici un caz de exploatarea omului de către om, ci invers. Pe la jumătatea drumului, mi-au împuns retina două grajduri, într-un peisaj de un pitoresc deosebit, așa că mi-am găsit un loc la vreo doi metri de șosea, mi-am pregătit șevaletul, culorile și am început să pictez. Stimulat de liniștea din jur și de norocul de a nu fi deranjat de nici un trecător mai bine de o oră, terminasem deja eboșa și începusem să lucrez planurile. Din deal coborau agale doi
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
zecedoisprezece metri, se opri brusc, întorcându-și capul spre mine: - He, he, credeai că nu te-am văzut? Te-am văzuuut! - mă atenționă cu un rânjet satisfăcut, îndreptânduse către mine. S-a oprit cam la un pas, privind când la șevalet, când la mine, parcă așteptând să-i dau vreo explicație. Gândind că după ce-și va fi satisfăcut curiozitatea își va vedea de drum, miam văzut de treabă. - Băi, te faci că nu mă vezi? Ce-s eu, muscă? Sau
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
-mi spui tu mie, de-a cui ești și ce faci aici? - Păi nu se vede? Pictez! După ce se clătină de vreo două ori, apropiindu-se periculos de mult, încât parcă îl și vedeam la următoarea mișcare sprijinindu-se pe șevaletul meu. - Ce crezi bă, că-s chior? Văd și singur că pictezi, nu trebuie să-mi spui tu! Da’ de-a cui ești, ai uitat să-mi spui! - Și dacă ți-aș spune, oricum nu m-ai cunoaște, că nu
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
cui ești, ai uitat să-mi spui! - Și dacă ți-aș spune, oricum nu m-ai cunoaște, că nu sunt de pe-aici. - Aha, eram sigur! Și de unde zici că ești? - se mai clătină el odată gata-gata să cadă peste șevalet. - De la Iași. - Aaa, de la Iași! Și ce faci tu aicea, bă, de la Iași? - Păi, nu se vede? Pictez! - Adică eu sânt prost? Așa crezi tu??! - Văd și eu că pictezi, că nu sânt tâmpit! Oi fi eu beat, dar nu
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
celălalt care ajunsese la câțiva pași de noi - Ia vino-ncoa, bă! Costică se opri nu prea convins: - Ce-i bă Vasile? - Vino-ncoa, bă, când îți spun! Ia uite la ăsta, cică pictează! Costică se apropie privind curios spre șevalet, apoi către Vasile: - Da, mă, văzui. Pictează! - Băi boule, văd și eu că pictează! Da’ ia să vedem noi ce pictează! Ce pictezi aicea, bă? - Niște case - zic eu. - Auzi băi Costică, cică niște case! - Da, bă, case! Ce ești
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
băut nu ... eram suspect! Așa-mi trebuia dacă am refuzat în facultate să fac parte dintre cei mai buni fii ai poporului! - Hai mă, ce stai? Nu înțelegi de vorbă bună? - se rățoi Vasile la mine dând să apuce de șevalet. Noi ca membri de partid trebuie să luăm atitudine contra dușmanilor comunismului, să scăpăm țara de puturoși ... Auzi, tu ... pictează ... Treci la muncă, uăi, că nu pot săți zic tovarășe, că nu ești tovarăș cu mine! Aici chiar că avea
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
bune! Dă-o-n p... măsii de treabă! Sântem oameni serioși, nu? Voi chiar ați crezut că eu nu muncesc? Se vede treaba că începusem să vorbesc normal, pentru că Vasile, pierzându-și brusc siguranța de sine, își retrase mâna de pe șevalet, făcând un pas înapoi, dar nu fără a solicita lămuriri suplimentare: - Să te cred?! Ia, arată-mi o legitimație, să văd și io unde lucrezi! Puteam să mă împotrivesc cererii unui tovarăș membru de partid? Am scos cuviincios din portmoneu
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
de la poalele pădurii ar fi putut să ne facă să uităm pentru câteva zile de tumultul vieții cotidiene. într-una din zile, dis de dimineață, când soarele se oglindește în picăturile de rouă, am pornit cu prietenul Ion Balan, cu șevaletele sub braț și nesațul de spațiu în suflet, în căutarea unui loc de unde să surprindem frumusețea și trăinicia peisajului din partea locului. După câteva momente de nehotărâre, am cotit-o pe o cărăruie se se ițea de lângă un ogor cu porumb
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
a certat în glumă prietenul Jan. La care, unul din cei trei, îndreptându-se agale către noi, cu un zâmbet ștrengăresc pe chipu-i adus din povestirile lui Ion Creangă, după ce se uită pe rând, cu sfială și admirație la șevaletele noastre, zice: - D-apăi văd că dumnevoastră mi-ați luat deja tăt fânul! Și cu o vădită admirație, pe care o simți doar la omul sincer: - Apăi aista-i mare talent domnule! Că dacă mă uit bine, eu cunosc că aiestea-s
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
al Renașterii? Odată cu trezirea din somn a venit și certitudinea redactorului -șef Dezideriu că este Însuși Leonardo Da Vinci. Oglinda mare din holul apartamentului Îl arăta ,,ân carne și oase,, pe genialul creator, ba mai mult undeva În fundal, pe șevalet ,,Gioconda,, la care ,,lucrase,, mult În ultimele săptămâni, surâdea enigmatic, părând că-i Încurajează rătăcirile. Antoniu face o pauză, timp În care Își dezmorțește mâna dreaptă cu care n-a mai scris de atâția ani, Închizând și deschizând pumnul ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
șatrele zgomotoase de țigani, din apropiere,. După plecarea mea din casa soților bătrâni, urma să vină pentru a lucra În liniște, un pictor vestit. De zece ani venea cu regularitate În lunile de toamnă, cu un geamantan de culori, un șevalet, pensule, hârtii și pânze. Locuia de fiecare dată numai În camera pe care trebuia s-o eliberez., deși casa avea multe Încăperi. Îi plăcea cel mai mult asta, pentru că avea lumină de sud care lui Îi convenea cel mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
opere care nu-și mai găsesc locul în niciuna dintre diviziunile vechiului sistem al artelor. Așa se face că, la mijlocul veacului douăzeci, reputatul critic american Celement Greenbeg nu ezita să afirme că pictura este moartă, ca gen artistic, pictura de șevalet, în special; din cenușa acesteia se va ivi instalația în ale cărei componente se regăsește esența picturii - culoarea. De la noile realisme la arta video, ecouri ale picturii, ale sculpturii și ale altor genuri clasice continuă să fortifice noile propuneri de
CATALOG Sincretismul artelor 1 by D. N. Zaharia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_941]
-
va trebui o dată să-l pun în cui în bucătărie. Dar cum acolo eu nu scriu decât cel mult câteva rânduri impresioniste seara, după ora 22, cât durează fumatul unei țigări, sunt șanse mari să uit s-o pun pe șevalet pe A., să-mi amintesc de ea cine-știe-când în 2004.) Orice tip de calculator mi-e prieten, m-am convins într-o dimineață când, la fel ca mine, nici mașinăria n-avea chef să pornească la treabă. Până se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
și manierele ei erau foarte firești. L-am întrebat pe Stroeve dacă lucrează. — Dacă lucrez? Vai de mine, dar pictez mai bine ca oricând. Ne aflam în atelier și el a făcut semn cu mâna către un tablou neterminat de pe șevalet. Am tresărit pur și simplu. Înfățișa un grup de țărani italieni în costume din Campagna, stând în diferite atitudini pe treptele unei biserici romane. — Asta faci acum? l-am întrebat. — Da. Îmi desenez modelele și aici la fel de bine ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
credeam că ai murit. Am aprins un chibrit și am căutat o lumânare. În clipa aceea am zărit o încăpere micuță, pe jumătate locuință, pe jumătate atelier, în care nu erau decât un pat, niște tablouri întoarse cu fața la perete, un șevalet, o masă și un scaun. Nu era covor pe podea, nu era nici sobă, nici cămin. Pe masa încărcată de vopsele, cuțite de paletă și tot soiul de lucruri am găsit un căpețel de lumânare. L-am aprins. Strickland zăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]