1,046 matches
-
agricultură, filosofie, istorie, geografie, iar sătenilor li s-au împărțit peste 400 lucrări de popularizare. Căminul primește regulat un număr de 16 publicații, între care: Făt-Frumos, Albina, Neamul românesc, Lumina satelor, Cultura poporului și altele. Și iată cum se desfășurau șezătorile: în 20 iulie (au asistat 72 de membri) s-au comunicat știri din țară și străinătate, se ține conferința „Avuțiile țării” și se împarte broșura Trei amintiri de la țară; în august (45 de asistenți), după comunicarea știrilor, profesorul Neculau vorbește
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de 2-3 pe săptămână, incluzând aici și spectacolele cinematografice (cu „vederi” din diferite țări, filme artistice ca Învierea după romanul lui L. Tolstoi, comedii, filme de popularizare precum Culesul viilor în Franța, Industria bumbacului). Fiecare acțiune (fie că se numește șezătoare, serbare, conferință sau spectacol cinematografic) cuprindea, de fapt, două sau trei manifestări distincte; o conferință, o lectură sau recitare, o piesă de teatru, o dezbatere pe o temă de interes comun, o „producție școlară”, un film sau două. În numărul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
comun, o „producție școlară”, un film sau două. În numărul 2 al Buletinului din 1927 găsim, după prezentarea celor 32 de manifestări culturale, care au avut loc în perioada 17 iulie-29 decembrie 1927, următorul anunț: „La toate serbările, conferințele și șezătorile, intrarea este gratuită”. Organizatorii împărtășesc apoi cititorilor dificultățile pe care le au în alegerea filmelor (filmele trebuie să aibă „fond moral” și să fie accesibile, se evită filmele care „nu spun nimic inimii și minții”) și mulțumesc celor care au
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
susține expunerea „Starea economică a satului nostru poate fi îndreptată prin pomicultură, avicultură, apicultură și sericicultură”. Se dau serbări, se fac lecturi, se „reprezintă” tablouri, se rulează filme documentare, comedii. În aceste trei luni se desfășoară 32 de întruniri culturale (șezători, conferințe, spectacole cinematografice). Este perioada de avânt a mișcării de la Ungureni, timp în care s-au înființat case de sfat în cele 12 sate, etapă considerată „vulcanică” de inițiatorul acțiunii (Neculau, Experimentul..., p. 114). Această fază de dezvoltare a ținut
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
părinte, cetățean și gospodar - o personalitate rurală” (Neculau, Experimentul..., p. 114). În primii nouă ani, bilanțul e cu totul remarcabil: 2.000 de întruniri culturale (312 conferințe, 244 de audiții radio, 79 de producții școlare și sătești, 1.320 de șezători etc.), o bibliotecă centrală și câte una în fiecare sat, muzeu agricol. Pe tărâm economic: cooperativa agricolă a înlesnit sătenilor procurarea de semințe, unelte, mașini agricole și reproducători de rasă; începuturi de apicultură, sericicultură, legumicultură, avicultură; încasări importante din cultivarea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
format din președintele Universității și personalul ajutător, lucra zilnic. Membrii căminelor culturale și deci ai Universității trebuiau să îndeplinească următoarele condiții, fixate de adunarea generală: să plătească o cotizație de 25 de lei pe an; să urmeze regulat cele 15 șezători organizate de fiecare cămin în timpul iernii; să citească, în timp de iarnă, cel puțin trei cărți și să scrie rezumatul celor înțelese pe foaia de lectură (cei care nu știu carte învață după Abecedar); obligații de ordin economic: să aibă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
sate și un stand cu noutăți în domeniul uneltelor agricole și casnice. C. Manifestările culturale. Constituiau forma cea mai răspândită de educație socială practicată la Ungureni. Am arătat deja, în prima etapă s-au organizat 2.000 întruniri culturale (conferințe, șezători, cursuri, producții școlare și sătești). Din 1936 până în 1948 au fost organizate alte 2.291 asemenea manifestări: 1.611 șezători, 148 de conferințe, 451 de audiții radio, 68 de producții artistice. Fiecare întrunire era trecută într-un registru în care
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de educație socială practicată la Ungureni. Am arătat deja, în prima etapă s-au organizat 2.000 întruniri culturale (conferințe, șezători, cursuri, producții școlare și sătești). Din 1936 până în 1948 au fost organizate alte 2.291 asemenea manifestări: 1.611 șezători, 148 de conferințe, 451 de audiții radio, 68 de producții artistice. Fiecare întrunire era trecută într-un registru în care se inserau dări de seamă amănunțite despre manifestare. Totul era bine pregătit, nimic nu era improvizat. Conferințele erau o formă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Rădulescu-Motru, Ion Simionescu, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Victor Babeș, Ionescu-Sisești etc., au ascultat vestite orchestre populare, pentru a distinge specificul unor instrumente. În 23 martie 1933 l-au ascultat pe președintele Universității vorbind despre experiența pe care o întreprindeau cu toții. Șezătorile, manifestări tradiționale ale satului românesc (de sfat, joc și lucru de mână), au fost reinvestite cu o nouă funcție, cea culturală. Deveneau astfel prilej de instruire, informare, dar și de distracție, petrecere în mod plăcut a timpului (se spuneau ghicitori
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
șase decenii în urmă. Cum se proceda? Activitatea se desfășura, cum am arătat, prin expuneri, însoțite de „tablouri” (astăzi le numim diapozitive), dar și prin seri culturale, expoziții, lecturi din ziare și reviste. Întrunirile aveau, uneori, scop distractiv, erau fie șezători, fie „producții” școlare sau ale tinerilor din sat, fie conferințe cu scop instructiv. Conferințele erau grupate pe cicluri și tematici, ca de exemplu: Ciclul îndrumări agricole („Situația agricolă a satului nostru”; „Starea agricultorilor în alte țări”; „Mașinile în agricultură”; „Îngrășămintele
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
între vârsta timpului calendaristic și vârsta sfinților din calendarul popular: Sfântul Vasile sau Sânvăsâi, sărbătorit la început de an, este un tânăr petrecăreț, Sântoader este un flăcău frumos, cu coadă de cal, în cioareci și cu opinci, care intră pe la șezători să joace fetele, Dragobete (24 februarie) este zeul dragostei, Sfântul Gheorghe sau Sângiorzul era un tânăr războinic, Sfântul Ilie sau Sântilie și Sfântul Dumitru sau Sâmedru erau sfinții maturi, în timp ce sfârșitul de an era dominat de sfinții-moși moș Andrei, moș
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sacre, în credința arhaică: Rusaliile -zânele rele care-i pocesc pe oameni, Joimărițele persoane feminine fantastice care pedepsesc fetele și femeile care nu și-au tors cânepa până la Joimari, Sântoaderul reprezentare mitologică hipomorfă care pedepsește fetele care se strâng în șezători sau ies pe ulițele satului în serile din săptămâna denumită "Caii lui Sântoader. În afară de aceste reprezentări mitologice, omul tradițional a sacralizat și zilele săptămânii Sfânta Duminică Sfânta Luni, Sfânta Miercuri, Sfânta Joi, Sfânta Vineri ( marțea și sâmbăta erau dedicate morților
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
acestei specii, apoi Datinile noastre de naștere (1909), Datinile noastre de nuntă (1910), Credinți și superstiții ale poporului român (1915), Descîntecele românilor (1931), Noțiuni de folclor (1933), Ouăle de Paști (1937). Fondator și director al primei reviste românești de folclor, Șezătoarea (Fălticeni, 1892-1929). În 1899 a fost ales vicepreședinte al Societății Americane de Folclor din Chicago, iar din 1915 devine membru corespondent al Academiei Române. Pentru meritele sale deosebite, Academia Română l a ales membru de onoare În 1940. Gheorghe F. Ciaușanu (1889-1953
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau păr de porc, ca cahla să nu ucidă pe casnici. Tot spre acest scop, se pune pe locul vetrei unde a fost focul o huscă* de sare peste noapte. Caier Nu e bine să vii cu caierul nemîntuit de la șezătoare. Cal Se crede că calului, cît trăiește, i se pare omul mare cît un urieș - de aceea i se și supune; și abia cînd piere îl vede în adevărata lui mărime și-i pare rău că a ascultat pe om
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lasă în voia instinctelor. La școală își schimbă atitudinea când vine vorba de Smărăndița popii, care "începe din când în când a mă fura cu ochiul". Simțea de timpuriu atracția erotică, îi plăcea să petreacă între fete, să participe la șezători, la tors, fiind poreclit: Ion Torcălăul. Acțiunea pare a se petrece într-un timp fabulos, în care datinile sunt păstrate cu sfințenie (uratul de Sfântul Vasile). Plecarea spre Socola reprezintă o desprindere definitivă de sat, o ieșire din universul mirific
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mecanică. În partea a IV-a a "Amintirilor din copilărie", Nică este copleșit de tristețe, se "simte legat de meleagurile natale pe care trebuie să le părăsească, pentru a merge la studii, la Socola. Își aduce aminte cu însuflețire de șezători, clăci și hore, de săteni, de "Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul"; parcă-i saltă inima de bucurie". Având un umor molipsitor, Creangă apelează la zicători: "Să dea D-zeu tot anul să fie sărbători și numai o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
povestea ei, crede că poate comportarea ei l-a împins pe bărbat să fugă și cere sătenilor să descrie conduita fiecărui soț în parte. țăranii din Răz vad îi știu pe cei doi foarte bine, cunosc problemele lor, pentru că sunt „șezători cu toții în sat“. Ei vorbesc de tenacitatea cu care Neacșa a încercat să-și găsească bărbatul de fiecare dată, eforturi zadarnice, consideră ei, întrucât soțul nu le merita câtuși de puțin. Sătenii creionează portretul soțului ca fiind leneș, iresponsabil, hoț
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la schițe, rareori adâncite, care, grație alegerii judicioase a elementelor, însuflețesc personajele și întâmplările. Cercetătorul străin nu poate să nu observe culoarea locală. Personajele lui Creangă, oameni din popor, capătă individualitate. Femeile sunt ocupate cu treburi casnice, acasă sau la șezători torc umezind firul, pregătesc mâncarea tradițională, mămăliga, sau alte mâncăruri moldovenești, al căror nume și gust este bine cunoscut povestitorului. Jean Boutiăre apreciază că Ion Creangă este unic prin bogata colecție de expresii, zicale și proverbe populare, care nu are
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
se înțelege de la sine de ce mare folos ar fi pentru cercetători Din proiectul acesta propus de Densusianu, secția literară a Academiei a reținut: începerea copierii poeziilor populare din unele periodice:”Familia”, „Columna lui Trăian", „Tribuna”, „Tribuna poporului", „Revista critică literară” „Șezătoarea săteanului”, „Floarea Darurilor", „Convorbiri literare”, „Gazeta Transilvaniei", „Timișana”, "Traian", etc. Această muncă este întreruptă când se realizase de-abia copierea unei părți, vreo sută de mii de versuri din poeziile populare răspândite prin ziare și reviste vechi. Materialele copiate în
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
de poetică folclorică, asocieri, comparații păstorești, configurații stilistice adecvate : „Tot încet, încetinel, / Ca oița după miel” / sau „Câte fete sunt la noi / Facă-le Dumnezeu oi / Si pe mine un păstor, / Să le port vara prin flori / Și iarna prin șezători” Mai târziu când ajunge să analizeze poezia populară aromână o apropie de lirica provensală și italiană. În Evoluția estetică a limbii române schițează și deosebirea rea dintre ritmul trohaic și ritmul iambic, primul fiind preferat în versurile populare. Optează pentru
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
grupă aparte. Responsabilu cu pionerii trebuie să ție ședință Sâmbăta unde le va povesti despre Lenin dar și alte povești frumoase (subl.ns.). Le va vorbi pe înțelesul lor despre disciplină (probabil, disciplină de partid! n.n.), va da cu ei șezători și va trebui să câștige inimile lor pentru a se face iubiți de ei (subl.ns.). Vor trebui să facă un ziar special pentru pioneri. Responsabilu cu presa și propaganda va trebui să ție referate, șezători, festivaluri, să organizeze cartierele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
va da cu ei șezători și va trebui să câștige inimile lor pentru a se face iubiți de ei (subl.ns.). Vor trebui să facă un ziar special pentru pioneri. Responsabilu cu presa și propaganda va trebui să ție referate, șezători, festivaluri, să organizeze cartierele, sală de lectură, bibliotecă, momente politice. Resortul țărănesc va trebui să organizeze tineretul în Frontul Plugarilor. Se va sta de vorbă cu ei spre a fi bine inițiați”. b. „Comportarea UTC-iștilor a fost ca a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din oraș să fie înscriși în sindicate. Neuteciștii și uteciștii noștri care lucrează în sindicat să ducă acolo cu ei muncă de lămurire pentru a deveni membri ai UTC-ului. Am dat dispozițiuni ca în fiecare Duminică să se facă șezători culturale la care se poate atrage foarte mult tineretul (subl.ns.). d. „Am dat dispoziție să se denunțe comandamentului sovietic, toate bunurile și toate lucrurile aduse din URSS și toți cetățenii sovietici care încă nu au plecat în U.S.” Această
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
adăuga doar faptul că din zona celor două partide istorice răzbătea tot mai tare „cântecul lebedei”. După ce-și mai enumără câteva merite în efortul „sisific” de organizare a unei găști dezorganizate printre care: „...s’au făcut în fiecare Duminică șezători culturale, s’a scos un ziar de perete, s’au ținut ședințe cu pionerii”, etc., tov. Dimitrev trece la ofurile personale care-i rodeau sufletul și inimioara de mare „democrat-proletar”: „... la întoarcerea mea de la Huși când am venit pe data
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
maimuțe urlătoare era minim sau, în cele mai dese cazuri, nici nu erau băgați în seamă de ascultătorii-țintă: tinerii din cele două „fabrici” sau minorii supuși reeducării. Iată ce scria „la temă” boss-ul vasluian Bighiu: „...s-a organizat o șezătoare cu Institutul de Minori care urmează a fi dată la sediul Organizației noastre (tineretul progresist, n.n.) și la fabrici”. Capitolul IV, dedicat secțiunii „studii și documentare”, începe în felul următor: „...s-a format o echipă care merge din atelier în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]