805 matches
-
laterali cu tot, pentru care, probabil, a lucrat de primăvara până toamna, date fiind dimensiunile ce trebuiau zugrăvite și dificultățile aplicării de culoare pe bârne cioplite cu mulți ani în urmă. În 1818, probabil în urma unei refaceri a acoperișului de șindrilă, a retușat se pare părțile afectate de intemperii și a pictat pronaosul și fațada dinspre sud. E aproape sigur că la Agârbiciu a lucrat singur, poate ajutat doar de ucenici mai puțin inițiați. Specialiștii sunt unanimi în aprecierea unității de
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
central portretele celor mai cunoscuți sfinți, atât de prezenți în mentalitatea populară românească, ale căror sărbători marchează, de altfel, esențial calendarul vieții țărănești, agricole și pastorale: Sfântul Gheorghe (23 aprilie) și Sfântul Dumitru (26 octombrie). De intervenție are nevoie acoperișul, șindrila prezintă cârpeli, iar turnul nu este stabil și se miscă puternic de fiecare dată când sunt trase clopotele. De o intervenție este nevoie și la nivelul întregii picturi, deteriorată de infiltrarea apei de ploaie, o astfel de restaurare fiind evaluată
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
zonei, de dimensiuni obișnuite, însă, bine proporționate în raport cu înălțimea turlei și de o simetrie impunătoare. Acoperișul, astăzi din tablă, este unitar pentru corpul de bază și ceva mai scund pentru altar, iar pereții exteriori au fost cu grijă placați cu șindrilă, în interior biserica fiind tencuită și văruită. Ancadramentul ușii de intrare din pridvor este bogat decorat, prin incizii cu motive geometrice, alternând cu altele florale, stilizate. Pe partea superioară a lui au fost încrustate în lemn datele edificării bisericii în
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
impresie ochiului atent la proporționări. Acoperișul este unitar pentru întreaga construcție, căpriorii fiind fixați pe o cosoroabă solidă ce se sprijină, la rândul ei, pe console mai alcătuite din bârnele mai lungi din partea superioară. Pereții exteriori au fost acoperiți cu șindrilă protectoare împotriva intemperiilor, această tehnică fiind probabil „invenția” târzie a unui meșter local, întrucât o întâlnim și la biserica din Bălcești. Ancadramentul portalului exterior este format din usciori din lemn de stejar, decorați prin sculptare. Reparații capitale s-au executat
Biserica de lemn din Dângău Mare () [Corola-website/Science/313196_a_314525]
-
format din usciori din lemn de stejar, decorați prin sculptare. Reparații capitale s-au executat în anul 2004, respectându-se originalul. Toate costurile au fost sponsorizate de Dl. Ing. Vădan Gheorghe, fiu al satului. A fost refăcut și acoperișul din șindrilă de brad, adusă din Măgura Răcătăului.
Biserica de lemn din Dângău Mare () [Corola-website/Science/313196_a_314525]
-
fixate prin îmbinarea în coadă de rândunică. Cei trei stâlpi de susținere principali cuprind între ei poarta mică și poarta mare, deasupra au o grindă frontală care le leagă și care este fixată de contrafișe. Poarta are un acoperiș de șindrilă, sub care se pune câteodată porumbar pentru a mări efectul estetic. Înălțimea porții mari este de cel puțin patru metri, pentru ca și căruța încărcată cu fân să poată trece sub ea. Înălțimea porții mici este de aproximativ doi metri și
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
absidă poligonală decroșată, un naos de formă dreptunghiulară, deasupra căruia se află o boltă semicilindrică supraînălțată. Pronaosul este tăvănit, iar deasupra acestuia se înalță turnul-clopotniță, cu baza pătrată, cu foișor în arcade și fleșă zveltă. Biserica are un acoperiș de șindrilă, cu poală dublă. Pe fațada de vest se mai află un pridvor deschis, cu etaj. Pridvorul are arcade elegante, realizate din arce sculptate, fixate prin cuie de lemn la întâlnirea cu cununa și stâlpii de susținere. Parapetul este realizat din
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
Moldovei a hotărât în 1860 subvenționarea mănăstirii de la Suceava, iar ministrul cultelor a dispus alocarea a 6.000 de lei anual. Egumenul mai sus-amintit a efectuat în anii 1860 și 1861 unele reparații: a acoperit biserica și turnul clopotniță cu șindrilă, a văruit biserica pe dinafară, a reparat turnul clopotniță, a retopit și returnat clopotele crăpate, a procurat veșminte și obiecte de cult noi. În toamna anului 1868 s-a început realizarea unor lucrări de reparații radicale, supervizate de arhitectul imperial
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
fost acoperită inițial cu învelitoare de plumb, dar aceasta a fost furată în urma invaziilor care au avut loc în Moldova în secolele al XVI-lea și al XVII-lea. Astfel, acoperișul a fost refăcut de mai multe ori din șiță (șindrilă lungă și îngustă confecționată din brad sau fag). Cu prilejul lucrărilor de restaurare conduse de Romstorfer, acoperișul a fost realizat între anii 1904-1910 din țiglă smălțuită și colorată. În interiorul bisericii se intră printr-un pridvoraș adăugat pe latura nordică în
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
și orientare, contribuind totodată la despărțirea scenelor și ritmarea compozițiilor. Clădirile sunt simple și prezentate de cele mai multe ori izolat sau într-o simplă juxtapunere; apar elemente inspirate din arhitectura locală, case și turnuri cu acoperișuri înalte, în două ape, din șindrilă. În ciuda mijloacelor restrînse de exprimare, câteva figuri se disting prin reușita reprezentării. De o deosebită valoare sunt încercările de a caracteriza starea psihologică a fecioarelor nebune: poziția ușor diferențiată a capetelor înclinate trist, ochii închiși sau privind în gol, brațele
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
Sfânt". Conform inscripției de la intrare, a fost ridicată în anul 1763. Pisania din altar surprinde și anul în care ea a fost pictată, 1768. Construită din lemn de brad pe tălpi de stejar, cu fundament de piatră și acoperită cu șindrilă, biserica de lemn de la Someșul Rece se păstrează și astăzi ca punct de atracție pentru turiști. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Așezată la poalele nord-estice ale Munților Apuseni, pe râul Someșul Rece, afluent
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
biserica nouă. Pe parcursul timplui și la această biserică s-au făcut mai multe reparații de întreținere, dar cea mai importantă lucrare s-a făcut în anul 2010, când acoperișul distrus de intemperii a fost înlocuit cu un altul, tot de șindrilă. Lângă această bisericuță se găsește oficiul parohial. În parohia Someșu Rece există și credincioși aparținători cultelor baptiști și penticostali, cu care credincioșii parohiei trăiesc în bune relații. , comuna Gilău, monument istoric, a fost ridicată în 1763, conform inscripției de pe portalul
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
șters, până la lemnul bârnei. Patrimoniul: Stranele vechi ale monumentului au fost duse la Alba Iulia acum aproximativ 35 de ani. În patrimoniul bisericii se mai păstrează câteva cărți vechi de secol XIX,restul fiind transferate la Cluj. Starea de conservare: Șindrila datează din 1974 dar a fost înlocuită în 2010, când s-au amenajat și rigole pentru scurgerea apei de pe versantul din spatele bisericii. Acțiunea de reabilitare integrală a acoperișului bisericii a fost concepută și finalizată de către Asociatia Rurală "Turism Someș Cluj
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
Ușile împărătești, prezentând Bunavestire și pe cei patru evangheliști în medalioane, sunt bogat decorate prin traforaj cu motivul viței de vie. Starea de conservare: este în general bună. Ultima intervenție la monumentul istoric a avut loc la începutul anilor ’80. Șindrila a depășit deja 30 de ani și necesită înlocuire. De cinci ani nu se mai oficiază slujbe în biserică.
Biserica de lemn din Sântejude () [Corola-website/Science/313991_a_315320]
-
scene din Noul Testament, cu Patimile lui Iisus. Biserica a fost reparată în 1859, în 1911, când s-a acoperit turnul cu tablă; în anul 1959 a fost tencuită în exterior, tencuială reparață în 1987. În 1963 a fost înlocuită și șindrila acoperișului cu tablă.
Biserica de lemn din Berchieșu () [Corola-website/Science/314116_a_315445]
-
fost pictată de pictorul Anghel Saligni. Era o pictură pe pânză aplicată ulterior pe pereții laterali și de asemenea, în altar și pe bolta altarului. În timp, pictura s-a degradat aproape total. La început, biserica a fost acoperită cu șindrilă. În anul 1954, pe vremea preotului ortodox Tomuș Mircea (în 1948 toți credincioșii catolici, împreună cu biserica lor au trecut la ortodoxie) a hotărât să fie acoperită cu tablă zincată. Acest lucru a salvat-o de la distrugerea totală. Înfățișarea ei actuală
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
inventar aflăm și starea celorlalte clădiri pe care le deținea parohia și anume: casa parohială are 3 încăperi și e acoperită cu trestie. Nu avem amănunte despre casa sfătului. Școala confesională apare în acest inventar în funcțiune și acoperită cu șindrilă. Preotul Teodor Iulian are meritul de a fi reînnoit școala confesională. În 1873 s-au adunat bani sau bucate de la credincioși. O listă cu cei ce au contribuit la edificarea „școalei”, data 2 aprilie 1873, are 194 poziții. Lucrările efective
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
cei trei meșteri primesc ultima tranșă din prețul total al lucrării de 1200 florini. Preotul Teodor Iulian a demarat în 1898 lucrările pentru construirea unei noi case parohiale. El dorea să se facă o casă nouă din lemn, acoperită cu șindrilă (cea veche era acoperită cu trestie). Întrucât biserica e săracă se ia hotărârea de a se vinde averea școlii care se pare nu se putea întăbula pe biserică atunci. Se pare că lucrările la noua casă au început nu în
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
ramă dreptunghiulară și cu o diagonală, pentru a-i fixa, și care se deschidea într-o parte). Maramureșul a fost, deci, la un moment dat, o enclavă imperială unică, populată cu țărani de viță nobilă. Porțile cu stâlpi sculptați și șindrilă sunt relicva unei organizări sociale care a funcționat până în secolul al XX-lea. În 1977, Francisc Nistor scria următoarele: Construcția, incizarea motivelor și actul de trecere pe sub pragul porții suportau fiecare un ritual aparte, pe baza unor credințe profunde (cu
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
Pronaosul susține pe grinzile sale rezistente stâlpii ce alcătuiesc scheletul trainic al turnului. Acesta se remarcă prin galeria deschisă, coiful octogonal și cele patru turnulețe de la bază. La ultima reparație, cea din 1988, s-a renunțat la acoperișul tradițional de șindrilă, biserica fiind astăzi integral învelită cu tablă. Deși vechea pictură s-a pierdut în timpul lucrărilor de reparații, în 1924, atunci când a fost repictat iconostasul și o parte din naos, biserica mai adăpostește totuși o mică comoară: o colecție de icoane
Biserica de lemn din Dâncu () [Corola-website/Science/314267_a_315596]
-
localității, construind în apropiere și o casă parohială. După ce noul proprietar al moșiei a devenit boierul Costachi Miclescu, sătenii în frunte cu preotul Simion Simionescu au construit o biserică din cărămidă, cu temelia din piatră și au acoperit-o cu șindrilă. Bisericuța nu avea pod și nu era pictată în interior, pereții fiind doar văruiți. Costachi Miclescu, fiind rudă cu mitropolitul Calinic Miclescu al Moldovei, l-a adus pe vestitul pictor bisericesc Strejescu, care a pictat icoanele din catapeteasmă. Același boier
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Stamate () [Corola-website/Science/313276_a_314605]
-
Red/ Easy Green apărările din jurul punctului Les Moulins i-au taxat greu pe supraviețuitori celui de al 2-lea batalion, H/116 și elemente de bază zbătându-se la mal acolo. Supraviețuitorii s-au alăturat celor din F/116 în spatele șindrilei unde comandantul batalionului a reușit să adune 50 de oameni pentru o avansare improvizată de-a lungul ei. Cu toate acestea, o altă avansare chiar la est de Les Moulins a fost prea slabă pentru a avea orice efecte și
Plaja Omaha () [Corola-website/Science/313753_a_315082]
-
Easy Red, era o altă zonă între puncte de rezistență(strongpoints). Asta a permis lui G/16 și batalionului de suport să scape de la exterminare. Cu toate acestea, majoritatea pierderilor a G/16(63) au fost înainte de a ajunge la șindrilă. Ceilalți din compania celui de al 2-lea batalion au acostat în al doilea val; H/16 a venit la câteva sute de metrii la stânga, opus atragerilor E-3, și a suferit din această cauză-au fost inapți să acționeze
Plaja Omaha () [Corola-website/Science/313753_a_315082]
-
au supraviețuit și o echipă armament greu aici sau acolo, trupele de asalt au avut doar armele lor personale, care, după ce a fost târâte prin apă și nisip, aveau inevitabil nevoie de curățare înainte de a putea fi folosite. Supraviețuitorii de la șindrilă, mulți fiind în prima lor război cu care se confruntă, erau relativ bine protejați de arme de foc mici, dar încă expuși la artilerie și mortare. În fața lor era apartamente minate expuse la foc de pe râpele de deasupra. Moralul trupelor
Plaja Omaha () [Corola-website/Science/313753_a_315082]
-
restaurată de mai multe ori de-a lungul timpului, ultima consolidare realizându-se în anul 1986, prin grija Episcopiei Ortodoxe de Alba-Iulia. În prezent, lăcașul de cult are fundație din piatră de râu, pereții din lemn de brad, acoperișul din șindrilă și clopotnița acoperită cu tablă. Între 1851-1907, pe lângă biserica din comună a existat o școală confesională românească, care, deși fusese deschisă încă din a doua jumătate a secolului XVII, nu a putut funcționa decât în perioada menționată datorită greutăților materiale
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]