779 matches
-
larg, neinundabil. Șipote (La Șipot)-locuri din centrul satelor Hudești, Mlenăuți, Vatra, și Alba unde există izvoare puternice amenajate cu țevi de metal, cu uluce de lemn sau treuci de beton pentru adăpatul vitelor și pentru spălatul rufelor în trecut. Șipot este toponim de origine tracodacă. Tamazlâcaru (La Tamazlâcaru)-teren înclinat situat lângă iazul Axinte folosit ca pășune pentru vite. în trecut exista aici tamazlâcul (cireada și grajdurile) pentru vite ale stăpânului moșiei, Mihalache Costache. în prezent se păstrează doar denumirea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de țesut (stative) spre sfârșitul iernii și începutul primăverii. Pânza obținută era înălbită de către gospodine trecând prin mai multe faze: înmuierea, zolirea în stiubei cu apă clocotită și cenușă, ghilirea la soare și , în final clătirea la o treucă de la șipotul din sat sau la o fântână cu apă curată. Din această pânză albă erau confecționate cămășile, izmenele, fețele de pernă, ștergarele, fețele de masă și alte lucruri mărunte de către gospodinele care le croiau și le coseau în casă cu o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cetini, ne îndreptam spre case. Ne feream de năpârcile care se târau pe sub covorul de frunze. Traversam poienițe pe unde susurau izvoare de munte la care ne opream pentru a ne potoli setea. Ceva mai la vale, în satele noastre, șipotele creșteau râuri în care gospodinele spălau și clăteau ii și ițari. Întârziam din drum, întinzându-ne în luminiș ca să ne hodinim. Lăsam soarele amiezii să se joace pe fețele noastre, mângâindu-ne cu razele lui. Brusc, simțeam tensiunea aerului tăiat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
are o vechime mult mai mare, datînd de peste șapte mii de ani. Descoperiri arheologice Dintre numeroasele puncte în care s-au descoperit urme ale culturii materiale a locuitorilor acestor meleaguri, cele mai importante sînt: La Islaz, La Tufari, La Meri, Șipotul lui Mantu, La Cimitir, Iazul Buragăi, Curtea C.A.P., Dealul Șurăneștilor, Podiș, între Dealuri, La Căminul Cultural în curțile locuitorilor, C. Rotaru, N.Tăcuțeanu, C.Roșu, Ion Furnică și altele. Rîpile Goliei . La 200 m. sud-vest de sat au fost
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
IX-X); Fundătura. în apropierea punctului La Tufari, pe locul numit Fundătura, au fost găsite mai multe fragmente ceramice din L Tene-ul II, precum și un celt din bronz, o săgeată din fier cu două aripioare și un toporciocan fragmentar de piatră; Șipotul lui Mantu. La aproximativ 1500 m. spre nord-vest de sat, pe dreapta văii Fundătura, la locul cunoscut sub denumirea Șipotul lui Mantu sau Schinii Radului, a fost descoperită o așezare cu urme de viețuire din neoliticul dezvoltat pînă în secolul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Tene-ul II, precum și un celt din bronz, o săgeată din fier cu două aripioare și un toporciocan fragmentar de piatră; Șipotul lui Mantu. La aproximativ 1500 m. spre nord-vest de sat, pe dreapta văii Fundătura, la locul cunoscut sub denumirea Șipotul lui Mantu sau Schinii Radului, a fost descoperită o așezare cu urme de viețuire din neoliticul dezvoltat pînă în secolul XVIII e.n. Din neoliticul dezvoltat ne-au răms mai multe resturi ceramice corodate și un bolișor din pastă brună-roșcată cu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
bătălia pe amănunte, la goblen îți coși ochii, brazii luați la grămadă cu ieșirea din tunel, maghiara fond sonor din vecini, holul sare de bătuta la tobă, ce mi-i drag mia! soarele ultimul pe azi la dungă roz, secunda șipote cu fluxul suprem de fățării cît mai are ce luci, culori cu atît mai șterse în reducție analitică, tratarea în sepia condiție cromaticii semantice, halta Tarcău cimitirul în brazi pornește scădere de Valea Trotușului, Lunca de Mijloc a crescut în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
geografice la studiul Orașului Huși, Probl.de geogr., V. BUCUR N., BARBU N. (1957), Complexul de condiții fizico-geografice din coasta de tranziție Mogoșești-Strunga, Bul.Inst.Agron., Iași. MARTINIUC C., BARBU N. (1958), Câteva observații geomorfologice asupra terasei inferioare a Miletinului de la Șipote, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.IV, s.II., f.1. BUCUR N., BARBU N. (1959), Contributions a l'étude des roches loessoides de la Dépression de Jijia et Bahlui, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.V, s.II
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
la țară, unde se țineau lanț procese publice intentate „chiaburilor” sau se inaugurau întovărășiri și gospodării agricole. În carnetul său de elev, Labiș consemna: „Am fost trimis la Ipatele, la un proces chiaburesc”. În timpul unei documentări la Iazul Vechi, comuna Șipote, unde se inaugura un GAC, iarna era fără zăpadă. În februarie, pe drum mocirla trecea de glezne. Invitații, între care mă aflam și eu cu Labiș, au coborât dimineața din teren la Vlădeni. Până la destinație mai erau vreo nouă kilometri
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
După ce străbăteai și a doua poiană, poteca mergea aproape orizontal, cu intenția clară de a ocoli vârful Boldanu, de circa 1600 metri, prin dreapta lui, și după circa 500 de metri ajungi la un punct foarte important de pe traseu, la „Șipote”. Este vorba de un izvor cu un debit măricel, și cu o apă foarte rece și bună. Am făcut nenumărate popasuri în acest loc, de regulă aici era un punct în care se ajunge după circa 3 ore de la părăsirea
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
alpină. Ne întâlneam adesea aici și cu alte grupuri de turiști, fie ei români sau străini, astfel că de multe ori asemenea momente se prelungeau chiar nepermis de mult, dacă ne gândim că eram totuși pe munte. Tot aici la Șipote ajunge și o potecă ce urcă din valea Arpașului, din apropierea cabanei cu același nume, cabana Arpaș, cum am și pomenit mai devreme, din păcate acum fiind închisă. Îmi aduc aminte că am urcat pe vremea liceului la Cabana Podragu, într-
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
a apărut zăpada, care a crescut rapid în grosime, pe măsură ce urcam în altitudine, iar noi am ajuns la un moment dat să ne scufundăm în ea până la brâu, când ne-am dat seama că trebuie să ne întoarcem. Ajunseserăm până la Șipote, dar mai departe nu am putut urca. Am făcut cale întoarsă și ne-am dat seama cât de puternică este natura precum și de faptul că mai avem multe de învățat de la ea. Ca să nu rup firul logic al excursiei mele
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
am dat seama cât de puternică este natura precum și de faptul că mai avem multe de învățat de la ea. Ca să nu rup firul logic al excursiei mele pe muchia Tărâța, reiau excursia spre creasta Făgărașilor, urcând abrupt în amonte de Șipote, izvorul cu o apă rece și reconfortantă. După ce se ocolește vârful Boldanu, poteca ajunge într-o zonă unde brazii sunt lăsați în urmă, și se circulă printr-un platou cu un soi de plante până la șold sau chiar mai sus
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
independentă. Apare la Cernăuți între 19 ianuarie 1924 - 31 martie 1924, bilunar; proprietar și editor Pavel Vacariuc; redactor responsabil Nistor a lui Ion Fetilă. Tipografia „Luceafărul”, Cernăuți. Apare în limba germană: Der Blitz - Unablängige zertschrift. Casa din Suceava de pe strada Șipotului nr.9, azi strada Prunului nr.6, unde a stat în gazdă elevul Ciprian Porumbescu între anii 18601863. Iracle Porumbescu, (tatăl compozitorului Ciprian Porumbescu), născut la 21 martie, stil nou, 1823 - mort la 13 februarie, stil nou,1896. * * Gazeta Bucovinenilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de orice cultură mai înaltă” aduce prejudicii școlii românești. * I. Țurcanu, preotul deputat în Parlamentul de la Viena, care s-a ridicat împotriva măsurii de condamnare a celor care încercau în Bucovina să stârpească patima beției la români... * La școala din Șipot - unde a fost în inspecție - „băieții au fost siliți să stea nemâncați de la ora opt dimineața până la ora șase seara, până s-a sfârșit inspecția, mulți copii s-au îmbolnăvit, între aceștia și băiatul preotului local Toustiuc”. Iar învățătorul Pâșlea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
unele locuri, cu un banchet al notabilităților, nu trimite neapărat la obiceiurile funerare ortodoxe ci, dimpotrivă, la o efuziune festivă și la o formă de autorecompensare a organizatorilor pentru efortul depus; vezi, în acest sens, raportul școlii din Hălceni (com. Șipote), care se încheia cu specificarea: "la urmă s-a dat o "masă" la care au toastat dl Botez, dirigintele școlii din Chișcăreni și dl Gh. Mihăilescu avocat, pentru rege, țară și neam" (Ibidem, f. 127). 190 Dirigintele școlii din satul
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
programul serbărei, îndemnându-i să fie cuminți și să se silească la învățătură pentru a fi iubiți de toți" (Ibidem, f. 126v.). 193 Copii din satul Cornești au jucat oină (Ibidem, f. 134v.), iar cei de la școlile reunite ale comunei Șipote "au distrat publicul prin diferite jocuri gimnastice ca: fuga împ[i]edicată, fuga în saci și foot-böl" (sic!) (Ibidem, f. 127). 194 "Timpul fiind frumos", a permis ca serbarea să se desfășoare chiar în curtea bisericii din satul Uricani (comuna
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
RELAȚIILE ECONOMICE ROMÂNO-GERMANE LA ÎNCEPUTURILE GUVERNĂRII ANTONESCIENE. TRATATUL ECONOMIC DIN 4 DECEMBRIE 1940 Prof. Drd. Spiridon Lucian, Școala cu Clasele I-VIII Chișcăreni, Comuna Șipote, Jud. Iași Pentru a scrie despre relațiile economice dintre România și Germania În timpul celui de-al doilea război mondial trebuie avut În vedere și contextul internațional de la sfârșitul perioadei interbelice, cât și desfășurarea războiului. Se știe că economia are un
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Spiridon Lucian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93563]
-
coacăze. Et.: ap. coșer (plural) « construcție cu pereții din nuiele, pentru păstrarea porumbului și a altor produse agricole » d. bg. scr. košara. CUCIUR, deal și pârău (afluent al râului Cașin) din comuna Căiuți. Et.: ap. cuciur (hidronim, cu semnificația « izvor, șipot ») d. bg. čiučur. CURĂTURI, teren arabil din localitatea Rădeana. În vechime, a fost un loc împădurit, care a fost defrișat pentru agricultură și, mai ales, ca schimbare a vetrelor de sat, încât termenul curătură a devenit sinonim cu arșiță, laz
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
corespunzătoare: boiște, blidar, bahnă, bobeică, budăi, ceair, chetrărie, chicere, ciungi, coșere, cuciur, curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă, răsturniș “alunecare de teren”, rogoz, secătură “loc defrișat”, staniște, tarniță etc. Desigur, în cazul unor formanți topici mai apar și unele neologisme, în legătură cu întreprinderi și instituții, cum ar fi: cabană, cartier, canton, fabrică, palat, tranșee, școală
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
predării disciplinelor tehnice. + 14 mai 2002. ANTONESCU Mihai: absolvent Institutului politehnic din Iași, facultatea de Electrotehnică din anul 1967, secția Electromecanică. Șef de lucrări universitar. Plecat din țară în anul 1993. BALAN Dana Data și locul nașterii: 28 iulie 1942, Șipote, Iași. Studii universitare: Institutul Politehnic din Iași, facultatea de Electrotehnică, secția Electroenergetică, promoția 1965. Doctorat: 1989, Institutul Politehnic din Iași, specialitatea Electrotehnică; subiectul tezei „Aspecte ale regimului deformant în rețele electrice cu elemente reactive reale”. Poziție universitară: din anul 1965
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
neconcretizată scriptic. Sintagma Anii de ucenicie, întâlnită în 1908, devenea, în 1944, titlu de volum memorialistic. File de jurnal (11august 2 septembrie 1906) rezumă experiența ofițerului de rezervă de la Fălticeni, în marș istovitor (prin Probota, Lespezi, Hârlău) spre tabăra de la Șipote, în nordul Moldovei. Efort fizic istovitor pentru cineva corpolent (103 "chilograme") în uniformă militară. "Marșul mi-a ars tălpile așa de tare și mi-a rănit un picior"; până la "scheletul negru" al mănăstirii Probota, "două sute de metri, fac jumătate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aspre. Clopotul de la biserică sună un timp. Și cum vântul crește, se umflă prin copaci și prin crâng, zgomotele împrejurimilor parcă tac, și rămâne numai sunetul de ape în răscoală a vântului toamnei. 11 August 1906 ["LUNGI CONCENTRĂRI"]* [Tabăra de la Șipote] 11 aug.-4 sept. Patru zile de marș spre tabăra Șipote, prin Probota, Lespezi, Hârlău, Plugari, Onești. Ziua întăia drum obositor de 32 de km. pe frumos drum, printre lanuri de păpușoi și fânețe, pe lângă iazuri, printre înmlădierile Somuzului, prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se umflă prin copaci și prin crâng, zgomotele împrejurimilor parcă tac, și rămâne numai sunetul de ape în răscoală a vântului toamnei. 11 August 1906 ["LUNGI CONCENTRĂRI"]* [Tabăra de la Șipote] 11 aug.-4 sept. Patru zile de marș spre tabăra Șipote, prin Probota, Lespezi, Hârlău, Plugari, Onești. Ziua întăia drum obositor de 32 de km. pe frumos drum, printre lanuri de păpușoi și fânețe, pe lângă iazuri, printre înmlădierile Somuzului, prin Dolheștii mari și mici, prin pădurea Probotei pe înserate. La Preutești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
adevăr din vechi vremuri de nemila arendașilor și a proprietarilor. Din ploaea și din răceala aceia, flămând și ostenit, când mă văd la lumină și căldură, în casa încăpătoare și primitoare a lui cuconu Nicu, fost primar multă vreme la Șipote, cred că am intrat în fericirile raiului. Un borș bun de puiu dres cu smântână, o friptură rumănă, în grabă făcute, cu dragoste slujite, ne aduce inimile la loc și Eliseu procurorul uită să ne spuie dacă barometrul său mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]