612 matches
-
jegoase și rupte. Le-a pus direct la gunoi. S-a dus în baia lui mică și a dat drumul la apă, la chiuvetă. A prins viață imediat ce și-a băgat capul sub jetul de apă și a simțit cum șiroaiele îi clătesc părul și fața. A stat așa minute bune, a și deschis gura și a băut pe nerăsuflate. Ochii îi erau roșii și obosiți. Pe nas abia dacă putea trage aer, era înfundat de jeg, de muci și sânge
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
lui caldă începea să vrăjească cerul și pădurea nemărginită. Virginia crăpa și ea geamul de la parter și îl asculta, simțind cum i se sfâșie inima atunci când îl auzea înecându-se, răgușind sau brusc începând să tușească. Pe obraz îi curgeau șiroaie de lacrimi, pe care Cristi nu le-a văzut niciodată. Și a fost mai bine așa, căci mila l-ar fi dărâmat cu siguranță. Așa a stat Cristi luni întregi, revenindu-și. Timp în care niciun amic de pahar, niciun
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cu câini împușcați; soldații alergau prin sat cu puștile și trăgeau în ei, căci țiganii refuzară să-i omoare cu bâtele, cum li se ceruse. Bietele dobitoace urlau și lătrau, unele rănite, alergau spre pădure chelălăind și lăsând după ei șiroaie de sânge... Era un spectacol sălbatic, întețit încă prin țipetele femeilor și plânsetele copiilor. Îmi venea să mă arunc asupra soldaților, care cu puștile în mână își priveau opera, dar cu ce rezultat? Am fugit cât am putut. A doua
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fost redusă la o cursă în trăsuri cu coșurile ridicate pe la bisericile principale și primărie. Din nenorocire, a trebuit închis landoul regal înghirlandat cu flori albe, tras de patru cai albi, înhămați frumos și încălecați de surugii în haine găitănate; șiroaie de apă pe străzi, unde însă bieții țărani își țineau locul cu stoicism. Doamnele care se ocupaseră de dejunul rămas nemâncat ne arătau cu tristețe prăjiturile extraordinare, fructele aduse de departe și toate pregătirile deșarte care încărcau mesele imense, menite
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
regali, și ofițerii de gardă la Palat. Maiorului Tomescu i se anunță că domnii Băncilă și Ersenie, șefi legionari, au sosit [la Sinaia] de la București și doresc să-l vadă. După o oră revine și povestește că d. Băncilă, cu șiroaie de lacrimi, descrie măcelurile din București și prăbușirea țării. Au venit să prevină pe rege. La ora 11 profesorii se retrag. Toată noaptea militarii și, probabil, regele au discutat. Convinși de cei doi legionari, au hotărât să plece cu ei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
astăzi își dau viața în cine știe ce colț al lumii, sute de mii de mucenci au luptat și au susținut cu dârzenie zidurile Bisericii, așa că aceasta astăzi este mai triumfătoare ca oricând. „Sângele martirilor este sămânța creștinismului” zice un scriitor bisericesc. Șiroaiele de sânge ce au curs cu îmbelșugare din trupurile lor nevinovate, au dat Bisericii forțe noi cu care a putut să rămână neclintită în cursul celor douăzeci de veacuri de la întemeierea ei. Nu se pomenește în istorie o societate care
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
bancher sau trader de petrol, diamante sau metale rare, îmbrăcați casual, cu haine de mii de euro. Geneva este plină de astfel de indivizi. Cu un puternic accent din Est (rusoaică?) își cere drepturile bănești pentru prestațiile sale. Apa curge șiroaie din haine și din părul blond. Nici urmă de revoltă, ci doar o plângere continuă. Nu mai este o prostituată oarecare, este sora mea, a celor care muncesc pentru a avea asigurată ziua de mâine. Nu am cum să o
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
fără să mă întrebi; ar fi fost mai cinstit; mai ales că nu-ți cerea să minți... Ori ar fi trebuit s-o sictirești dacă... dacă albul acelei nopți de Ajun ar fi fost într-adevăr un alb curat, nu șiroaie de zăpadă topită... Hm!... surîde scurt și trist Tamara, prostia vieții mele, făcută într-o clipă de rătăcire... Ai să regreți pentru tot ce mi-ai spus acum! îmi șoptește, aruncîndu-mi o privire plină de ură, apoi pleacă. În urma ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
noi, femeile, pierdem o bucățică din sufletul nostru odată cu bărbatul iubit și știu cât de greu ne este să dăm drumul la acea bucățică din suflet... După o vreme mă trezesc din „transa vindecatoare”, o văd pe Eliza cu lacrimile șiroaie pe obraji și pe Alfonso cu mama lui privind împietriți spre pământ. Simt nevoia să îndulcesc pe cât posibil măcar finalul: Eliza, tu ești șaman, ești o persoană foarte puternică, copiii tăi sunt extrem de norocoși să te aibă pe tine de
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
răspunde doar cu o mârâială semiadormită de confirmare. După o vreme, Alfonso, care mai ridică câte un colț de pătura din când în când, concluzionează că e timpul pentru un alt pietroi și dezvelește pe Jo complet înroșită, ornată cu șiroaie de sudoare, care ne aruncă un zâmbet amețit și încântat. „E fantastic, niciodată nu am fost într-o saună atât de perfectă” mai murmură Jo înainte de a dispărea din nou într-o mare de fum, acoperită de pături. Alfonso va
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și înserat, încheie Gheorghiță discuția, luându-și un rămas bun respectuos de la îndrăgitul fost dascăl. Capitolul XIX Frământări și acasă − Lențâca, ce-o fi având mama de tot plânge întruna? Mă uit la dânsa și văd cum îi curg lacrimi, șiroaie, da’ nu știu ce are, o doare ceva? − Ce știu eu, Săndel? Eu nu pot s-o întreb, tu știi că dumneaei mă ține că-s afurisită și rea, dar să știi că îmi vine și mie să plâng, când văd cât
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
următoarele: „Mergem la Bârlad să distrugem Școala Normală!”. Vai de mine!, gândeam eu, oare cum e posibil? Așa cum mă aflam atunci, am și luat-o la fugă de-a dreptul peste ogoare, în direcția școlii și alergam și alergam, cu șiroaie de sudoare pe mine și continuam să alerg și să alerg! Am trecut prin satele Pogonești și Ivești din apropierea Bârladului, mergeam pe drum pe lângă malul unui pârâu în care se reflectau razele soarelui, ce aluneca încet spre asfințit. După un
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
să-mi pună întrebări: De ce te-a chemat la partid? Vor să-ți dea vreo funcție în fabrică, nu? Vor să mă trimită activistă la țară. Eu acolo nu mă duc! Și, dintr-o dată, lacrimile au început să-mi curgă șiroaie. Dacă te-ar muta în prelucrări metalice, la trei schimburi, te-ai duce, a afirmat Florina, colega blondă, secretara comitetului de partid pe secție, zâmbind subțire. Nu cred că aș vrea să lucrez în alt loc decât aici, am răspuns
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
după zece, nici după douăzeci de minute, Cuciureanu n-a apărut. Unul dintre convivi s-a dus să vadă ce se întâmplă. L-a găsit pe profesor pe trotuar, în dreptul unui burlan, descheiat la pantaloni. Pe obraz îi curgeau lacrimile șiroaie. Bineînțeles, absolventul s-a înspăimântat: - Ce e, dom’ profesor, vi-e rău? Cu ochii țintă la spuma care țâșnea din burlan, profesorul i-a răspuns: - Dom’le, de juma’ de oră mă piș și nu mai termin !... Soția, care era
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
bine către piscuri și solitudini, în natura abruptă, fioroasă: Îmi place o natură cu fiii săi sălbatici, Cu piscuri dărâmate, cu țărmuri singuratici, Cu cedri-a căror frunte se-nalță pîn' la nori, Cu munții săi gigantici, din cari furioase Șiroaie cad și umplu prăpăstii negricioase Cu zgomote și urlet ce umple de fior. El caută "poezia ce muge ca furtuna", biciuind pe tirani, iar neliniștea blazată a lui Childe Harold se preface la el într-o ardoare valahă de explorație
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din carnea ta și îți vlăguiesc puterile sufletești. Am nevoie de iertarea cerului. Sunt vinovat! Atât! Domnul Dumnezeul părinților noștri va hotărî acolo sus, în cer. Până atunci, suspină în sufletele noastre infern tulburător, scrâșniri de lanțuri, gemete din adâncuri. Șiroaie de sânge și horcăiri de moarte, iubiri jertfite s-au stins acolo în nopți plumburii, luminând cerul celor rămași, care nu au părăsit câmpul de luptă, nu i-a înfricoșat chinul, nici moartea. Nu și-au trădat convingerile și nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cerului care i-a dat puteri. Cei care conduc azi destinele neamului, lăutari, slugi, bufoni, plebe plină de moravuri și perverși, se joacă de-a moartea cu viața și istoria neamului nostru peste care au curs veacuri de sânge, lacrimi șiroaie și nestinse morminte, șuvoaie nepământene. Mișcarea Legionară a fost permanent reprimată cu toată forța statală de către toți guvernanții precum și de intrușii care au primit azil pe pământul românesc, toți cu origine etnică dubioasă. Criminalul rege Carol al IIlea, Lupeasca și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Iamandi, un caraliu, că m-am Încruntat la el, și când să ne bage Înapoi În cameră, mie mi-a schimbat direcția și m-a luat să mă ducă la o cameră din asta neagră, unde pereții erau uzi, cu șiroaie de apă pe ei. La camera 8 reduit eram cu opt generali, cu profesori universitari..., era fostul ministru Ovidiu Vlădescu 2, chiar dormeam alăturea. Era Mircea Boieriu din Făgăraș, doctor În științe economice. Erau oameni pregătiți. Și printre noi erau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Romînească” ocazia să citeze și alte cazuri celebre de acest gen la englezi: pe Byron, care ținea un cîine, un lup și un urs, moartea cîinelui pricinuindu-i „cea mai mare disperare”; apoi familia lui Walter Scott, care „a vărsat șiroaie de lacrimi fierbinți” la mormîntul cîinelui Camp al romancierului; în fine, pe Wordsworth, care avea slăbiciune pentru măgăruși; unuia îi spune cu toată seriozitatea într-un vers „I hail thee Brother!” (Te salut, frate!). Mă întorc la tema acestei însemnări
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
am luat-o pe malul apei și m-am întors la căsuța mea de pe dealul de vest. Mi-am dat seama că soarele dimineții dăunase ochilor mei mai mult decât m-aș fi așteptat. Când îi închideam, lacrimile-mi curgeau șiroaie. Auzeam fiecare lacrimă căzându-mi în poală. M-am spălat pe față cu apă rece, dar fără nici un rezultat. Am tras draperia. M-am lăsat pradă întunericului infinit, cu ochii închiși. Prin fața lor au plutit tot felul de linii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
sufletul. Licărea. Fiecare pâlpâire avea căldura ei și o simțeam în vârful degetelor. Era o lumină pe care nu i-o mai putea lua nimeni. — Ți-am găsit sufletul. M-a privit fără să scoată un cuvânt. Lacrimile îi curgeau șiroaie. Îl pot citi, îl pot descifra. Nu s-a pierdut, nu e fărâmițe. E acolo și nu ți se mai poate fura. Am sărutat-o iar pe pleoape. — Aș vrea să mă lași singur. Sper să reușesc până dimineață să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de o înghite și să prinde"19. Leonardo da Vinci reținea, conspectând Fiore di virtú, aceeași trăsătură esențială, a fățărniciei: " Această jivină îl înhață pe om și numaidecât îl omoară. Iar după ce l-a omorât, cu glas tânguios și cu șiroaie de lacrimi îl plânge; și după ce a isprăvit cu plânsul, cu nemăsurată cruzime îl sfâșie și îl mănâncă"20. Atracția reptilei pentru carnea de om pare a fi morbidă, de nestăpânit. În alte variante, mai vechi, crocodilul este un monstru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fost duși la Chestură, dar am trecut mai Întâi printr-o portiță unde stăteau un șir de călăi care loveau cu țevile de revolvere astfel că fiecare evreu ieșea plin de sânge, umflați și cu găuri În cap, sângele curgea șiroaie. La Chestură același sistem de tortură”104. Circumscripțiile de poliție, patru din cele cinci, au servit și ele drept centre de concentrare a evreilor. O parte dintre ei s-au prezentat la circumscripții sâmbătă, 28 iunie, pentru executarea unor munci
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de băiatul meu, el fiind trimis Într’un vagon iar eu În altul. Câte lovituri ne-a costat faptul de a fi Împreună, nici nu mai știam, dar am izbutit. Am fost Înțepat cu baioneta și deși sângele Îmi curgea șiroaie, nu-mi păsa. Eram iar Împreună. Am fost urcați Împreună În vagoane. Nu știam Încotro ne va duce. Credeam că vom fi duși undeva la muncă. Nu bănuiam că vom ajunge să invidiem pe cei morți În Iași. Nu știam
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
să ne ia coroană cu care am fost încununați. Dar cu-ale mele rădăcini am întocmit epistola - lumină care ne va umple cu nădejde. Eu, umilul copac, te invoc! Lasă-l pe cer să se înnoreze, ploaia mea! Curgi în șiroaie peste capetele noastre, pește brațul meu înmormântat că altul să-și deschidă pleoapele, iar ochii să nui fie încercănați și nici obrazul vânat. Lasă să prindă viață; lasă firele să se prindă într-un joc al reîntregirii mele. Cu bună
A doua oară unu by Ursuleanu Smaranda- Ioana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92949]