588 matches
-
Strada Calea Orheiului (până în 1991 "bd. Cantemir", între 1973-83 "șos. Orhei" și "str. Dubăsari", între 1924-44 "str. Toma Ciorbă", anterior "șleaul Orhei", "drumul de poștă Hotin", "drumul de poștă Dubăsari") se află în sectorul Râșcani și trece tangențial pe lângă cartierele Poșta Veche și Visterniceni. Este o magistrală lungă de 2,5 km, ce vine în oraș dinspre estul republicii, cumulând drumuri
Strada Calea Orheiului din Chișinău () [Corola-website/Science/329576_a_330905]
-
cu stejar-carpen, în amestec cu tei, arțar, frasin, unitar se întîlnește fagul și sorbul. Plante ierboase rare: dedițel mare, feriga, curpăn și altele. Aria naturală protejată de Stat "Dolna", a fost încadrată în etajul deluros de cvercete cu gorun și șleauri de deal și al făgetelor de limita inferioară cu două tipuri de stațiune: Au fost identificate două tipuri de pădure:
Rezervația peisagistică Dolna () [Corola-website/Science/329656_a_330985]
-
întîlnesc specii rare de plante: slăbănog, feriga, feriga femenină, cucuta și altele. Pe versanți sunt multe izvoare - unul din care este începutul rîului Bîc. În aria naturală protejată de Stat "Temeleuți", au fost încadrate în etajul deluros de cvercete și șleauri de deal, cu patru tipuri de stațiune: Au fost identificate zece tipuri de pădure:
Rezervația peisagistică Temeleuți () [Corola-website/Science/329709_a_331038]
-
și cascade. Unele peșteri au fost locuite încă de oamenii primitivi. Pe versanți creștre o pădure de stejar pufos. Aria naturală de Stat "Saharna" a fost încadrată în Etajul fitoclimatic: FD1 - Deluros de stejărete și FD2 - Deluros de cvercete și șleauri de deal, cu următoarele tipuri de stațiuni: Au fost identificate și definite următoarele tipuri de pădure:
Rezervația peisagistică Saharna () [Corola-website/Science/329708_a_331037]
-
prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se suprapune sitului de importanță comunitară "Lunca Mircești". Aria naturală reprezintă o zonă acoperită cu pădure mixtă ("șleau de lunca"); ce are în componență specii de stejar ("Quercus robur"), frasin comun ("Fraxinus excelsior"), frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), velniș ("Ulmus laevis") sau ulm de câmp ("Ulmus glabra"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice (unele protejate la
Lunca Mircești (Vasile Alecsandri) () [Corola-website/Science/327629_a_328958]
-
Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 10.249 de hectare, incluzând ariile protejate Pădurea „La Castani” și Rezervatia naturală Stanii Clițului. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, păduri de șleau, pășuni și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Someșan (subunitate geomorfologica a Podișului Transilvaniei. Zona deluroasa (dezvoltată pe depozite miocene, paleogene și neogene) este acoperită în cea mai mare parte cu pâlcuri de pădure și pajiști. Situl
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
IUCN) înființată în 1954 și declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"). Aceasta are o suprafață de 28 ha și reprezintă un șleau de câmpie de tip cereto-gârniteț. Aria naturală se află în vestul satului Valea Bujorului din comuna Izvoarele, județul Giurgiu, în bazinul pârâului Ismar, afluent de dreapta al Câlniștei. Deși situată în Câmpia Burnazului, ca și rezervația Comana, pădurea Manafu dispune
Pădurea Manafu () [Corola-website/Science/334148_a_335477]
-
la pădurile de deal și câmpie, de-a lungul văii Mureșului, de la Lipova până la Gura Arieșului, Munții Poiana Ruscă, Banat de-a lungul Dunării, Platoul Mehedințiului, Defileul Oltului, Teleajen, Buzău, Dobrogea. ul este o specie termofilă și intră în compoziția șleaurilor; arborete pure realizează numai în pădurile degradate. Crește spontan în pădurile de stejar până în etajul fagului, pe un substrat pietros, calcaros. Are înălțime mică (10-12 m), rar poate ajunge la 20 metri înălțime. Tulpina are 20-60 cm în diametru. Are
Mojdrean () [Corola-website/Science/334314_a_335643]
-
acest fucking eveniment". Traducătoarea a îndulcit corespondentul în italiană. Cu cât înaintam spre vârful palmaresului, cu atât eram mai convinsă, chiar dacă, pe ici, pe colo, apăreau și alegerile diplomatice sau cele menite să oblojească rănile celor dezamăgiți sau, mai pe șleau vorbind, să dreagă busuiocul, în raporturile cu marea comunitate cinematografică. Nu se poate spune că a fost un palmares scandalos în întregul lui, numai că unele premii, întâmpinate cu nemulțumiri sonore tip buuu, pot să pună pe gânduri. Citește și
Veneția 2016. Juriul a ales varianta șoc, cu parfum de diplomație by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/105257_a_106549]
-
fost ales chiar cel ce scrie acum despre asta, dată fiind o relație de amiciție, ca să îi spun așa, pe care o aveam cu Gheorghe Vlăduțescu, admirabilul asistent alt profesorului Ion Banu. Astăzi, academicianul profesor doctor Gheorghe Vlăduțescu. Mai pe șleau, lui Florin i s-a sugerat că subsemnatul ar putea să obțină pe o asemenea cale un anume curs pe care profesorul Ion Banu nu l-a predat, dar pe care, în variantă dactilografiată, l-ar depune la bibliotecă doar
Adevărata istorie a filosofului Mon-Ciu by Șerban Cionoff () [Corola-website/Journalistic/105331_a_106623]
-
perspectiva sa noaptea decesului: „Maniu a fost ridicat din celulă, în cel mai strict secret, dar vestea se răspândise ca fulgerul în toată închisoarea. Noaptea am auzit căruța poposită în curtea închisorii, uruiala roților, nechezatul cailor, zgomotul ușor ferecat al șleaurilor. Apoi toate s-au liniștit. Maniu pleca spre groapa comună și spre gloria eternă". Regimului îi era frică și de moartea lui Maniu. Vasile Ciolpan ar fi comunicat, conform arhivelor, la București, doar atât: "În celula nr...s-a stins
Iuliu Maniu. Cum a murit liderul țărănist acum 63 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103227_a_104519]
-
la recepția pe care o organizați cu prilejul Zilei Europei. Mulțumindu-vă pentru amabilitate, aș vrea să profit de această ocazie, pentru a trage un semnal de alarmă. Despre ce este vorba? Îmi îngădui să vorbesc, ca de obicei, pe șleau. În ciuda apelurilor publice, pe care le-am făcut în mai multe rânduri, autoritățile de la București îi ignoră în mod sistematic pe europarlamentarii români. Singura relație cu țara: recepțiile de la Cotroceni, de 1 decembrie și 9 mai Într-adevăr, din 2009
Cristian Preda, scrisoare deschisă către Klaus Iohannis by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103593_a_104885]
-
se cheamă Cetatea, unde se văd și astăzi 2 tabii (șanțuri); pe urmă la gura văii Racova și de-acolo s-a tot bătut în sus pe apa Bârladului în Bârzești, pe valea Rebricei, și până la târgul Scânteia, pe șleaul cel mare, care merge spre Iași, tot o bătaie a fost și-i omora pe turci, ca și cum i-ar fi luat din oală. Pe unde-i satul Fundătura a fost bătălie amarnică: Ștefan își așezase oștirea pe dealul Măgura, care
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]