2,554 matches
-
cu bărbații. Ele poartă în pântece o celulă. Când ating vârsta potrivită, vor să nască. Atunci dau drumul la treptele nașterii. Ele sânt acestea: din celulă iese un purice. Din purice, un gândac. Din gândac, o broscuță. Din broscuță, un șoarece. Din șoarece, un arici. Din arici, un iepure. Din iepure, o pisică. Din pisică, un câine. Din câine, o maimuță. Din maimuță, un om. Femeile se pot opri la orice treaptă. Unele femei nasc broscuțe, altele pisici. Dar cele mai multe își
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Ele poartă în pântece o celulă. Când ating vârsta potrivită, vor să nască. Atunci dau drumul la treptele nașterii. Ele sânt acestea: din celulă iese un purice. Din purice, un gândac. Din gândac, o broscuță. Din broscuță, un șoarece. Din șoarece, un arici. Din arici, un iepure. Din iepure, o pisică. Din pisică, un câine. Din câine, o maimuță. Din maimuță, un om. Femeile se pot opri la orice treaptă. Unele femei nasc broscuțe, altele pisici. Dar cele mai multe își doresc copii
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ajungem într-un loc rotund. Acolo, în mijloc, se află o celulă, căci ne aflăm în pântecul unei mame. Intrăm în celulă și, pe măsură ce se desfășoară treptele nașterii, privim prin ochii tuturor ființelor, ai puricelului, ai gândacului, ai broscuței, ai șoarecelui, ai ariciului, ai iepurelui, ai pisicii, ai câinelui, ai maimuței, ai omului, iar cu puțin noroc ajungem să privim prin ochii ființelor minunate care urmează după om. Un mort vă privește prin ochii mei. 7. (De fapt, al șaptelea punct
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Gina ridică în brațe, abia putând să-l țină, un ou cât o minge de rugby. M-am repezit să i-l iau și să-l pun la loc, dar cum ea se întorsese cu spatele și chițcăia ca un șoarece, i-am tras rnîna și oul a căzut pe dalele de ciment cu un sunet înăbușit, de pietroi. Oul se crăpă și, pe când îl rostogoleam la loc pe nisip, am văzut cum din crăpătură se scurgea un fir subțire de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
plus Aro-ul comandantului (În care ne găsim noi acum, făcînd pe santinelele). Plus un vagon de marfă transformat În magazie alimentară: depozitează lăzile cu pîini și conserve care clipocesc grețos și cîteva cutii cu biscuiți (asezonați cu căcăreze de șoarece). Toată această alcătuire e construită strategic, astfel că nu toate platformele sînt Împreună ( În caz că inamicul ne atacă, e bine ca muniția să nu fie toată la un loc), vagonul-magazie e la mijloc (chiar și inima unui soldat se află tot
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
care cădeau, alunecau, se zdruncinau, se rostogoleau. Poate că fetișurile pictate de Alex nu reprezentau decât încercări homeopatice de îmblânzire a acestor mărunte zeități maligne. Existau mici creaturi-obiecte care ascundeau anumite lucruri și se manifestau prin zgomote surde, ca de șoarece, ce încetau de îndată ce se apropia și se uita Alex la ele, anumite umbre dense pe care le ocolea, tresărind de spaimă, și care se mistuiau când făcea ea o mișcare. Alex colecționase întotdeauna diverse obiecte, dar s-ar fi spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Ridge. Mai există un local luxos, La câinele în goană, care are și restaurant, situat în Biggins, lângă Crescent, și o cârciumă denumită La femeia nevorbăreață (reprezentată pe firmă prin portretul unei femei decapitate), lângă Bowcock. În Druidsdale avem La Șoarecele de Bibliotecă, iar în Westwold La Trei Șoareci Orbi. Mai sunt câteva bombe sordide și rău-famate, prin zona St.Olaf, și Dihorul din Țara Pustie, dincolo de canal. Așadar, Ennistone nu-i un oraș în care să poți găsi cu ușurință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
transfigurări a făpturii mele, a unui mister pe care abia de-l înțeleg?“. Se ridicase de pe canapea. Se dusese în bucătărie și băuse puțină supă. Ieșise în stradă, în amurgul călduț, calm, învăluitor. Intrase în cea mai apropiată cârciumă, La Șoarecele de Bibliotecă și acolo auzise despre moartea lui William Eastcote. Și i se păruse că și acesta e un semn, anume că Bill Șopârla își oferise viața lui, ca un inocent substitut pentru viața lui George. Iubirea își atinsese paroxismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
traumatologia sportului. - Dopaj genetic: Eficacitatea acestuia nu este demonstrată la specia umană pentru că etica și interdicția dopajului fac orice studiu științific imposibil la om. Și-a dovedit însă eficacitatea la animal. Experiențe recente demonstrează că transfecția IGF1 în mușchiul de șoarece limitează în mod foarte clar ansamblul muscular legat de vârstă și de diminuarea de forță musculară asociată. Se vede aici interesul deplin care există pentru dezvoltarea de asemenea tehnici în domeniul sportiv în scopuri de dopaj. Lupta împotriva dopajului este
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și oricine le va purta trupurile moarte, își va spăla hainele și va fi necurat pînă seara. Să le priviți ca necurate. 29. Iată, din vietățile care se tîrăsc pe pămînt, cele pe care le veți privi ca necurate: cîrtița, șoarecele și șopîrla, după soiurile lor; 30. ariciul, broasca, broasca țestoasă, melcul și cameleonul. 31. Să le priviți ca necurate dintre toate tîrîtoarele: oricine se va atinge de ele moarte, va fi necurat pînă seara. 32. Orice lucru pe care va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
încă și o scenă foarte ambarasantă la Avereasca. [LEONIDA PANOPLO] [mai - iulie 1876] Un om nu poate face nimic într-o țară rău tocmită și măcar să tot poruncească, rămâne la vorba ceea: a poruncit cânelui și cânele pisicei și pisica șoarecelui, iar șoarecele și-a atârnat porunca de coadă. Cât dupe tablouri, ce vor fi lipsind la prefectură, cestiunea în sine nu mă privește, mă oblig eu ca astăzi, când nu mai sunt revizor și nici am la dispoziție asemenea tablouri
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
o scenă foarte ambarasantă la Avereasca. [LEONIDA PANOPLO] [mai - iulie 1876] Un om nu poate face nimic într-o țară rău tocmită și măcar să tot poruncească, rămâne la vorba ceea: a poruncit cânelui și cânele pisicei și pisica șoarecelui, iar șoarecele și-a atârnat porunca de coadă. Cât dupe tablouri, ce vor fi lipsind la prefectură, cestiunea în sine nu mă privește, mă oblig eu ca astăzi, când nu mai sunt revizor și nici am la dispoziție asemenea tablouri, să-i
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
tăgăduiască. Îl scoseseră de mai multe ori la anchetă, la promisiunea lui că se va conforma dorinței lor. Și tot de atâtea ori îl duseseră înapoi în arest, fără niciun rezultat, ca urmare a neonorării de către el a făgăduinței. Precum șoarecele cu pisica se jucase inculpatul cu ei. Iar șoarecele, în ciuda așteptărilor, câștigase mereu. Încercau acum iarăși. Amăgiți de aceeași promisiune a lui. Și sperând ca, de data aceasta, ea să se materializeze. Situația devenise de un hilar absolut. Nu mai
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
la promisiunea lui că se va conforma dorinței lor. Și tot de atâtea ori îl duseseră înapoi în arest, fără niciun rezultat, ca urmare a neonorării de către el a făgăduinței. Precum șoarecele cu pisica se jucase inculpatul cu ei. Iar șoarecele, în ciuda așteptărilor, câștigase mereu. Încercau acum iarăși. Amăgiți de aceeași promisiune a lui. Și sperând ca, de data aceasta, ea să se materializeze. Situația devenise de un hilar absolut. Nu mai amintea prin nimic de o urmărire penală. Se transformase
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
capătul cel mai îndepărtat al ei - anonimatul familiar de acasă. PARTEA A TREIATC "PARTEA A TREIA" Dumnezeu m-a îndrumat la tinetc "Dumnezeu m‑a îndrumat la tine" Am văzut odată, într-un ghiveci cu flori din living, eforturile unui șoarece de câmp de a construi un câmp așa cum îl ținuse minte. Am trăit să văd aceeași poveste repetată în mii de feluri și, din moment ce mi-am petrecut o mare parte din viață la umbra unui copac inexistent, consider că sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
construi un câmp așa cum îl ținuse minte. Am trăit să văd aceeași poveste repetată în mii de feluri și, din moment ce mi-am petrecut o mare parte din viață la umbra unui copac inexistent, consider că sunt îndreptățită să vorbesc în numele șoarecelui de câmp. —Loren Eiseley, The Night Country, „The Brown Wasps“ Pe când animalele și oamenii vorbeau încă aceeași limbă, spune una dintre poveștile tribului Cree, Iepurele a vrut s-ajungă pe Lună. Iepurele le-a rugat pe cele mai puternice păsări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de o singură persoană: Mark Schluter. Dar Mark n-o poate convinge să continue căutarea alături de el. Poate că e mai bine așa, până la urmă. Vânătoarea n-a avut nici un rezultat și cine poate ști când jocul ăsta de-a șoarecele și pisica ar putea deveni violent? La urma urmelor, s-a lăsat deja cu violență. Pe 20 februarie, mai exact. Merge mai departe singur. Cercetează Biblioteca publică și azilul de bătrâni Moraine. Dar, surprinzător, puțini sunt dispuși să-i dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
pe lumea cealaltă. În general cereri de donații și oferte de cărți de credit. Cataloage de la magazinul ăla de unde-și cumpăra vestele alea demodate. Ajunseră la ușa din față. El o încearcă: încuiată, deși înăuntru nu-i decât rahat de șoarece și vopsea scorojită. Se uită la ea, fără să ofere nimic. Nu mai ții minte? întreabă ea. Și se duce drept la șipca desprinsă din stânga ferestrei și o zgâlțâie puțin, că e ruginită. Până la urmă o deschide și apare cheia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
prea lungi și gata. Se joacă cu mingea, îi plac biluțele, undițele, șoriceii de pluș, dar cel mai mult îi plac creioanele, pixurile, creioanele colorate, hârtia de scris. La calculator stă cu laba pe mouse. Știe, oare, că „mouse” înseamnă „șoarece”? Din când în când, găsește câte o carte și stă cu burta pe ea, ca un student în sesiunea de examene. Îl atrag ferestrele. Fereastra să nu aibă perdele că le dă jos. Supraveghează porumbeii și vrăbiile care se agită
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
oraș e seară, PAM doarme și visează o poveste lungălungă. Mă pregătesc să i-o fur și să v-o aduc vouă. N-o vânez ca s-o mănânc, nici ca să mă joc cu ea. Nici dacă aș vâna un șoarece nu l-aș mânca ci i l-aș aduce lui PAM. M-aș lăuda cu el. Cu visul și cu povestea din vis e cam la fel. Stau la pândă - mă vedeți?...Dacă mă vedeți cu ochii minții, vă întreb
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
pe frumoasele, tinerele și bunele Clorofila și Hemoglobina, că alungă culorile. ...Dar ia să plec eu de aici, din grota asta mizerabilă de unde tocmai au dispărut zmeii. Că nu pot să-i zgârii și nici nu găsesc urmă de șoarece sau de alte bunătăți în astfel de locuri. Ce ziceți, copii, am avut curaj? Fuga în Carpați, Ticuță! Mă pregătesc, prieteni, să urc din nou pe creastă, să pășesc pe acea cărare îngustă pe care mergeam cu Ana data trecută
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
starea de veghe și să privească întruna lumina electrică cu ochii larg deschiși, în speranța că durerea orbirii îl va menține într-o stare de conștiență. între timp, o parte a minții lui încerca să se elibereze trăind disperarea unui șoarece prăjindu-se într-o cușcă rotitoare. „Oprește-te! Oprește-te! Oprește-te!“ „Nu poți.“ „De ce? De ce? De ce?“ „Ți se împute mintea. Mințile fără iubire se hrănesc mereu cu viermi.“ „Cum să ajung la iubire?“ „Nu poți. Nu poți.“ Ceva se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pus-o la locul ei, pe cuiul din cămară, cînd am observat adevărata sumă. Domnul Thaw se duse la fereastră și rămase acolo, cu mîinile în buzunare, uitîndu-se la stradă. în cameră se auzi un sunet clar, frenetic, ca un șoarece rozînd lemnul sau ca o peniță zgîriind hîrtia. — Pentru Dumnezeu, nu te mai zgîria! spuse domnul Thaw. Nu sînt suficiente pete de sînge pe cearceafuri? — Scuze. — Nu înțeleg de ce-a trebuit să minți, poate numai de dragul de a minți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
căprioară își hrănea puiul. Erau suficiente scene de omor pentru a le ține pe animalele de pradă în viață și pe cele ierbivore vioaie: o vulpe aducea un fazan puilor ei, o bufniță din pomul cunoașterii ținea în gheare un șoarece de cîmp, în vreme ce șoarecii ceilalți se jucau printre frunzele moarte dintre rădăcini. Bărbatul și femeia stăteau goi și îmbrățișați sub pomul cunoașterii, iar imaginea lor se reflecta clar într-un lac încărcat de papură și iriși. în lacul ăsta, izvor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
împartă spațiul cu nori, dealuri, plante și ființe, dar spațiul lui abia dacă avea adîncimea de trei centimetri, iar oamenii erau zdrobiți acolo ca și cum ar fi fost vîrîți într-un dulap strîmt. Pictura lui murală arăta ca o capcană de șoarece poleită, produsă de imaginația unei fecioare nevrotice. Zvîrli bucata de oglindă în sanctuar. — Asta nu-i artă, strigă el, coborîndu-și capul și scărpinîndu-se cu violență. Nu-i artă, ci un urlet flămînd. O, de ce m-a izgonit? De ce-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]