1,462 matches
-
fel de pește, apoi că ar putea avea un fel de afinitate cu ornitorincul (animal recent descoperit pe atunci); în cele din urmă, în 1819, el a concluzionat că trebuie să fie un fel de formă intermediară între salamandre și șopârle, ceea ce l-a făcut să propună denumirea de „Proteo-Saurus”. Până atunci, Charles Konig, curator-asistent la British Museum, deja avansase denumirea de "Ichthyosaurus" (pește-șopârlă) pentru specimen și acel nume a rămas. Konig a achiziționat scheletul pentru muzeu în 1819. Craniul specimenului
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
era și el membru al speciei "Temnodontosaurus platyodon". Următoarea descoperire majoră a ei a fost un schelet parțial al unui nou tip de reptilă marină, găsit în iarna 1820-1821, primul de acel gen găsit în lume. l-a botezat "" (aproape șopârlă) deoarece credea că se apropie mai mult de șopârlele actuale decât ihtiozaurul, și l-a descris în același articol din 1821 scris împreună cu Henry De la Beche despre anatomia ihtiozaurilor. Articolul mulțumea celui care a cumpărat scheletul de la Anning pentru că i-
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
descoperire majoră a ei a fost un schelet parțial al unui nou tip de reptilă marină, găsit în iarna 1820-1821, primul de acel gen găsit în lume. l-a botezat "" (aproape șopârlă) deoarece credea că se apropie mai mult de șopârlele actuale decât ihtiozaurul, și l-a descris în același articol din 1821 scris împreună cu Henry De la Beche despre anatomia ihtiozaurilor. Articolul mulțumea celui care a cumpărat scheletul de la Anning pentru că i-a permis lui Conybeare accesul la el, dar nu
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
desemnării sitului se află amfibieni și reptile cu specii de: ivoraș-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata", specie aflată pe lista roșie a IUCN), broască roșie de munte ("Rana temporaria"), triton cu creastă ("Triturus vulgaris"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara") și păianjeni cu specii de "Pardosa amentata", "Trochosa terricola", "Pirata hygrophilus" și "Tetragnatha montana". Flora este reprezentată de plante cu specii de: peștișoară ("Salvinia natans"), o specie rară de mușchi ("Drepanocladus vernicosus"), roua cerului ("Drosera rotundifolia
Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI) () [Corola-website/Science/330331_a_331660]
-
liliacul lui Natteri ("Myotis nattereri"), liliacul de seară ("Nyctalus noctula"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul pitic al lui Nathusius ("Pipistrellus nathusii"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul urecheat cenușiu ("Plecotus austriacus"); Reptile și amfibieni: vipera ("Vipera berus"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"); Păsări (migratoare, de pasaj, sedentare): șorecar mare ("Buteo rufinus"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
grupul Maniraptora, care este tranziția între dinozauri și păsări și sunt notabile pentru prezența penelor. Amfibienii sunt reprezentați doar de broaște și salamandre. Dintre reptile distingem țestoasele, unele forme marine ale acestora atingând chiar și 3 metri lungime; de asemenea, șopârlele și șerpii abundă. Insectele s-au diversificat în timpul Cretacicului, au apărut cele mai vechi furnici, termite și unele lepidoptere asemănătoare cu fluturii și moliile. De asemenea, au apărut afidele, lăcustele și viespiile. Viața marină își continuă existența, nefiind diferențe semnificative
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: reptile și amfibieni cu specii de: năpârcă ("Natrix natrix"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca verde ("Rana esculenta"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo") sau broasca de pământ ("Pelobates fuscus"); lepidoptere (fluturi) cu specii de "Parnassius mnemosyne", "Tomares nogelii" și "Erannis ankeraria"; precum și un coleopter
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]
-
mult mai defensiv decât de obicei. Se hrănește cu o varietate largă de mamifere mici și medii și păsări. Dieta lor este compusă în mare parte din rozătoare, dar s-au raportat cazuri în care șerpii boa au mâncat și șopârle mai mari și mamiferele până la dimensiunea unui ocelot. Exemplarele tinere mănâncă șoareci mici, păsări, lilieci, șopârle și amfibieni. Mărimea prăzii crește odată ce înaintează în vârstă și devin mai mari. Boa sunt prădători de pândă - așteaptă ca victimele să se apropie
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
medii și păsări. Dieta lor este compusă în mare parte din rozătoare, dar s-au raportat cazuri în care șerpii boa au mâncat și șopârle mai mari și mamiferele până la dimensiunea unui ocelot. Exemplarele tinere mănâncă șoareci mici, păsări, lilieci, șopârle și amfibieni. Mărimea prăzii crește odată ce înaintează în vârstă și devin mai mari. Boa sunt prădători de pândă - așteaptă ca victimele să se apropie și apoi atacă. Cu toate acestea, desfășoară și o vânătoare activă, mai ales în regiunile în
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
femela va rămâne în apropiere de sacul cu ouă și devine mai agresivă. Dopă eclozare juvenilii rămân în cuib pentru o perioadă de timp. Theraphosidae sunt prădători care-și pândesc prada din ambuscada. Ei se hrănesc cu muște, gândaci, fluturi, șopârle, rozătoare, păsări, peștișori. Însă, chiar dacă au potențial de a omorî și i pasăre, totuși, alimentați lor se băzează pe insecte. Tarantulele se găsesc în regiunile tropicale din întreaga lume. Habitatelor lor naturale includ: savana, pampas, păduri tropicale, deșerturi, tufărișuri, munți
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
Buteo, buteo"), corb ("Corvus corax"), vânturel roșu ("Falco tinninculus"), gaia neagră ("Milvus nigrans"), cucuvea ("Athene noctua"), ciocănitoare-verzuie ("Picus canus"), pupăză ("Upupa epops"), măcăleandru ("Etithacus rublecula"), mierlă ("Turdus merula"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), sturz-de-vâsc ("Turdus viscivorus"), sfrâncoc ("Lanius excubitor"); Reptile și amfibieni: șopârlă cenușie ("Lacerta agilis"), năpârcă ("Anguis fragilis"), viperă ("Vipera berus"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broască-de-mlaștină ("Rana arvalis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); Insecte cu specii de: fluturi ("Eurhydryas aurinia, maculinea teleius"), gândaci și gărgărițe. Flora este constituită din arbori
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatică, râsul, ursul, veverița, vulpea. Păsări: alunarul, buha, ciocănitoare pestrița, cucul, mierla neagră, negroica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare: șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle, brotăcei, broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumatate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt ocrotite de lege: uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnita, ursul, cerbul carpatin
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
din plante joase, iar la înălțimi mai mari domină arboriferii. Fauna Naurului este săracă. Toate mamiferele au fost aduse și în parte îngrijite de om: șobolani polinezieni, pisici, porci, câini, dar și găini. Dintre reptile pe insulă se întâlnește doar șopârla. Ornitofauna este mai variată; aici viețuiesc găinușe de baltă, albatroși, fregate, porumbei, sternide. În Nauru există o singură specie de pasăre cântătoare: pitulicea-de-stuf ("Acrocephalus rehsei"). Alături de cordate, Nauru găzduiește și o varietate mare de nevertebrate. În apele dimprejurul insulei înoată
Geografia Naurului () [Corola-website/Science/314069_a_315398]
-
nordic ("Regulus regulus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), codobatura de munte ("Motacilla cinerea"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"); Reptile și amfibieni: vipera ("Vipera berus"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), năpârca ("Natrix natrix"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), sălămâzdra de uscat ("Salamandra salamandra"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască roșie de pădure ("Rană dalmatina"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), broască roșie de munte ("Rană
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
europaeus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), codobatura de munte ("Motacilla cinerea"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"); Reptile și amfibieni: vipera ("Vipera berus"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), năpârca ("Natrix natrix"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), sălămâzdra de uscat ("Salamandra salamandra"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască roșie de pădure ("Rană dalmatina"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
vorbește cu vocea lui Aku. Disperat, rupe cortul unei creaturi care se încălzea la foc înăuntru, se învelește cu pânza de cort ca și cu o pelerină și pornește către o mănăstire în căutare de ajutor. Călugării, un fel de șopârle, îl primesc cu inima deschisă, dar deodată Jack își aruncă pelerina și iese la iveală faptul că Aku pusese stăpânire pe întregu-i corp, mai puțin un ochi. În mănăstire se află Piscina Convergenței, care formează un Portal Interdimensional, care l-
Infecția Aku () [Corola-website/Science/319450_a_320779]
-
carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), grangur ("Oriolus oriolus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), ciocârlan ("Galerida cristata"), pitulice ("Sylvia nisoria") Șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele de casă ("Natrix natrix"), viperă ("Vipera berus"), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul de munte
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
urca cu ușurință în arbori. Șerpii mamba trăiesc numai în Africa. Ei duc o viață arboricolă, sau trăiesc ascunși în vizuini părăsite ori sub grămezi de pietre. Acești șerpi sunt activi ziua, și vânează mamifere mici, păsări, broaște arboricole și șopârle. Șerpii mamba mușcă de obicei de mai multe ori prada. Veninul inoculat este puternic, el face parte din categoria neurotoxinelor. Un om mușcat de mamba, moare dacă nu i se administrează la timp antidotul. Mușcătura șarpelui este deosebit de periculoasă, dacă
Mamba () [Corola-website/Science/318858_a_320187]
-
de: lup ("Caniș lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes cricigera"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), veverița ("Sciurus carolinensis"); păsări: ciocănitoare ("Melanerpes carolinus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), codobatura ("Motacilla albă"), pitulice ("Sylvia nisoria"), pupăza ("Upupa epops"); reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de câmp ("Podarsis laurica"), broasca-țestoasă de uscat ("Testudo hernmanni"), salamandra ("Salamandra salamandra"). Reportaj
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
Pești: sunt reprezentate speciile de apă dulce cum ar fi tiparul, linul, știuca, crapul, salăul, somnul. Sunt și specii fără valoare economică precum obletele (Alburnus alburnus), svârluga (Cobitis taenia), tiparul (Misgurnus fossilis), boarța (Rhodeus amarus). Reptile: șarpele rău (Coluber caspius), șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis) Batracieni: broască râioasa verde (Bufo viridis), broască de pământ (Pelobates fuscus), țestoasă de baltă (Emys orbicularis), brotăcelul (Hyla arborea) Insecte (există aici specii rare de libelule) Mamifere: pisică sălbatică (Felis silvestris), vidra (Lutra
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul urecheat cenușiu ("Plecotus austriacus"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros); Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Păsări semnalate în arealul parcului
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
cenușiu ("Plecotus austriacus"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros); Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Păsări semnalate în arealul parcului natural și protejate la nivel
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
a 'Anticilor' și la starea actuală a formelor de viață. Fondul genetic al majorității formelor de viață a fost alterat de radiații. Există destul de puține exemple de oameni 'normali', majoritatea umanității fiind formată din mutanți cu piele albastră, solzi de șopârlă și cioc de papagal, pitici și aparent-umanii "Dominatori", care doresc să conducă lumea ruinată cu ajutorul puterilor lor de control mental. Tânărul "Bărbat-Adevărat" pur și puternic (numit astfel datorită lipsei mutațiilor din ADN) Feric Jaggar revine din ținuturile Borgraviei - în care
Visul de fier () [Corola-website/Science/322180_a_323509]
-
de stâncă ("Prunella collaris"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), șoim călător ("Falco peregrinus"), pițigoiul de munte ("Parus montanus"), mierla gulerată ("Turdus torquatus") sau mierla de apă ("Cinclus cinclus"); Reptile și amfibieni: năpârcă ("Coronella austriaca"), șopârlă de câmp ("'Lacerta agilis"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), viperă ("Vipera berus"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broască râioasă ("Bufo bufo") sau tritonul de munte ("Triturus alpestris"). Flora parcului este
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
creștini (în principal copți)- 17%. Mai mult de jumătate din studenții universităților egiptene sunt femei. Fauna Egiptului este concentrată aproape în exclusivitate în valea și delta Nilului și în oaze. Cuprinde puține specii de mamifere - gazele, hiene, șacali, manguste egiptene, șopârle, șerpi veninoși, numeroase păsări. "Articol principal: Vestimentația Egiptului Antic" S-a spus foarte des despre arta egipteană că este o artă hieratică, care prezintă reprezentarea personajelor în atitudini convenționale, solemne, rigide, conform regulilor fixate de canoanele religioase. În realitate este
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]