783 matches
-
avem di făcut..!”. Apoi, li se adresă fraților mei, cu glas hotărât. „Voi, măi... s-aveț’ grijă de oi și di orătănii, și să ciț’ cuminț’... pân’ mă’ntorc..!. Eu am tresărit. Adică, cum... se întoarce singură ?!.. „Aveț’ măligă, învălită’n ștergar, în ocniță, și udătură, în sobă..!”. Atât le-a spus. Și, m-o luat pi mini de-o mână, și pe Florica de funie.. și am ieșit toți trei pe portiță. Frații mei, au rămas pe prispă uitându-se după
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a apei de spălat prin canalele de evacuare prevăzute cu sifoane. Trebuie să fie puse la dispoziția personalului vestiare, chiuvete cu apă caldă și rece WC-uri. Chiuvetele trebuie să fie în număr suficient și să aibă permanent săpun și ștergare care să nu fie utilizate decât o singură dată. Ele trebuie să fie distribuite în încăperile de lucru și în imediata vecinătate a WC-urilor și vestiarelor. WC-urile nu trebuie să aibă în nici un caz o directă comunicare cu
PROTOCOL din 23 iunie 1971 Între Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor din Republica Socialistă România şi Ministerul Agriculturii şi Resurselor Naturale din Republica Cipru, privind aplicarea articolului 1 al Convenţiei sanitar-veterinare dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Cipru*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127109_a_128438]
-
permanență stare de curățenie; ... c) toate chiuvetele din sălile de producție, destinate spălării pe mâini a muncitorilor, precum și chiuvetele din sălile de mese ale cantinei trebuie să fie prevăzute cu săpun (de preferință recipiente basculante cu săpun lichid) și cu ștergar, în permanență curat, sau uscător pentru mâini; ... d) pereții tencuiți ai încăperilor întreprinderii, anexelor și grupului social se văruiesc cel puțin de două ori pe an și ori de cîte ori este nevoie; ... e) pe timpul procesului de fabricație, încăperile de
ORDIN Nr. 863 din 10 mai 1995 pentru aprobarea Normelor de igiena privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, tranSportul şi desfacerea alimentelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113418_a_114747]
-
preoțești. Icoanele mai provin și din Rusia, via Chișinău. Este foarte greu, dacă nu imposibil, să mai afli pe tarabe obiecte care până la jumătatea anilor 1990 făceau parte din artizanatul mănăstiresc : cruciulițe și crucifixe sculptate, ouă încondeiate, icoane pictate manual, ștergare etc. Tot la tarabe se pot cumpăra o mulțime de publicații religioase. Editate în marea lor majoritate extrem de precar (fotocopiate xerox și legate artizanal) de către persoane particulare sau de mănăstiri, sunt greu de găsit în altă parte, din cauza distribuției lor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a trecutului este prezentă, iar atitudinea ostilă a regimului comunist față de prezența masivă a religiei în spațiul public, ignorată. Un grup mare de rromi, de toate vârstele, aduce în curtea mănăstirii un cazan mare cu sarmale. Cazanul, acoperit cu un ștergar înflorat, este purtat ostentativ, expus privirilor celor din jur, „să-l vadă lumea”. După ce este depus lângă zidul de incintă al bisericii, cel care părea a fi șeful adunării cheamă un călugăr, „să binecuvânteze mâncarea, să servim și noi la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
redus de așteptare, sunt așezați acum pe prispele din lemn, acoperite, care mărginesc chiliile din jurul curții. Au întins pe dușumelele proaspăt măturate ziare (doar tabloide, Click și Libertatea) sau pliante publicitare, iar peste acestea au așezat încă un strat de ștergare și pânză. Mănâncă pește mic prăjit (caras), zacuscă, ciuperci, mămăligă rece, ceapă, brânză, roșii, usturoi, conserve de pate vegetal. Alimentele sunt scoase din desagi de lână, sacoșe de plastic, genți frigorifice inscripționate cu nume cunoscute de magazine alimentare gigantice cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
conține, într-un număr special de Paști, un articol tematic, și anume „Pelerinaj la mănăstirile nemțene”, exemplul tipic de „turism spiritual” în varianta românească. Pentru exemplificare, primul paragraf : „Coșul de nuiele în care am așezat ouăle înroșite, acoperite cu un ștergar brodat și apretat de bunica, este pregătit. Cozonacul pufos, plin de nucă și stafide, stă alături. Așa ne pregătim noi în fiecare an pentru slujba de Înviere. Sărbătorile din sat, spun bătrânii, înseamnă renunțare și rugăciune. La fel ca și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
se desface o gamă specifică de preparate culinare: tochitura, preparate din carne la grătar sau trase la tigaie. Vinurile se servesc în carafe sau căni din ceramică. Este dotată cu mobilier din lemn masiv, iar pereții sunt decorați cu scoarțe, ștergare etc. Poate avea program muzical, tarafuri de muzică populară. 1.3.2. Restaurantul cu specific local pune în valoare bucătăria specifică unor zone geografice din țară sau a unor tipuri tradiționale de unități (crame, colibe, suri etc.). Sunt servite vinuri
ORDIN nr. 61 din 27 aprilie 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124387_a_125716]
-
Pe noi ne-au dus la baie, tot așa, Într-o sală mare, toată lumea să se dezbrace, numai pantofii rămân... Ne-au băgat și ne-au tuns complet, peste tot, și pe urmă baie, duș, și am ieșit așa, fără ștergare, nimic, fiecare a primit câte o cârpă, câte o rochie, să zic așa, după care iar ne-au Încolonat. Când ne-am văzut, eu cu prietena mea, Caterina, pe care o cunoșteam de la grădiniță, că mereu am fost Împreună... Ea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Însoțitorul meu, care știa cum sunt lucrurile țărănești, zice: „Dar mata ce ai acolo? Ce lucruri de mână ai acolo?”, că știa că țăranii nu lucrau așa ceva. Erau lucrurile noastre prelucrate. Adică din cearșaf au făcut fețe de perne, din ștergare... - dar am recunoscut lucrurile noastre, că erau de altă calitate și era altă lucrătură de mână. Și atunci Însoțitorul meu a Întrebat-o: „Da’ dumneata n-ai auzit că trebuie să predați toate lucrurile?” - „Da, dar noi am crezut că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
reverențios, ca să putem discuta. Când am simțit că schelăria de trestie pe care își întemeia interpretarea scripturistică se clatină, l-am invitat să gustăm ceva împreună la ora dimineții. Am scos pâine, carne friptă și struguri, le-am așezat pe ștergar și l-am poftit la masă. M-am închinat, zicând Tatăl nostru. Ședea nemișcat. Bietul copil saliva și înghițea în sec. Omul nu voia să ia loc. A scos o bucată de pâine și voia să se ducă mai la o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
era apa caldă de aproape ne opăream, și n-avea de unde rece ca să o potrivească... O’zis: Intrați cum ați pute’, că n-avem ce face... Și așa am făcut baie. Și cum am ieșit, cum m-am șters cu ștergarul, am și simțit aici în partea stângă că mă înțepa când trăgeam aer, și în spate și în față. Măi, ăsta nu e lucru sănătos mă, ceva e... m-am gândit. Da’ am crezut altceva, că eram vreo 1300 toți
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a apei de spălat prin canalele de evacuare prevăzute cu sifoane. Trebuie să fie puse la dispoziția personalului vestiare, chiuvete cu apă caldă și rece, WC-uri. Chiuvetele trebuie să fie în număr suficient și totdeauna dotate cu săpun și ștergare care să nu fie utilizate decît o singură dată. Ele trebuie să fie distribuite în încăperile de lucru și în imediata vecinătate a WC-urilor și vestiarelor. WC-urile nu trebuie să aibă, în nici un caz, o directă comunicare cu
CONVENŢIE VETERINARA din 13 februarie 1967 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Franceze. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134883_a_136212]
-
se desface o gamă specifică de preparate culinare: tochitura, preparate din carne la grătar sau trase la tigaie. Vinurile se servesc în carafe sau căni din ceramică. Este dotată cu mobilier din lemn masiv, iar pereții sunt decorați cu scoarțe, ștergare etc. Poate avea program muzical, tarafuri de muzică populară. 1.3.2. Restaurantul cu specific local pune în valoare bucătăria specifică unor zone geografice din țară sau a unor tipuri tradiționale de unități (crame, colibe, suri etc.). Sunt servite vinuri
NORME METODOLOGICE din 28 iunie 2002 (*actualizate*) privind clasificarea structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144041_a_145370]
-
și se desface o gamă specifică de preparate culinare: tochitura, preparate din carne la grătar sau trase la tigaie. Vinurile se servesc în carafe sau căni din ceramică. Este dotată cu mobilier din lemn masiv, iar pereții decorați cu scoarțe, ștergare, etc. Poate avea program muzical, tarafuri de muzică populară. 1.3.2. Restaurantul cu specific local pune în valoare bucătăria specifică unor zone geografice din țară sau a unor tipuri tradiționale de unități (crame, colibe, suri etc.). Sunt servite vinuri
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
Radu P. Vasile. Numeroși meșteri populari sunt și la Văleni, în primul rând țesătoare, care își desfac marfa în Vaslui și Iași: Luca Elena, Trofin Maria, Păuc Elena, Burlacu Elena, Beligan Elena, Jitaru Grapina, Luca Aneta, Stanciuc Maria, ele realizând ștergare, pichire, țoluri de lână. Lemnul este prelucrat de Țibireac Gheorghe, Velișcu Ticuță, Fitcoschi Viorel, Ciurușniuc Gheorghe, fierul de către Ocheană Ion și Trofan, pieile de către cojocarii: Moraru Ilie și Carp Mihai. La Văleni se confecționează și mături de către Bojoagă Dumitru, Bălănescu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
frumusețea sobră a costumului bărbătesc confecționat din suman. Pogoneștii sunt, în general, o zonă care cunoaște o spectaculoasă vitalitate, în sensul conservării și cultivării țesăturilor de interior. într-o lucrare dedicată acestui domeniu, Melania Ostap (12) remarca, în primul rând, ștergarele, care pot fi învrăstate, cu alesături, modele năvădite, cusături. Ele sunt realizate cu ornici colorat, folosindu-se motive vegetale (frunza viei, struguri, frunza arțarului, ghinda, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), aximorfe (curci, păuni, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cu alesături, modele năvădite, cusături. Ele sunt realizate cu ornici colorat, folosindu-se motive vegetale (frunza viei, struguri, frunza arțarului, ghinda, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), aximorfe (curci, păuni, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe (fete), astrale (stele). Capetele ștergarelor sunt tivite cu găurele sau zigzaguri, cusături numite șătrăncuțe, târâieli, pâșitor sau fliștoneală. Aceleași modele le vom reîntâlni pe fețe de masă și prostiri. Fețele de pernă prezintă decoruri complexe, având drept decoruri centrale păsări, fete, ramuri cu flori sau
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
lăturași, „rostarul” și „cârjele” (gânjurile) de susținere a rostarului. Aproape exclusiv astăzi se folosește războiul orizontal (stative), schimbându-se sulurile, spețele, uneori ițele și călcătorul (în legătură cu ițele, care sunt două sau patru). Pentru acoperitorile de pat (pichere, cuverturi) și pentru ștergare mai groase se folosesc, uneori, ițe suplimentare (ițișoare), ce sunt ridicate pe rând, conform modelului, cu spata. Locul acestora este în spatele ițelor, pe firele de urzeală. Pentru țesături diferite ca lățime și grosime, se folosesc spete de număr variabil de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și încheierea diferitelor părți componente ale cămășilor, confereau costumului popular o distincție deosebită. Din aceleași pânzeturi, dar cu accente de culoare adăugate la țesut (prin învrâstare, alesătură cu spetează și alesătură pe rost, cu acul), se confecționau și piesele tradiționale (ștergare, fețe de masă, prostiri) cu funcții utilitare și decorative în locuința țărănească. Efecte estetice puteau fi obținute și prin alternanță cromatică, realizându-se vrâstele prin bumbacul vopsit cu calacan. Acesta este înlocuit, acum, prin fibră sintetică. Tot pentru înfrumusețare pot
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
situații deosebite. în zona Pogonești Ivești originalitatea apare și în domeniul costumului bărbătesc, compus din pantalon de dimie (suman), cămașă scurtă și leibărică. Țesăturile de interior prezintă și ele o mare varietate tipologică și funcțională, în rândul lor înscriindu-se ștergarele, fețele de masă, fețele de pernă, prostirile, pichirile, velințele, lăicerele, țolurile, covoarele, etc. Ele înfrumusețează în primul rând interiorul, aspectele practice fiind situate în plan secund. între țesăturile de interior, ștergarele, așezate în fluture sau vertical, au o evidentă funcție
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
varietate tipologică și funcțională, în rândul lor înscriindu-se ștergarele, fețele de masă, fețele de pernă, prostirile, pichirile, velințele, lăicerele, țolurile, covoarele, etc. Ele înfrumusețează în primul rând interiorul, aspectele practice fiind situate în plan secund. între țesăturile de interior, ștergarele, așezate în fluture sau vertical, au o evidentă funcție estetică. După tehnicile de lucru, ele pot fi învrâstate, cu alesături, cu modele năvădite și cu cusături. Pentru confecționare se folosea bumbacul galbencafeniu, vopsit în calaican, bumbăcelul colorat diferit, învrâstele de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
prin bubuluci sau ridicarea cu spetează. Alesăturile cu acul se executau cu arnici roșu sau negru. Alesătura în agur se folosea la ornamentarea capetelor pieselor confecționate din bumbac sau borangic. Modelele năvădite, bine reliefate, se executau pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
arnici roșu sau negru. Alesătura în agur se folosea la ornamentarea capetelor pieselor confecționate din bumbac sau borangic. Modelele năvădite, bine reliefate, se executau pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele sau cu cusături
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele sau cu cusături în zig-zag, numite șătrăncuțe, țârâieli, pășituri sau fliștoneală prezintă deseori dantelă de mână sau franjuri. Aceleași tehnici le vom întâlni la fețele de masă, fețele de pernă, prostrile de pat, de perete, de culme
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]