1,581 matches
-
ale fertilității"3. Forma fixă, ușor încifrată alternează cu versul despletit, ca-n poemele-manifest ale avangardiștilor: Haideți înlăuntru, nu vă mai zgâiți pe geam,/ Că-ncepe reprezentația./ Cu scamatori de Galbad, cu motocicliști de Dalmația/ De când așteaptă la bairam/ Străbunul știrb hipopotam./ Și chiar vărgatul prinț jaguar/ Târât de coadă prin Tartar."/ La hotarul dintre viață și moarte, dintre vis și realitate, dintre somn și veghe, zărim o lume căreia poetul încearcă să-i dea un alt nume, ca un descoperitor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de sex masculin, Matei a îm păr țit întrea ga avere întrecele trei fete ale sale, o zestre imensă însoțindu-le la măritiș. Căsătoriile lor au fost de asemenea bine gândite, Matei înrudindu-se cu Brezoianu, Ca ra man lâu, Știrbei, Bu jo rea nu și apoi cu Ruset. Su pu nân du-se unei politici matrimoniale familia le, viața comună le-a demonstrat ce lor doi boieri că nu prea au nimic în comun, în afară de averea și onoarea ce trebuie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
martie 1662, 9 octombrie 1729 și mulți ani ulteriori, în toate fiind folosită forma Dărmănești, ultima mențiune datând din 16 martie 1907. Dacă în 1774 existau 104 case, recensământul din 2002 înregistrase 14.222 locuitori. În această localitate există Palatul Știrbei (1906), Monumentul Eroilor din primul război mondial (1904) și un mic muzeu etnografic. Numele topic în discuție a cunoscut, în actele scrise, următoarele variante formale: Dărmăneștii, Dermănești, Germești (1716), Darmenestie, Dermanest, Dermenesty, Dormanest (germană) și Dormánfalva (maghiară). Dărmănești este și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Balta Liman, încheiată între Rusia și Turcia, în 1829, au fost numiți, domni pe 7 ani puși sub controlul puterilor de ocupație, Grigore Al. Ghica în Moldova, sub a cărui administrație a lucrat și Mihail Kogălniceanu de timpuriu, și Barbu Știrbei în Țara Românească. Adunările obștești regulamentare erau înlocuite cu divanuri ad-hoc formate prin numire, din boieri credincioși domnilor. Ocupația luă sfârșit după mai mult de doi ani și jumătate dar pentru scurt timp deoarece, în timpul războiului Crimeii Principatele erau ocupate
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
al Cultelor și Artelor în guvernul condus de Gh. Tătărescu (5 ianuarie 1934-29 august 1936) 3. În același timp, Alexandru Lapedatu a îndeplinit și funcția de ministru ad intern la Muncă, Cooperație și Asigurări Sociale în guvernul condus de Barbu Știrbei, pe o perioadă foarte scurtă (4-20 iunie 1927), ministru de Stat în guvernele conduse de I. G. Duca (14 noiembrie 1933-3 ianuarie 1934) și Gh. Tătărescu în perioada (5 ianuarie 9 iunie 1934) și ministru secretar de Stat în guvernul
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
ministru al Cultelor și Artelor în guvernul condus de Gh. Tătărescu (5 ianuarie 1934-29 august 1936) 3. În același timp, Alexandru Lapedatu a îndeplinit și funcția de ministru ad-intern la Muncă, Cooperație și Asigurări Sociale în guvernul condus de Barbu Știrbei, pe o perioadă foarte scurtă (4-20 iunie 1927), ministru de Stat în guvernele conduse de I. G. Duca (14 noiembrie 1933-3 ianuarie 1934) și Gh. Tătărescu în perioada (5 ianuarie 9 iunie 1934) și ministru secretar de Stat în guvernul
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Balta Liman, încheiată între Rusia și Turcia, în 1829, au fost numiți, domni pe 7 ani puși sub controlul puterilor de ocupație, Grigore Al. Ghica în Moldova, sub a cărui administrație a lucrat și Mihail Kogălniceanu de timpuriu, și Barbu Știrbei în Țara Românească. Adunările obștești regulamentare erau înlocuite cu divanuri ad-hoc formate prin numire, din boieri credincioși domnilor. Ocupația luă sfârșit după mai mult de doi ani și jumătate dar pentru scurt timp deoarece, în timpul războiului Crimeii Principatele erau ocupate
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Cuza, Petre Mavrogheni ș.a., acordându-le nu numai importante dregătorii executive în justiție și administrație, ci și înalte ranguri boierești, care le asigura automat locul în protipendadă, iată o însușire particulară a voievodului moldav (absentă la omologul său muntean, Barbu Știrbei), dispus însuși a depăși îngustimea de vederi specifică funcției ocupate, dar și hotărât a-și "disciplina" colaboratorii, a le orienta energia și capacitățile în serviciul unui progres "măsurat", fără zguduiri, sub propria-i îndrumare și supraveghere. Numai că, mai curând
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a efectua lucrări topografice (de triangulare) pe teritoriul țării, prin mijlocirea propriilor ofițeri specialiști, gest motivat prin lipsa fondurilor bănești necesare pentru derularea acțiunii. Ulterior, el avea să-și facă un titlu de glorie din refuz, în timp ce acceptul lui Barbu Știrbei avea să fie aspru criticat, imediat după actul politic al Unirii Principatelor, de Ion C. Brătianu, nu atât pentru banii plătiți austriecilor în contul lucrărilor, cât mai ales pentru faptul că "a dat țara în mâna dușmanilor noștri, ca să câștige
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Grigorie 57 Sturza, C., vornic, 79 Sturza, G., vornic, 197 Suțu, Gheorghe 56, 57, 197 Suțu, Nicolae 20, 21, 30, 56, 57, 61, 62, 94, 142-144, 206 Szirmay, Paul 38 Șincai, Gheorghe 28 Șirmai (Szirmay), Paul 249 Ștefanovici (Miculi) 105 Știrbei, Barbu 28, 30 Șotropa, V. 13 Tausch, Joseph 242 Tăutul, Ionică 14 Thaer, Albrecht Daniel 239 Theile, J. C. 41, 244 Tisso 215 Tonșo, doctor, 215 Turcu, C. 36, 44, 63, 69, 83, 91, 136, 174 Ungureanu, Gh. 36, 80
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
simți cum îți ard obrajii (exact ca în copilărie) Îndrugi încurcat scuze tot mai cețoase mai puerile îi strigi că peste două minute îți pleacă ultimul tren ,,salut bătrâne''mai prinzi din fugă aceste ultime vorbe guturale molfăite între gingiile știrbe apoi trenul se urnește taie acum câmpii aiuritor de albe pe bancheta din fața ta somnolează o fată super (citește: su-per - bă) pietrificată în sine Tu tocmai trăiești o bucurie ingrată: îți lași ochii seduși - departe - de trei căprioare încremenite grațios-ireal
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/8573_a_9898]
-
așa ceva, i se punea în față textul Convenției semnate la Moscova de către delegații români trimiși acolo și anume: avocat Lucrețiu Pătrășcanu (comunist ce va fi asasinat taman de „frații” lui, nu prea târziu de la aceste evenimente), generaladjutant Dumitru Dămăceanu, Barbu Știrbei (fost prim ministru) și Ghiță Popp. j. Repatriați sănătoși, hrăniți și odihniți vrem! La începutul anului 1945, șeful Secției financiare din cadrul prefecturii tutovene, semnase un decont ce la urmă, după tragerea liniei, valora 193.230 de lei. Iată în ce
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în escapadele lor, se mărginesc să arunce "priviri cotoiești cocoanelor de la mesele vecine", Pirgu îi întrerupe de multe ori cu replica "Ia mai lăsați, nene, ciubucele astea, să mai vorbim și de muieri", el care simțea nevoia de "femei schiloade, știrbe, cocoșate sau borțoase și mai ales peste măsură de grase și de trupeșe, huidume și namile"; se adaugă și figuri memorabile ca Mariuca Dringeanu divina țață, femeile din casa Arnotenilor adevărații Arnoteni și Pena Corcodușa complet decăzută din glorioasa apropiere
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
În timpul dezbaterilor au avut loc și unele tratative între Ion I. C. Brătianu și Al. Marghiloman. Astfel, la 18 martie 1914, Al. Marghiloman a primit, din partea lui M. Pherekyde, o propunere de convorbiri cu șeful liberal, iar a doua zi, George Știrbei îl informa că „a găsit pe Rege hotărât de a sacrifica proprietatea și mai puțin partizan de o reformă electorală”. În aceeași zi, Al. Marghiloman, N. Filipescu și I.N. Lahovari au căzut de acord cu acceptarea principiului exproprierii, dar „ca
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
le desființeze.” Prin introducerea colegiului unic credea N. Filipescuse distrugea autonomia electorală, „amestecându-se elemente slabe și coruptibile cu oamenii tari și incoruptibili”. Elitele, care exprimau adevărata voință a țării, vor fi înecate într-o „mediocritate” generală, încât țara-susținea G. Știrbei va fi guvernată de masele populare. La rândul lor, liberalii veneau cu contraargumente pentru a arăta că, din punct de vedere practic, această rezistență și independență n-a influențat cu nimic schimbările și durata guvernului. Colegiile I și II n-
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
ar lăsa naibii certurile, s-ar pune la o masă eventual rotundă și ar reface esența Alianței, cu care (aproape) au câștigat alegerile! Ar trebui să se adune liberali și democrați, tăriceni și platformiști, cotroceni și victoriști, să îngroape securea, știrbă de altfel, a războiului și să se pună, în sfârșit, de guvernat împreună, nu alături. Altfel, după 10 decembrie, când PSD își vor rezolva cumva chestiunile de leadership, le va sufla tot mai puternic în cefe, iar apoi îi vor
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
întrebă scurt pe fratele său: — Ce se întâmplă? Nu înțeleg nimic. — Vodă ne-a chemat la masă ca s-o pună pe mama să-și retragă testamentul de la Mitropolie. Dar nu poate, pentru că este furios pe nepotul Constantin al lui Știrbei Izvoranu. — Feciorul Ilincăi? — Da. L-a prins că fura din banii de ovăz ai cailor de poștă. — Fugi, neică Dinule, da’ ce-i nebun? Păi neica Șerban n-are nimic mai sfânt pe lume decât caii. — Prea zdravăn nu e
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
șantajeze”, își spuse Mihai, retrăgându-se în spatele jilțului mamei. Nu-i venea să-și creadă auzului, asista la o târguială ca la piață între vodă pe de-o parte, Stanca și sfinția sa pe de alta. Vodă îl ierta pe Constantin Știrbei de spânzurătoare dacă Stanca plătește banii cailor și dacă mitropolitul anulează testamentul mamii, pe care-l are în păstrare. Drăguța de Stanca plângea și țipa, că ea este singură pe lume, că sora ei mai mică Ilinca dacă a murit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
furculițe cum nu aveau nici la curtea regelui Ludovic. Toți ai săi, adunați împreună, au dus-o și au îngropat-o în bolnița mânăstirii de la Mărgineni, alături de soțul domniei sale, marele postelnic Constantin Cantacuzino. La panihidă a fost și nepotul Constantin Știrbei. Vodă îl iertase. Marele logofăt — A fost odată ca niciodată... — Tată, fără căpcăuni, îl întrerupse Ilinca, fără căpcăuni, destul că a fost Zamfira pe aici. — Zamfira... Ei, ce mai face Zamfira? — Ce să facă, începu Stanca cea mică, depănând de pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
remarcă surprins: — Jupân Ianache Văcărescu nu s-a întors de la Târgoviște? Boierii se priviră mirați între ei. Al doilea logofăt, care sta lângă grămătic, îndrăzni: — Măria ta, s-a întors. Este în spătăria cea mică cu domnia sa fostul vistiernic Constantin Știrbei. — Trimite pe cineva să-i poftească în divan. Aci am nevoie de domniile lor. Astăzi vom duce la bun sfârșit și vom judeca pricina dintre boierii frați Cantacuzini pentru împărțirea averii părintești. Împărțirea se va face așa cum a pus să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
momentul în care nașul său se plecă în fața lui, ca din greșală lăsă să-i scape scrisoarea jos și-și trase repede mâna cu palma în sus în poala caftanului. Ușa se deschise lăsând să intre pe boierii Văcărescu și Știrbei. Stolnicul ridică scrisoarea și fără să privească spre domn se retrase la locul său. Fostului mare spătar Mihai nu-i scăpase nici o mișcare. Oare ce va urma? Avea o fire de artist, văzuse aproape tot atâtea câte văzuse și fratele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
părea că se căscase între ei, ci, așa i se păru spătarului, vorbi alăturea cu drumul. — Fă-mă mamă cu noroc și aruncă-mă în foc! Mă întreb oare de câte ori o să fie prins cu furtișaguri și uneltiri ruda noastră Constantin Știrbei, marele clucer? Când l-a dovedit Șerban Vodă, pomenit fie-i numele, a umblat mama de l-a scos basma curată, acum l-am descoperit noi însușindu-și dările din Mehedinți. Ce folos că l-am judecat și l-am
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
el nașul Dinu, l a scos de la popreală și iată-l iară mare clucer. Mihai Cantacuzino întoarse capul spre domn și-l măsură cu un aer absent. Nu înțelegea nimic. Ce i s a năzărit lui Constandin al Stancăi de Știrbei? — Cred că avea dreptate naș Dinu, că doar n-o să îndreptăm noi lumea. Două sute patruzeci de pungi la haraci de unde să dea visteria? Mă gândeam să pună banii boierii de teapa vărului Știrbei, să dea din ce au furat. Aud
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a năzărit lui Constandin al Stancăi de Știrbei? — Cred că avea dreptate naș Dinu, că doar n-o să îndreptăm noi lumea. Două sute patruzeci de pungi la haraci de unde să dea visteria? Mă gândeam să pună banii boierii de teapa vărului Știrbei, să dea din ce au furat. Aud că unii au umblat cu pâri pe aci, pe colea, de ne-a chemat turcu la el acasă să ne umilească și să ne mărească birul. Să dea boierii, că de trai bun
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
când neica Dinu i se adresa în divan la București nu cu „măria ta”, ci cu „nepoate”. Zâmbi, căci îi plăcea să-și amintească duelul cu vorbe înveninate dintre cei doi, cum a fost când neica a intervenit pentru Constantin Știrbei: „Nepoate, nu se poate să-l ții la popreală, că e neam cu noi toți”. Liniște, mare liniște, vodă își măsurase pe rând apropiații, chibzuind cine și ce fel de rudă este cu hoțul. Își dresese glasul, mai zâmbise o dată
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]