3,021 matches
-
Economia este ciclică. Inevitabil, va exista și următorul moment de cădere a pieței; aceasta ar putea înghiți chiar și compania ta. Ar mai fi și cealaltă posibilitate, aceea de a dispune de suficienți bani pentru a profita de asemenea situații, știut fiind faptul că cele mai propice momente pentru investiții sînt perioadele de recesiune. Asta cu condiția să ai bani lichizi la dispoziție chiar atunci. Am putea umple paginile mai multor cărți cu numele celor care au dat faliment în perioadele
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
pentru a zări mașina cu șoferița și devenit, instantaneu, un exemplu de ascultare și cumințenie, i-a zâmbit Didiței cu acel zâmbet sfios și candid, parcă mulțumindu-i, biata fată topindu-se de iubire și fericire, apoi cu mișcări bine știute, se instală În mașina lui, atât de specială, coborând, nu...urcând. „Mașina”, În care stătea destul de confortabil pe o perniță veche, radiind de interes și fericire, nerăbdător să pornească În voiaj, era o...ladă de muniție, solidă și vopsită kaki
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
bine conturați, mergea În față cu dulcea sa povară pe după umeri, puțin mai În urmă venea bunicu’ Gheorghi, care Își privea cu mândrie nepotul, analizându-l intens și admirându-l fără vorbe, strofocându-se să deslușească, după semne numai de el știute, cam cum va arăta peste timpuri viitorul bărbat ce-i va duce numele prin vremuri, care parte anatomică a corpului și ce Însușiri de caracter ar fi comune cu ale sale și mulțumit de analiză (deși orice ochi avizat putea
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
pe Dealul-Jdoginei, spre Bogdana, Blănaru, Florești și mai departe, În acel final de vară, pădurea oferea privitorului, iubitor de frumos, același verde-plin. Victor intrase deja, cu ochii minții În profunzimea pădurii, hălăduind pe drumuri și În locuri numai de el știute, având sufletul doldora de amintiri copleșitoare care Îi străfulgerau coșul pieptului. O asemenea retrăire avu puterea să-i umezească ochii albaștri iar În colțurile lor să-și facă apariția, stând gata gata să se spargă, două lacrimi de iubire. A
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și cu totul altceva! După ce carnea cea mai bună, picioarele, gâtul și „mușchiulețul” erau date prin flacără se puneau la fezandat (la baiț cum spuneau bunicii) Într-un străchinoi cu usturoi pisat, oțet, foi de dafin, hrean și alte mirodenii știute numai de bunica Ileana, până a doua zi după prânz. Pe când focul ardea În cuptor și Înfierbânta vatra groasă, bunica ungea la modul generos două tăvi mari și negre, „tăvăli”, cu untură și așeza carnea fezandată și Împănată cu usturoi
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
prea am timp, știi nu! Copilul știa dar era „nu doar căpățânos da’ șî Încăpățânat” așa cum Îl descria bunica Ileana câteodată. Tot aceia! Da fii atent și fii deștept! Victor făcu În grabă cele două litere cât mai aproape de forma știută de el. Valerică așteptă ca tatăl său să reia lucrul și Începu să „scrie” pe strachina de lut. A reușit Într-o măsură care l-a mulțumit și cu inima cât un purice a arătat lui Victor, acesta a spus
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și le-a luat Dumnezeu În Cer și m-a lăsat cu două proaste ca voi! Mâine dimineață plec cu Valerică să-l duc lu’ tac’su, voi să pregătiți cele care trebuiesc! Ochenoaia privea admirativ și cu o durere știută numai de ea, ca una care a fost Încercată și a trebuit să treacă peste multe despărțiri de ființe dragi, iar de unele vai!, pentru totdeauna, copilul care tocmai deschidea ochii și luă cunoștință cu o rază aurie și lungă
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
prin stilul bombastic: „De-a lungul ființării mele, am trăit / parcurs toate cele rânduite mie spre cunoaștere, dar mai ales devenire. Căci, prin colosala dinamică energetică a Cosmosului, toate experiențele s au adunat conform unui mecanism astral doar de Dumnezeu știut, dar respectat de toată Ierarhia Cerească fără abatere, spre a concentra bogăția întregii creații spirituale. Această trudă a tuturor spiritelor născute din cea mai pură energie a Creatorului este un flux cu o eternă curgere și îmbogățire, din care se
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Dar... un rachiu întîi, că-s țapăn de frig. Sigur, imediat, dom' Niculiță. Paharul este oferit din toată inima, ceva mai plin decît la plecare și, plouat și transpirat, omulețul îl soarbe cu socoteală, după un ritual doar de el știut. Întîi își umple gura, apoi îl plimbă de ici-colo, avînd două boalfe umflate ca la hîrciog și, într-un final, se deschide intrarea spre stomac și intestine. Invariabil, pronunța un "haaa", o manifestare a supremei plăceri. Mă mai duc o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
primitiv, dar foarte eficient. Adică rupea coaste, mîini și vai, vai, cînd ajungea la cap. Norocul tuturor era că moș Bulgaru nu se enerva ușor. Cu ceva vreme în urmă plouase binișor și moșul avea cîteva locuri, doar de el știute, unde ciupercile se adunau parcă la ședințele de partid. Avea vaga impresie că acele locuri tăinuite îi aparțin de drept și ar fi fost foarte supărat dacă cineva le-ar fi descoperit. Torenți proaspeți au săpat rîpe noi și drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
tîrfe? Au trecut ani de atunci și învățase să fie prevăzător, în sensul că verifica scrupulos dacă femeia era femeie peste tot. Povestea asta și-o amintea cel mai des și întotdeauna îi provoca bună dispoziție. Rîdea de toată întîmplarea, știută doar de el și de cîțiva prieteni. Ar fi murit de rușine dacă ar ști și tot satul prin ce a trecut. Nu-i ieșea din cap nici amintirea bătăii administrate femeii, pardon, partenerului. Acesta plîngea ca o femeie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
grijă să-l schimbe imediat. Cei de la Ocolul Silvic au angajat-o în locul lui Gavril din omenie, dar au constatat că Aneta făcea o treabă la fel de bună ca și soțul ei. Omenoasa Aneta avea un mare of, doar de ea știut. Regreta că n-a reușit să facă un copil cu Gavril. Să terminăm casa și după aceea..., motiva mereu soțul femeii. Atunci a fost de acord și acum regreta că n-are și ea un pui de om cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Hamilcar din Cartagina care se afla cu trupele lui in Sicilia. Într-o bună zi, el întruni, așadar, poporul și senatul Siracuzei, ca și cum ar fi avut intenția să se consulte asupra unor chestiuni privind statul, și la un semn dinainte știut, soldații lui omorîră pe toți senatorii și pe oamenii cei mai bogați ai cetății. Aceștia fiind uciși, el ocupă și guvernă prin forță orașul, fără nici o luptă civilă. Și cu toate că a fost de două ori învins de cartaginezi, iar la
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Dumnezeu, ar însemna să fiu încrezut și cutezător, dacă aș trata despre ele. Cu toate acestea, cineva ar putea să mă întrebe cum se face că biserica a dobîndit, ca putere temporală, autoritatea foarte mare pe care o are astăzi, știut fiind că înainte de Alexandru 34, principii cei mai puternici din Italia, și nu numai cei care erau socotiți astfel, ci oricare feudal și orice senior oricît de neînsemnat, prețuiau prea puțin biserica, în ce privește puterea temporală 35, în timp ce astăzi chiar un
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
scundă. O ating, iar auriul ei Îmi arde privirea lăuntrică. E și mai strălucitoare acum, după mîngîiere. A doua zi, mă strecor din nou pe poteci. Stropitoarea verde Îmi face cu ochiul. Întind mîna, dar nu mai e la locul știut. Merg mai departe și genunchiul drept se lovește de un obiect metalic, gol și răsunător cînd Îl răstorn. E stropitoarea care, pe filmul meu accelerat dintr-odată, nu uită să rămînă verde. Mărturiseam adineauri că mi-a fost cumva teamă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
blestemul se leagă. A luat-o apoi pe ocolite către coliba lui. Locuia, ca toți ceilalți țigani, de-a stînga Văii Măriei, mai sus de poduri, drept În fața dealului Cerhatului. Ca să urce coasta, „bandele“ de țigani treceau Valea prin vaduri știute și bătute numai de ei. „Banda“, atunci și acolo, era taraful de lăutari - o vioară, un acordeon, o gordună, uneori două viori și, În plus, un țambal de piept. De jos, de la ei, vedeau negreșit care dintre marile uși de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ca să nu se poată Înțelege Între ei. Blestema mai ales Femeia, că, dacă În locul ei ar fi fost, tot așa, sclipitor și de aramă, dar Încă mai Înalt, un bărbat, nu s-ar fi ținut nenorocul de ei. Că lucru știut este că, atunci cînd pășești pentru Întîia oară Într-un loc necunoscut, bine-i să-ți iasă Înainte un om, nu o muiere. În așa-zisa temniță, au mai fost ținuți o noapte. — Unde ne-ai adus, nană dragă, se
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
că Rákóczi Ferenc călărea numai cai cu potcoavele Întoarse, ca urmăritorii lui, soldații Împăratului de la Viena, s-o ia În direcție opusă. Mai mult, cetatea lui din Ardud ar avea o uriașă rețea de beciuri și tuneluri numai de el știută, niciodată deznodată de alții. Unul dintre culoare ar ajunge pînă În hrubele castelului din Carei, altul s-ar opri În tainițele unei biserici din Sătmar, iar al treilea, strecurîndu-se pe sub Someș, ar ține pînă dede subtul ruinelor din Medieșul Aurit
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mijloc nu se afla vreun sat mai mare, ci o importantă așezare Întărită Încă dinainte de anul 972 cînd, istorisește Anonymus, ducele Menumorut a rezistat trei zile și trei nopți În cetatea de pămînt Zotmar asalturilor cetelor de unguri. Lucru puțin știut este că aici s-a ridicat cea mai veche urbe germană de pe cuprinsul românesc, cu cele dintîi contingente militare nemțești colonizate puțin după anul 1000 de către regina Gisela, sora Împăratului romano-german Henric și soția lui Ștefan, primul rege creștinat al
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
acest proces de teologizare și, implicit, de stigmatizare a apostolului Iuda va fi făcut de Luca. Puțini exegeți au remarcat faptul că, în cazul Evangheliei după Luca, există nu trei, ci patru ispite ale diavolului. Primele trei sunt cele bine știute, dinaintea începerii misiunii publice. Ele apar și la Marcu, și la Matei. Ultima însă este creația lui Luca. În capitolul 4, după consumarea încercărilor, el notează: „și după ce și-a isprăvit (syntelesas) toate încercările (panta peirasmon), diavolul s-a îndepărtat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
pentru colindători... ai casei nu mâncau până nu se întorceau de la biserică... la biserică se făcuse și acolo un brad înalt (a văzut când l-au adus) și cum mai străluceau țurțurii pe ramuri... cântau toți, aceleași cântece vechi și știute de când lumea... casa ei era cea mai frumoasă de pe drumul care ducea în sus, spre biserică, dar nu mai intrase acolo demult..., de când o ducea bunica de mână... casa ei avea cele mai frumoase lumini de Crăciun la geam (le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
așteptăm pe Gruia, ca să vedem cum Îl primim pe... ― Pe minunea ceea de om... Toader Toaibă! Cum Îi numele, așa-i și omul! Nicu Îl asculta urmărindu-i mimica, care exprima Încărcătura fiecărui cuvânt. Bătăile În ușă au primit răspunsul știut: ―Poftim, intră! În clipa următoare, a apărut Gruia. ― Bine ai venit. Uite că Petrică a și sosit. ― Nici nu mă gândeam că va Întârzia. Cercetașul este ca un metronom sau ca „un ceasornic de la chefere” - cum spune tata Toader. ― „Tata
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cu mare grijă să nu fac zgomot și să mi astup urmele... Când mi-am ridicat privirea, două umbre se apropiau din stânga mea. „E patrula de aseară, care se Întoarce, sau poate e alta?” - m-am Întrebat eu. Urmau cărarea știută. M-am făcut una cu omătul și abia răsuflam. Vorbeau destul de tare, dar, dacă eu nu știam rusește, de unde să-mi dau seama ce sporovăiau ei? Din câte am priceput, nu prea Îi interesau amănuntele din jur. Ar fi pus
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Toader râzând. Între timp, au ajuns În fața jupânesei, care i a Întâmpinat cu vorbe calde: ― Când e să te bucuri cu adevărat, n-ai decât să-ți poftești prietenii... Bine ați venit, dragii noștri. Intrați și așezați-vă după rânduiala știută. Au dat năvală, fiecare ocupându-și locul cunoscut. În acea clipă, Petrică a ridicat o mână, făcându-i atenți pe comeseni, ca În cercetășie: ― N-am apucat să vă spun că În astă seară Îl avem musafir pe tatăl lui
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
se arătă, într-adevăr, și Mariana, dar și mai bucuros se arătă Ștefănel care, de cum o zări pe călugăriță ivindu-se în prag, în straiele ei negre și ciudate, care o făceau să pară atât de deosebită față de ceilalți oameni știuți de el, se repezi spre ea chiuind și strigând, ca să-i atragă atenția. Maica Agripina, căreia îi plăcuseră întotdeauna copiii și care prinsese mare drag de acest nepoțel al ei, îl strânse la piept și-l sărută pe pleoapele închise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]