1,235 matches
-
mare; marea; marină; miere; cu miere; mîncare; nesiguranță; nucă; om; Paște; piscină; pîine împletită; de plajă; pentru plajă; plasă; plută; plutire; post; primăvară; priveghi; religie; salvat; sărac; sărbătoare; scăpare; secuiesc; semicerc; sfînt; ceva sfînt; singur; spart; speranță; sprijin; susținere; șansă; ștrand; toaletă; tradiție; umflat; unire; vapor; vară; viață; veceu; de veceu; vîrcolac (1); 781/145/58/87/0 colibă: casă (190); adăpost (35); căsuță (31); locuință (24); cioban (23); paie (23); pădure (19); sărăcie (19); munte (14); bordei (13); cabană (13
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mîngîiere; miros; mizerie; Moldova; murdărie; număr; o gîdilă; organ; de pantof; de papuc; pădure; parte a piciorului; pași; păși; patruzeci și doi; pedichiură; pește; de picior; piciorului; plată; platformă; pontaj; rănită; rotund; sanda; scări; sensibil; sensibilă; senzualitate; sfîrșit; siguranță; sub; ștrand; talpă; tălpi; temelie; toc; trecut; trup; ușoară; urma; urmă în nisip; urmărire; urmaș; urs; de urs; uscat; vacă (1); 679/172/55/117/0 tare: piatră (121); puternic (94); dur (78); moale (75); mare (25); fier (18); încet (18); muzică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
linie; liniște; litoral; lucru; Mamaia; mîncare; misterioasă; nopți lungi cu prieteni; noutate; odihnă, mare; pantaloni scurți; perfecțiune; petreceri; pîine; piscină; plăcut; plajă, prășit; ploi; ploioasă; proaspătă; repede; roșii; rudă; sat, vacanță; scăldat; scurtă; secetă; sesiune; sete, sex; soare, odihnă, vacanță; ștrand; stres; sufocare; timp; transpirație; turte; de mult uitată; umbră; vacanța; vamă; verișoară (1); 830/130/45/85/0 vas: apă (79); oală (57); mare (46); vapor (41); farfurie (30); mîncare (26); croazieră (24); lut (24); corabie (19); bol (18); flori
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prin Domeniul Major de Intervenție 4.1. Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanță regională și locală; ~ infrastructurii productive și de servicii destinate microîntreprinderilor finanțate prin Domeniul Major de Intervenție 4.3. Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor; ~ infrastructurii turistice: ștranduri, centre balneare, reabilitare de infrastructuri turistice de cazare etc. finanțate prin Domeniul Major de Intervenție 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale și creșterea calității serviciilor turistice. Cele două programe de finanțare, POS CCE și
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
chiar așa de rele și puteau fi ușor trecute cu vederea. Dar parcă lui Marcu i se furase ceva și asta n-avea cum să uite. 6 Eu în locul tău l-aș omorî, a spus Marcu în timp ce mergeau spre gîrlă. Ștrandul încă nu se deschisese, cu toate că era cald de te topeai. Cred că așteptau să vină vara adevărată ca să-l deschidă. Părinții le ziceau că-i periculos să se ducă într-un loc nesupravegheat și nu i-ar fi lăsat dac-
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
gîndise că s-ar simți ușurat după dispariția lui Radu, Cornel nu constata nicio schimbare. Ba chiar lumea era mai rea și se așezase cu toată greutatea pe umerii lui. Cînd va putea ieși din casă, se va duce la ștrand. În undele apei simțea atingerea tatălui. Tata îl mîngîia și-i dădea forță. 16 Uneori, Marcu își imagina un Cornel criminal, care voit l-a lovit pe Radu în tîmplă, apoi l-a ținut sub apă să-l înece de-
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
răspândirii înotului în România. Ea se petrece rapid în oasele din Ardeal și Banat (Oradea, Cluj, Tg. Mureș, Arad, Timișoara). În 1919 la Timișoara are loc un concurs la care participa și înotători din Szegedin. În 1921 are loc deschiderea ștrandului din Timișoara, care da prilejul organizării unor competiții interesante, ca de exemplu campionatul „Bega”. S-au făcut eforturi pentru organizarea primelor Campionate Naționale de înot, de sărituri și de polo. Multe din competițiile locale sau regionale, organizate după 1920, au
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
noua etapă de dezvoltare a înotului caracterizează anii 1929 și 1930, când se poate spune că această disciplină a ajuns la maturitate. Astfel, la București, în anul 1929 se deschide una din cele mai frumoase baze sportive: Bazinul Kiseleff (azi Ștrandul Tineretului). În anul următor 1930, Bucureștiul este înzestrat cu un nou bazin: Lido, deschis în luna august printr-o importantă competiție: „Cupa inter-orașe” (cu participarea unor sportivi din București, Cluj si Tg. Mureș). Dar în prealabil, în martie 1930, UFSR
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
prin cete îngerul prea ostenit de strigarea numelui meu Pe strada Eliade-ntre vii miros incestuos, înnecăcios de cărbune pe urmele limacșilor la intrarea-n depozit, cu tatăl de mână pe Eliade-ntre vii, spre un altar de-ntuneric un buncăr decapitat ștrandul Obor fără apă fete și soldați de duminică, buze-inimioară și miros de briantină pe sub norii milei și spaimei de la Gara de Est și iar mirosul dezghețului, primăvara, întărâtat de gambele unui copil pasarela are scândura putredă doar aerul otrăvit o
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
și a depărtătii față de nucleul orașului - au devenit tot mai ineficiente odată cu apariția unor noi locuri de agrement, dar și a alternativelor de transport. Astfel, în zilele călduroase de vară, o parte din „locuitorii ce plecau odinioară cu autobuzul la ștrandul Gherăești”, au preferat să-și petreacă timpul liber pe plaja „Bistrița”, amenajată de Primărie în august 1930, în imediata apropiere a orașului. Pe de altă parte, datorită înființării liniei ferate ce lega Bacăul de Gherăești (1932), numărul pasagerilor ce doreau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Maricica Dogaru a fost declarată „Regina Modei” din România. Odată cu trecerea în cel de-al patrulea deceniu al secolului al XX-lea, întrecerile sportive se diversifică, fapt demonstrat prin intermediul rubricilor de anunțuri ale presei locale. În iulie 1932, de pildă, Ștrandul Bacău a organizat mai multe competiții locale, dintre care amintim pe cele din ziua de 17 iulie - Miss Ștrand 1932, concurs de înot pentru juniori și o Mare Gală de box pentru amatori -, cât și pe cele din 24 iulie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
al XX-lea, întrecerile sportive se diversifică, fapt demonstrat prin intermediul rubricilor de anunțuri ale presei locale. În iulie 1932, de pildă, Ștrandul Bacău a organizat mai multe competiții locale, dintre care amintim pe cele din ziua de 17 iulie - Miss Ștrand 1932, concurs de înot pentru juniori și o Mare Gală de box pentru amatori -, cât și pe cele din 24 iulie, când, odată cu inaugurarea toboganului pe apă, sa desfășurat un concurs de „dans, rezistență și eleganță”. Tot acum apar și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost inaugurată o „Stațiune Aeroși Helioterapică, prevăzută cu tot confortul modern (cabine higienic întreținute, scări de coborât în apă) și cu toate aparatele de gimnastică și de diferite sporturi (trapez, inele, paralele, joc de popice)”. Doi ani mai târziu, în cadrul ștrandului a fost dat în folosință și un restaurant, ce avea „orchestră de jazz și dancing”. Inițiativa modernizării ștrandului a fost cu atât mai salutară, cu cât cea mai mare parte a orășenilor era „condamnată de a fi închisă toată săptămâna
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
apă) și cu toate aparatele de gimnastică și de diferite sporturi (trapez, inele, paralele, joc de popice)”. Doi ani mai târziu, în cadrul ștrandului a fost dat în folosință și un restaurant, ce avea „orchestră de jazz și dancing”. Inițiativa modernizării ștrandului a fost cu atât mai salutară, cu cât cea mai mare parte a orășenilor era „condamnată de a fi închisă toată săptămâna între zidurile prăvăliilor sau ale băncilor, de a-și petrece zilele întregi în birourile nesănătoase la fabricele și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
exceptând universul domestic, viața cotidiană a băcăuanilor s-a derulat sub forma unui veritabil spectacol, în care locuitorii orașului au fost atât protagoniști cât și spectatori. Strada, sălile cinematografelor, scenele teatrelor, arenele de sport sau de circ, iarmaroacele, până și ștrandurile Bistriței au fost spațiile sale predilecte de desfășurare. CONCLUZII Lucrarea de față a avut ca punct de plecare dou) constatări provocate de avântul înregistrat de istoriografia românească după 1989: pe de o parte, opțiunea clară, dar, din păcate, mult prea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ori F. Ford Coppola, tot așa vei vedea oamenii altfel în Las Vegas decât pe Montmartre ori pe Tamisa. Liviu Antonesei: Eu înțeleg ce spui tu! Doar că eu, când eram puști, eram mare jucător! Între altele, am pierdut, la ștrand, banii cu care ar fi trebuit să plătesc factura la electricitate. Ca să mă vindece, tata mi-a organizat niște partide de pocker acasă, cu doi veri de-ai mei, partide care începeau sâmbăta seara și se terminau duminica noaptea... După
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
rezultat. Nu vroia să șadă nici în ruptul capului. Ca să faci rost de bani de mare când ai terminat a Xl-a, n-ai altă soluție decât să te angajezi pe vară undeva, de preferință noaptea, ca să nu pierzi ziua de ștrand de pe malul Dunării, așa că iată-mă la fabrica de mobilă din oraș, întorcînd de zor, în fiecare noapte, plăci aglomerate, îmbibate bine cu un miros înțepător de nu știu ce substanță, până dimineața la 7 când plecam către casa ei. O mai
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
de la slujba de noapte, am băut o sticlă de șampanie că să-mi fac curaj, până au plecat ai ei la serviciu, am ascuns sticla în boschete ca să o vând mai târziu (trei lei luam pe ea, două intrări la ștrand), mă postez în fața porții, dau semnal, dau bașii mai tare la bătăile inimii și încep să aștept, fixând zăvorul. E vacanță de trei săptămâni și cunosc bine drumul ăsta. L-am făcut de multe ori și de câteva dăți zăvorul
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
atrăgătoare... Am scris atunci " Poemele de amor", în care Bucureștiul apare ca o metropolă occidentală, plină de feeria neoanelor, de strălucirea autostrăzilor, de cristalinul arhitecturii. Descoperisem librăriile și sălile de expoziție, cenaclurile de pe Schitu Măgureanu și de pe linia lui 89, ștrandurile, Editura Cartea Românească și monstruoasele culoare înghețate ale Casei Scânteii, un București intelectual, sofisticat și răsucit ca un profiterol într-o cupă de argint. Refulasem Triunghiul originar și rețeaua de alunițe emoționale, căci acum, aerisit, colorat, în straturi de cuarț
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
un Început de nebunie. Acum de-abia mă mir cum nu m-a impresionat incultura lui, de proporții gigantice, acum mă mir de ce eu Îl iubeam atunci când Îl vedeam cu femeia aceea În brațe, inspirând Înnebunit mirosul ei parfumat, la ștrand, acum de-abia mă mir de ce mi-am călcat mândria În picioare, de ce priveam ca la o zeitate la acel caracter inert, inactiv. Mi-aduc aminte că m-a Înnebunit atunci un gest pe care 1-a făcut Petre la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
acum de-abia mă mir de ce mi-am călcat mândria În picioare, de ce priveam ca la o zeitate la acel caracter inert, inactiv. Mi-aduc aminte că m-a Înnebunit atunci un gest pe care 1-a făcut Petre la ștrand: a așezat cu grijă hainele lui și ale femeii. În asta eu vedeam simbolul tuturor virtuților! Ce stupid! Acum o săptămână, ducându-mă la patinoar, mă plimbam singură pe gheață, gândindu-mă cu regret la sfârșitul patinajului meu de performanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
poate chiar te iubește. Dar cu Fane? El mă iubește Într-adevăr sincer și acceptă să mă vadă dansând cu Marin, dar Îl văd că suferă mult, tare mult. Ei, ce să-i fac? E groaznic, știu de astă-vară de la ștrand. Prin el, Însă, voi ajunge să-l fac pe Marin să mă iubească. Ce meschină sunt! Și totuși cât de mult vreau să mă iubească Marin! Crenguța n-a mai venit de mult la gheață! Ce-o fi cu ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
rotofei cu strungăreață, inteligent și cult. L-a debutat Nina Cassian ca poet; exală un miros Îngrozitor. „Mai spală-te, măi, Moise!“, Îi spun. „Glumești? e mirosul rasei!“, Îmi răspunde el râzând. Are umor, nu se supără. (luni) Ieri la ștrand cunosc o damă bine pălărie de soare umbreluță colorată stil madame Bovary În vacanță sub 30 poate disponibilă Încerc am succes Îmi dă adresa strada polizu 13; pe drum, o iau pe moșilor, mă Încurc, rătăcesc strada; e ora 14
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
niște gheare, cealaltă pe lângă corp, mi se pare neverosimil de lungă, Încerc s-o apuc să-mi Împletesc degetele cu ea, dar o rezistență de fier mi se Împotrivește; este aici ea, femeia misterioasă pe care am vânat-o la ștrand, e madame Bovary, pot s-o posed, e a mea, mi s-a abandonat, e aici, În brațele mele; dar ce se aude: zgomote puternice schimbă brusc În teroare penumbra răcoroasă, repede, mă reped În haine, „ieși pe ușa aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pe un bombardier care nu bombardase niciodată nimic. De aia zbura acum, ca să se defuleze. Se Întâmpla uneori să-l ia și pe el. Era vară. Căldura mare usca dudele care se storceau pe asfalt și el plecă singur spre ștrandul Obor. Urcă pasarelele peste calea ferată și privește către ștrand, e lume multă și toți fac baie și ar intra și el, dar nu are bani și, pentru că i se face frică de sărăcie și de tot ceea ce l-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]