681 matches
-
din cap convins, beau bere Ciuc din halbă, tehnicianul povestește cum anume au luat grecii telefoanele; eu ascult și, deodată luminat, zic următoarele: "să știi că a intervenit și Sfântul Sinod pe la creștin-democrații lui Ciorbea". Tehnicianul se strîmbă: "adică la țărăniști, spune-le pe numele cel adevărat", zice. "Chiar așa", zic. "A intervenit și le-a cerut să le dăm telefoanele lor că sunt ortodocși de-ai noștri, știți că și doaicetelecom a dorit să le cumpere, da' ăia sunt catolici
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
L&M lights și la televizor apare, în cadrul tribunei partidelor parlamentare, zâmbitor și castrator, același Vadim Tudor herțogul cuvânt care de la hersek vine, care vrea să spună comandant de oaste. Spune ce spune herțogul Vadim despre nelegiuiții ghiauri, despre moș țărăniștii, fie-le mormântu' luminat, despre rătăciți și despre îndreptarea lor prin divane și pedepse înfricoșate administrate de spahiii renumiți ai fostei oștiri permanente a Securității pe numele ei turcesc bölük halkî. Pe cum se arată el la televizor pe dată
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
cei 15000, nici un consilier. Comuna era controlată de Partidul Democrat al lui Petre Roman, Partidul România Mare și defunctul Partid Democrat Agrar din România. În acest furnicar, Tuța Rizea, cum îi spunea satul, era un fel de lider informal pentru țărăniști. Un om cu o armă redutabilă: memoria tragică. Șapte ani de pușcărie pentru șapte țigări Și totuși, nu pricepeam de ce satul era întors împotriva acestei bătrâne chinuite. Primarul Ion Chelu era omul lui Roman sau așa se spunea. “Avem păduri
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Arnăuțoiu omorau copiii născuți în pădure? - Nu... Au omorât un băiat mic... Nu i-a mai dat piept să sugă... Toma Arnăuțoiu era un băiat înalt, curățel, cosea, aduna prune cu noi. I-a dat afară din serviciu că erau țărăniști și ei au fugit în pădure. Maria Plop a murit în pușcărie, cu maică-sa. Maria era servitoarea lor, adusă din Basarabia la 12 ani. O luase un ofițer din Corbi. Apoi, a luat-o doamna Marcu, pe urmă, coconița
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ocult vrea să îngenunche țara” Am umblat și, prin legături, am găsit grupul avocatului Apostol. El era din Șuici, de pe Topolog. Unii ziceau c-a fost legionar, alții că nu. Noi nu ne-am dus în pădure ca ofițeri, ca țărăniști, ca legionari, liberali. Ne-am dus ca români! Am făcut o ședință și-au venit mulți oameni din sat. “Noi nu suntem decât români, le-am zis. Ne-am grupat să luptăm contra celor care au cotropit țara. În conducerea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
30 de ani. Asistenta și medicii Ovidiu și Adriana Constantin primesc spor de zonă de doar 20%. Cei doi doctori au venit din București și stau aici de opt ani. Au adus ajutoare, medicamente din Belgia și din Franța. Până când țărănistul Dan Iosif, consilier la primărie și fără nici o legătură cu « revoluționarul » de pe coridoarele Comitetului Central, i-a dat la gazetă la Alba că fac și dreg, că și-au însușit... A urmat un proces de calomnie, pe care medicii l-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
buna funcționare viitoare a acestei Alianțe, chiar dacă pare, la un moment dat, dură, este justificată. Pentru că românii au trecut până acum prin experiența eșecului CDR și, în momentul în care exista șansa reechilibrării scenei politice, dumneavoastră, PNL cu PD, împreună cu țărăniștii, ne-ați tras la toți câte un glonț în cap, metaforic vorbind. Am crezut că iese un lucru foarte bun și n-a ieșit un lucru foarte bun. Iar acum de asta spun, responsabilitatea politică, a dumneavoastră, a liberalilor, precum și
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
de compatibile și electoratul nu prea e sensibil la doctrine, iată un lux care va veni cu timpul. Cei care speră să vadă Alianța capotând o fac tot din perspectiva tarelor fostei Convenții Democratice: reproșuri publice între parteneri, incompatibilitatea vechilor țărăniști, care au făcut pușcărie politică cu „lupii tineri“ ai lui Petre Roman, venind din Primăverii, înstrăinarea electoratului fidel prin abandonarea temelor specifice, dispute pe funcții, prea puțini specialiști, indecizie în actul guvernării etc. Sunt tot atâtea lecții din care Alianța
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
gigant, Frontul Salvării Naționale, care întâi a confiscat speranțele întregii națiuni și apoi s-a transformat în partid roșu, PNȚCD a obținut 2,56%. În alegerile locale din 2004, pentru consilierii județeni, PNȚCD a înregistrat 1,96%. Au votat cu țărăniștii numai 177000 de persoane. Mai rău de atât aproape că nu se poate. După paisprezece ani de la reafirmarea sa pe scena politică, PNȚCD a rămas doar cu nucleul dur rezidual, și acela împuținat de trecerea în neființă a multor veterani
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
că alungarea din partid a autorilor legilor relativ bune și necesare a făcut să se uite și opera lor. Iar înființarea Partidului Creștin Democrat și a Acțiunii Populare a fost probabil percepută de către opinia publică tot ca o dispută între țărăniști. Să fi respins electoratul român creștin democrația? Nici vorbă. La noi, oamenii votează oameni. Liderii au îngropat PNȚCD și tot acolo trebuie căutată speranța, atâta câtă mai e. PNȚCD este la putere la Timișoara, când în restul țării aproape a
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
determinant și el se concentrează în IMM-uri. O societate care a asimilat structurile vest-europene nu mai produce „monștri“ politici, despre Ciuhandu n-a scris nimeni că e baron, ca despre primarul Bacăului, deși e cam la fel de vechi în funcție. Țărăniștii au supraviețuit politic numai acolo unde condițiile economice au fost apropiate economiei de piață și acum încearcă o relansare tocmai din această poziție. Ciuhandu nu mai promovează vechiul anticomunism revanșard și revolut, nu vrea să-i excludă pe foștii comuniști
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
pe care Ciorbea îl culcase de tot. Acesta se dă la o parte în stilul său tărăgănat care l a consacrat, și-a dat o demisie efectivă abia din 7 august, data congresului extraordinar. Timpul nu mai are răbdare cu țărăniștii și Ciorbea le mănâncă timpul în ceasul al doisprezecelea, mai sunt câteva luni până la alegeri. Va mai apuca „semipreședintele“ Ciuhandu să facă ceva? Greu de spus. În orice caz, experimentul merită urmărit, mai ales că s-ar putea să fie
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
editorial pe care i l-a dedicat. Și totuși, Șeuleanu a reușit să obțină de la PSD debarcarea, înainte de termen, a fostului președinte, Andrei Dimitriu. Pentru scurtă vreme se ajunsese la un echilibru, cu un președinte încă în funcție, propus de țărăniști, și un director susținut de PSD. Formula părea să dea rezultate în balanța știrilor și programelor. Dar lui Șeuleanu nu i a ajuns, se grăbea să se cocoațe în vârful ierarhiei. Astăzi se plânge că este victima unui mecanism similar
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
de ortaci, inițierea unui real proces de privatizare sau curățarea sistemului bancar. Și nu nivelul scăzut de trai se reproșează foștilor guvernanți, lumea a mai uitat. Ce nu uită însă este veșnica gâlceavă între partenerii fostei coaliții, ciondăneala permanentă dintre țărăniști și pediști, care, atunci când venea vorba de posturi după algoritm, s-a numit popular ciolaniadă. Într-un singur an de la victoria în alegeri, coaliția instalată la Palatul Victoria pierduse un prim-ministru din motive intestine, fără nici un fel de presiune
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
disputele din coaliție nu se tranșează în liniște, la masa verde, ci în public, cu voce tare. Iarăși se risipesc resurse, timp, energie, capital politic, pentru a pune aliatul în poziție de inferioritate. Și nici măcar nu putem da vina pe țărăniști. Acum e timpul unei confruntări mocnite liberalo-democrate. Ce-i drept, condițiile nu mai sunt aceleași. Și unii și alții s-au mai rodat într-ale politicii în genere și chiar în exercitarea puterii. Cele două partide sunt relativ egale ca
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
romantici" ai primei Legislaturi când mai funcționa o anume etică a "binelui public" și chiar buna credință, valori pulverizate astăzi. Ignoranța într-ale politicii era vădită și păguboasă, biblioteca Parlamentului goală pușcă. O adunătură de interese divergente, foști activiști "repansați", țărăniști atemporali, securiști liberali, inocenți și veleitari, carieriști etc. care se sfâșiau reciproc, grotesc uneori sau comic pentru mize mărunte. O lume aflată la mijloc de bine și rău, toate refulările trebuiau expurgate, unii pierd, alții câștigă, ne comportăm așa cum suntem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
al Conservatorului din Iași în timpul Regatului; reușise să înființeze Filarmonica pe vremea regimului Antonescu, ba chiar îi solicitase „direct și personal” bani pentru bugetul instituției. În plus, în text ca și în iconografia anexată, puteau să apară (Doamne ferește!) figuri de țărăniști, cuziști, legionari! În timp ce așteptam ca „șeful” să ia o decizie (era primăvara lui 1986), primesc un telefon de la Radu T. Constantinescu. Îmi semnala că în revista Cronica apăruse o evocare semnată Aurel Leon, de fapt, reproducerea aproape întocmai a unui
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
al Conservatorului din Iași în timpul Regatului; reușise să înființeze Filarmonica pe vremea regimului Antonescu, ba chiar îi solicitase „direct și personal” bani pentru bugetul instituției. În plus, în text ca și în iconografia anexată, puteau să apară (Doamne ferește!) figuri de țărăniști, cuziști, legionari! În timp ce așteptam ca „șeful” să ia o decizie (era primăvara lui 1986), primesc un telefon de la Radu T. Constantinescu. Îmi semnala că în revista Cronica apăruse o evocare semnată Aurel Leon, de fapt, reproducerea aproape întocmai a unui
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
stat, ale țării și asta îl scutise de emoții de fiecare dată cînd se schimba guvernul ori măcar ministrul de resort. De fapt nimeni nu se îngrijora cînd îl vedea cînd cu domnul X de la liberali, cînd cu Y de la țărăniști, ori chiar cu altcineva de la averescani, fusese om de încredere și pentru General și pentru liberali. Regența însăși îl consulta în cele mai delicate chestiuni fără îndoială, fără umbra unei îndoieli că Mihai Mihail ar proceda altfel decît corect. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
asta, nu vezi, nici rege n-avem, doar regenți! Regența era bună pentru țărișoara de dinainte de răzbel, acum sîntem o țară, dom'le; o țară, și nu sîntem în stare să avem nici măcar un rege! Bolșevicii își fac de cap, țărăniștii s-au dat cu avocații ardeleni, în Cameră au intrat tot felul de socialiști, de jidani, de plutocrați, nimeni nu mai respectă armata, toți au uitat că există o Coroană, patriarhul face politică în loc să-și vadă de ale sufletului, comerțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
propagandă, întrucât nu avea nici un scop de ordin politic de a parveni în diferite funcții, decât numai pe baza pregătirii sale profesionale și a calităților sale. A refuzat propunerile de înscriere atât în Partidul Liberal, cât și în cel Național Țărănist; din această cauză inspectorul Gh. Spiridonescu n-a voit să-i facă inspecția specială pentru a se putea prezenta la examenul de gr. II. Văzând aceasta, învățătorul Marcu sa prezentat în vara anului 1937 la examenul de gr. II la
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
două extreme: sublimul și ridicolul. * Mizeria morală e cea mai abjectă, pentru că îl are în vedere pe om. * Doar omul e capabil să-și întineze propria identitate. * Inerția este starea naturală a conservatorilor. * Liberalii nu cred decât în libertățile proprii. * Țărăniștii s-au mutat la oraș și s-au pierdut în mulțime. * Democrații luptă pentru dictatură. * Udemeriștii una spun și alta fumează. * Peremiștii nu au învățat, încă, că adevărul nu se țipă, dar se apără. * Transparența este o cortină în spatele căreia
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Litoralul este revendicat de urmașii poetului Ovidiu. * Maramureșul este revendicat de satul Mara și de râul Mureș. * Satul Roma din județul Botoșani este revendicat de Romulus și Remus. * Liberalii au retrocedat satul Flămânzi urmașilor celor care au murit în 1907. * Țărăniștii revendică, prin mijloace creștin-democrate, cuvântul „țăran”, pentru a-l scoate apoi la vânzare * P.S.D.-ul se revendică de la Ion Iliescu, care se revendică de la Moscova. * Patrimoniul fostului C.C. al P.C.R., al U.T.C.-ului și al 117 sindicatelor nu este
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
luat aconto de vreo mie de lei, adio și nu la revedere. După un timp, când guvernul țărănist căzuse, se întâlnește fostul prefect cu Vlahuță. Incă nu sunt gata tablourile? Când le vom pri mi? La a doua venire. A țărăniștilor? Nu, domnule, a lu' Cel De Sus. Altădată , când era notar în comuna Furmanca, sa tul mareșalului Timofei Timoșenco, primește telefon de la pretura Chilia Nouă că are obligația să pună hârtiile la curent că vine domnul Prim-Pretor Temistocle Prall
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
-i spun și de drojdie. Cum se rade ea de pe doage și se usucă pe stirighie sau tirighie, că-i tot una, și cum și la ce se folosește. Mda. Ești băiat deștept, măi Brumă. Să te în scrii la țărăniști. Toate ca toate dar oamenii la care am stat în gaz dă, ruși sau ucrainieni, ce-or fi fost ei, erau oameni extraordinari. Săraci și omenoși. Parcă ne-au dat, prin felul lor de a fi, curaj. Liniște. Chibzuință. Și
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]