887 matches
-
dihori. — Băiat american? — Englez. Aștept șoferul. — Băiat... englez. Tu vino acum. — Nu - e acolo. TÎnărul Întinse mîna, Înjurînd În chineză, și-l apucă pe Jim de Încheietura mîinii. Degetele lui pipăiau pe cureaua de metal, Încercînd să desfacă Închizătoarea ceasului. Țărăncile Îl ignorau, cu găinile adormite În poală. Jim Împinse mîna tînărului și simți strînsoarea degetelor acestuia pe braț. Scosese un cuțit și era gata să-i taie mîna lui Jim de la Închietură. Jim Își smulse brațul. Înainte ca tînărul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
simți strînsoarea degetelor acestuia pe braț. Scosese un cuțit și era gata să-i taie mîna lui Jim de la Închietură. Jim Își smulse brațul. Înainte ca tînărul să-l poată apuca din nou, Jim azvîrli coșul de nuiele de pe genunchii țărăncii din dreapta lui. TÎnărul se dădu Înapoi, lovind cu călcîiele pasărea care Începu să cotcodăcească. Femeile săriră În picioare și Începură să strige la el. Le ignoră și puse la loc cuțitul. Se luă după Jim, care alerga printre șirurile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
fi trîntit la pămînt. Jim se Îndepărtă de Bund și Începu lunga călătorie Înapoi spre apartamentul familiei Maxted. După ce trecu de punctul de control de pe Avenue Joffre era deja prea obosit ca să mai pedaleze și Își Împinse micul vehicul printre țărăncile care cerșeau și printre conducătorii de ricșe care moțăiau. După ce se ajunse În apartament, se așeză la masa din sufragerie și mîncă niște biscuiți de cocktail și niște măsline, și bău niște sifon. Adormi În patul prietenului său, sub avionul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ar fi așteptat să Înceapă să ruleze un film. Basie și perechea de olandezi, Paul și David, precum și bătrînii misionari, stăteau În stradă, lîngă camionul militar deschis, urmăriți de la o distanță de o mulțime de hamali de ricșe și de țărănci. — Basie...! strigă Jim. Tot am să mai lucrez pentru tine. Dar stewardul Își pierduse interesul față de el. Deja se arătase prietenos față de Paul și David, introducîndu-i În anturajul său. Aceștia Îl ajutară pe Basie să se cațere, cu genunchii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
prizonieri se adunase la porți, așteptînd camionul militar de la Shanghai. Nu se dăduse nici un comunicat oficial că rațiile vor fi reduse, dar știrea se răspîndise deja prin lagăr. În mod semnificativ, În afara porților erau deja mai puțini cerșetori chinezi. O țărancă moartă zăcea pe iarbă, dar soldații eliberați ai regimului marionetă, precum și hamalii fără ocupație dispăruseră, lăsînd În urmă un cerc de bătrîni stînd pe vine și cîțiva copii cu fețe trase. Jim intră În Blocul E, clădirea dormitorului pentru bărbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Wentworth. În zdrențe și subnutriți, prizonierii se tîrau pe șosea cu saboții lor de lemn și se alcătuiau o procesiune lungă de vreo trei sute de metri. Efortul de a-și căra bagajele Începuse deja să se resimtă, iar una dintre țărăncile chineze din fața porților strîngea acum În mîini o rachetă de tenis. Sprijiniți de vehiculele lor, soldații și ofițerii de jandarmi priveau fără să spună nimic. Bine hrăniți și bine echipați, acești militari de securitate, atît de temuți de chinezi, erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
pumn bandajat. Cu răsuflarea tăiată, Jim căzu În șezut, pe jos, În fața chinezilor care priveau. Ținu bine cutia Spam și cartușul de Chesterfield, dar cele șase reviste Reader’s Digest de sub cămașă căzură pe iarbă și fură imediat Înhățate de țărănci. Femeile mărunte, Înfometate, În pantaloni negri, se așezară În jurul lui, fiecare ținînd o revistă, de parcă erau gata să participe la o discuție În grup despre războiul european. Price le trînti poarta În nas. Totul În jurul lui, cîmpia, orezăriile goale, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
În jurul lui, cîmpia, orezăriile goale, chiar și soarele, păreau că-l enervează. Clătină din cap spre Jim și apoi văzu cutia Spam din mîna lui. — De unde ai asta? Tot ce pică În Lunghua ne aparține nouă! Urlă În chineză spre țărănci, bănuindu-le de complicitate la furt. — Tulloch... Fură din cutiile Spam! Descuie poarta, voind să-i smulgă cutia lui Jim, cînd se auzi un strigăt de la turnul de pază. Bărbatul cu binoclu coborî pe scară, arătînd spre cîmpurile de dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Văzînd lagărul, se despărțiră unul de celălalt. Unul zbură spre Lunghua, cu ușile de la bombe deschise, dezvăluind containerele. Celălalt schimbă direcția spre districtul Pootung, la est de Shanghai. În timp ce avionul Superfortress tuna deasupra capetelor lor, Jim stătea pe vine lîngă țărăncile chineze. Înarmați cu pușca și cu bîte de bambus, Price și trei dintre englezi ieșiră alergînd pe poartă și o porniră spre cîmpul din apropiere. Deja cerul era plin de parașute, baldachinele albastre și roșii plutind În jos În orezăriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
un sunet cum jeturile arcuite de urină formau un șuvoi spumos, care curgea În jos, spre stradă. CÎnd ajunse la pavaj, chinezii se dădură Înapoi, cu fețele lipsite de expresie. Jim se uită la oamenii din jurul lor, funcționari, hamali și țărănci, știind foarte bine ce gîndeau. Într-o bună zi, China va pedepsi restul lumii și se va răzbuna crunt. Proiectorul se puse din nou În funcțiune și, peste capul mulțimii, Începu din nou o bătălie aeriană. În timp ce marinarii erau duși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
spate, acrobatul a trecut din visul mării plumburii direct În arena circului de la Obor. Banii puși, banii ascunși Între cearșafurile spălate cu sodă și săpun, apretate cu scrobeală de făină și așezate Între flori uscate de levănțică, cinci lei cu țăranca, zece lei cu minerul. Mai furase el un clasor nenorocit, cu timbre vechi, de la un țigan, timbrele cu Aviația Română, dar bani, niciodată. Cu minerul și-a cumpărat bilet la circ, s-a ținut În fața unui domn ca să pară copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de bomboane, câteva insigne, un tricou și tot felul de pliante turistice și o sumedenie de urme pe spate de la bastoanele de cauciuc ale milițienilor. În loc să fie festival, a fost o revoluție. La Întoarcere, În tren, ții În brațe blondele țărănci cehoaice dârdâind de frică și nu Înțelegi ce au rușii și polonezii și bulgarii ăștia cu ele. Până și controlorul rânjește la ele și le tot necăjește: Lidiçe, Lidiçe, Lidiçe, Lidiçe. Tâmpitul. Asta este o chestie cu fasciștii. La Sofia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
gemenele, „Scuipițelele“, cum le zici tu. Foarte blonde, foarte frumoase, foarte antipatice. Nu seamănă deloc cu el. Manlio este brunet, îndesat, cu siguranță simpatic. Seamănă cu mama lor, cu Bambi. Venețiana cu trupul diafan de manechin și sufletul dur, de țărancă. L-a obligat să părăsească orașul și să se mute pe o moșie cu cai, căprioare, măslini, unde ea se lasă fotografiată, pentru reviste country, în fața grajdurilor, îmbrăcată ca o ciobăniță, împreună cu fiicele ei, în fuste în carouri și bluze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
am așezat la masa cea mai retrasă. Cineva și-a întors privirea spre noi, o privire fără interes care s-a întors imediat spre ecranul televizorului. O femeie a ieșit din bucătărie ștergându-și mâinile de șorț. Avea o față de țărancă, aureolată de un păr gri și înfoiat. — Putem să mâncăm ceva? — Chelnerul a plecat. — Niște salam, puțină brânză... — Vreți și o supă de legume? — Mulțumesc, am spus, mirat de neașteptata amabilitate a femeii. — V-o încălzesc. — Dar de dormit? Putem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
soarele. Adio, iubito, adio. Era în sicriu, cufundată în mătasea cu care acesta era căptușit. Îi aranjaseră bluza în fustă și îi pieptănaseră părul. Luxul aranjamentului aceluia ascundea originea ei umilă, îi dădea un aer de mireasă de țară, o țărancă sfântă, bună de dus în procesiune. Poate îi dăduseră cu ceva pe față, ceară sau cremă, obrajii Italiei luceau puțin și tocmai lucirea aceea o sărăcea. — Lipsește un pantof, zise omul de la pompele funebre. M-am întors în piațetă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
său și cufundat în visul visului, în teribila conștiință a conștiinței, adică problema cea mai angoasantă. Nu vrea să i se smulgă iluzia realității. Se povestește despre un predicator de țară care descria pătimirea Domnului Nostru și, auzindu-le pe țărăncile evlavioase cum plângeau cu lacrimi cât pumnul, a exclamat: „Nu mai plângeți așa, că toate astea s-au întâmplat acum peste nouăsprezece veacuri și pesemne nici nu s-au întâmplat întocmai cum vi le spun eu...“ Și-n alte cazuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
lui Madeleine în timp ce mă uitam la cei trei copii americani ai mei, ferchezuiți, bine hrăniți, zâmbind la aparat de parcă fericirea era dreptul lor din naștere. Nu sunt superstițios, dar stând acolo și uitându-mă la poză le-am înțeles pe țărăncile care leagă panglici roșii copiilor lor pentru a-i apăra de deochi și pe neciopliții care povestesc despre urâțenia progeniturilor lor cu voce tare, ca să-i păcălească pe zeii invidioși. —Frumoși, năzdrăvanii ăștia, nu-i așa? spuse Madeleine. Am vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
să facă? Să Întindă gâtul ca să fie măcelărit? Și Annette, domnule apărător al moralității? Ce i-ai făcut azi? Ea, care a avut Încredere În tine de la prima vedere? Care a crezut cu naivitate că o vei salva, ca o țărancă necăjită care se prosternează la picioarele omului lui Dumnezeu În vreo mânăstire pravoslavnică și Își deschide sufletul În fața lui. Singura femeie din viața ta care ți-a zis frate. Niciodată nu ți se va mai oferi un asemenea dar, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
după ce închidea magazinul, pornea spre satul vecin, unde locuia, ducându-și bicicleta cu ghidon vreo câteva sute de metri de-a lungul șoselei, cât ținea panta. Pe zi ce trecea, muntele acesta de carne mă atrăgea cu aerul lui de țărancă sănătoasă. Odată, când mi-a spus că nu are încă douăzeci de ani împliniți, am fost încredințat că nu mă minte, deși la început îmi părea mult mai în vârstă. Mă împrietenisem cu ea, pe nesimțite, în ceasurile liniștite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
intră în rochie-pantalon, cu o mână pe ghidonul bicicletei. E caraghioasă în ghetele ei cu vârful lat și talpa dublă și cu pălărioara, cărămizie, de vânător. - Dacă rămâneai lângă mine, nu ai fi răcit, zise ea în graiul ei de țărancă mucalită. Încerc din nou să-mi dezleg limba. „Nu te cunosc” vreau să repet. Și sufăr când înțeleg că Matilda a venit să mă compromită față de martori, povestind fără ocol, cum am chinuit-o cu disprețul și nepăsarea mea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
învățat să recoltez sparanghel din straturi înalte, netezite, făcând cât mai puține stricăciuni. Așadar trebuie să fi fost în luna mai. Breyel, așa se chema satul. Acolo, viața se desfășura mai catolic decât în Biserica Inima lui Christos. Mânați de țărancă, Matthias și cu mine trebuia să mergem în fiecare sâmbătă să ne spovedim. Încă mai credeam în iad și știam destule păcate. Drumul de la gospodăria țăranilor până la școala din sat nu a lăsat nici o urmă. Și nici alte lucruri nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
În schimbul a ceea ce îmi mai rămăsese din ceaiul englezesc, al lamelor de ras și al pietrelor de brichetă dorite pretutindeni, pe care le procurasem de pe piața neagră din Köln, am făcut rost de cartofi și de varză albă. Când unei țărănci însărcinate, care împărțea cu muncitorul ei francez statornicit acolo masa și patul, i-am ghicit cu nechibzuită sensibilitate viitorul din palmă, ca onorariu ne-a picat, în afară de bucata de brânză de oaie, și o halcă de slănină afumată, atât a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
în orice caz, trebuie să fi fost scutit de orice scrupule atunci când, în fundul regiunii Hunsrück, am reușit să invoc ca un profesionist, în vorbe, evoluția pozitivă a viitorului; pe cât de limpede vorbea meșteșugul meu de a citi în palmă în favoarea țărăncii și a tovarășului ei de masă și de pat, care rămânea tot mereu, timid, în planul doi, pe atât de rentabil și de bogat în calorii s-a dovedit el. Și totuși, nu slănina a fost câștigul ieșit din comun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pat, care rămânea tot mereu, timid, în planul doi, pe atât de rentabil și de bogat în calorii s-a dovedit el. Și totuși, nu slănina a fost câștigul ieșit din comun al cursei noastre de hârciogi până în Hunsrück. Cumnata țărăncii, care, fiindcă fusese bombardată în ținutul Ruhr-ului, își găsise refugiu și de lucru aici, în gospodărie, mi-a acordat o favoare ce nu a putut fi nici pusă pe cântar, nici numărată bucată cu bucată. De fapt, tovarășul meu, Kongo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
se întoarce acasă, un tip care-i seamănă. Tovarășul său, Leo, îl numește Kongo. Au trecut prin Laos, Indochina, iar acum se joacă de-a fiul rătăcitor... Abia pe drumul spre cea mai propiată gară mi-a surâs norocul. Cumnata țărăncii ne-a ajutat să cărăm la gară, cu un cărucior de mână, sacul cu cartofi, căpățânile de varză, calupul de brânză, halca de slănină luată ca pradă și cine știe ce mai adunaserăm noi - o pungă de fasole uscată cu bobul mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]