975 matches
-
din grijile cele mai de căpetenie a țării a fost complectarea cât mai neîntârziată a rețelei noastre de căi ferate. În anul acesta s-au deschis linia de la Bârlad la Vaslui, acea de la București la Călărași-Fetești, acea de la Făurei la Țăndărei, alte linii sunt în ajun a se da circulațiunii. În anul viitor toate celelalte linii începute vor fi terminate și astfel în scurt timp o rețea de două mii cinci sute kilometri va lega toate orașele de reședință a tuturor județelor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mă lăuda prea mult și patetic. Dar poate că într-adevăr îi place foarte mult cum scriu. Mă simt ușurat după ce-am scăpat de acel manuscris! Numai că acum sînt niște zile tulburi, sînt cu nervii praf, îmi sare țandăra din orice, nu suport nici măcar să aud vorbindu-se! Starea aceasta derivă din mai multe motive: mediul de cancelarie de la școală e la fel de îmbîcsit cu prostie, o prietenă foarte bună din Cluj, studentă la geologie, e cumplit de mîhnită după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
frigea pielea. Participasem la un ritual de o cruzime înfiorătoare. Mă simțeam atât de copleșit, de neputincios și inutil, încât lacrimile îmi șiroiau pe obraji fără voia mea. Monstruos! Din poziția în care se afla acum Haiduc de pe botul făcut țăndări de loviturile nemiloase ale călăului se dezvelise un rest din maxilarul altădată întreg, lăsând să se vadă un rânjet sarcastic, aruncat speciei umane pentru metodele barbare de "eutanasiere". Pleoapa ochiului stâng pe jumătate ridicată crea o fantă prin care Haiduc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
atîtor martiri trecuți prin temnițele și lagărele exterminării stau aruncate în gropi comune, fără o cruce la căpătîi, fără o slujbă de pomenire! Doina Jela, în zguduitoarea ei carte, Drumul Damascului, narează un caz rarisim, spovedania unui fost torționar. Franț Țandără, viitorul torționar (părinții fiind despărțiți), a avut o copilărie nefericită, de la 12 ani intră copil de trupă, unde servește pînă la invazia sovietică, apoi intră în mișcarea bolșevicilor, participă la măsluirea alegerilor din '46. Tatăl încearcă să-l recupereze de sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ferocitate. Introdus în spațiul concentraționar, la Tașaul, Capul Midia, își intră în rolul de politruc, numește brigadieri peste deținuții politici aduși în lagăre pentru exterminare, între care un țigan, Stăngiucel Marin, zis și Hercules, care s-a dovedit, cum afirmă Țandără, unul dintre cei mai buni torționari, cei mai puternici torționari ai penitenciarelor. Pachetele primite de politici erau confiscate și apoi preluate și împărțite între torționari. Un colonel, Marin Constantinescu, îi organizează în comitete ce urmăreau educarea partinică a celor din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
torționari ai penitenciarelor. Pachetele primite de politici erau confiscate și apoi preluate și împărțite între torționari. Un colonel, Marin Constantinescu, îi organizează în comitete ce urmăreau educarea partinică a celor din lagăr. Comunismul a fost o societate a suspiciunii generalizate. Țandără avea un comitet secret care supraveghea comitetul constituit oficial, conform indicațiilor colonelului. După reușita deplină în organizarea lagărului, va primi sarcină să meargă periodic, pe cîte 30-35 de zile, la Spitalul nr. 9, cu promisiunea personală a tovarășului Teohari Georgescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
noi, cei care rămînem să purtăm mai departe vina neispășită, neiertată? La Canal mureau cîte 40-50 pe săptămînă, dar ei nu erau mulțumiți că mureau doar atît, că trebuia să moară și mai mulți. Întrebat dacă și cum îi bătea, Țandără se justifică: "Erau acolo pentru exterminare, doamnă. Îi băteam din orice. Că nu făceau norma, că se odihneau. "Ce-ai făcut pînă acum?" Și invocai motivul. "Ai trăit, te-ai dus la Paris, la Istanbul, la Barcelona". De astea, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
păcat, toți vor să fie iertați, dar fără mărturisire, fără a-și cere iertare pentru faptele lor apocaliptice. Tot victimele ar vrea să spună că sînt vinovate de faptele călăilor. Cine intra în secția de psihiatrie nu mai ieșea viu. Țandără o considera "cea mai oribilă închisoare din țara asta. Secția aia acolo a fost cea mai oribilă. Acolo s-a murit cu zile. Și cine intra nu ieșea. Nu știu dacă există un deținut politic care să-mi spună că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ducea la spital. Nu-i dădea nici o asistență, dar spunea că l-a dus la spital. Nu-i dădea nici o asistență, îl lăsa pînă la ultimul moment. Sau chiar îl tortura pînă în ultimul moment". La căderea comunismului în '89, Țandără speră că va fi, în sfîrșit, judecat pentru faptele apocaliptice: "Eu am vrut să fiu judecat. Vreau și acum. Aș prefera în fața unui tribunal. Indiferent. Ca să spun adevărat, n-aș vrea singur în proces. M-aș simți prost. N-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
te retragi? Mergi pînă la capăt? Pînă la fund? A avut timp să se trezească. La vîrsta și la capacitatea lui de cultură, nu a văzut ce se întîmplă în țara asta? Nu e de condamnat? E de condamnat numai Țandără? Sau ăla, sau ăla? Eu nu concep că un om de talia lui Sadoveanu e de scuzat. Eu n-am simțul culturii chiar așa, am citit cînd eram mic Sadoveanu și mi-a plăcut, dar știu că un om de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
o bună dispoziție, te pot sfătui chiar ce și cum să mănânci. Timorați și neîndemânatici arată doar cei care n-au prea „ieșit” în lume: mișcări stângace, care produc uneori câte un accident penibil (o farfurie sau un pahar făcute țăndări). „Esticii” se deconspiră și prin faptul că mănâncă multă pâine. Corinne Desarzens, scriitoarea din Elveția, îmi spune că felul acesta de a te alimenta denotă, după opinia ei, o anume vitalitate a esticilor, care îi deosebește de occidentali, „ființe leșinate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mult decât atât, întâmpină un refuz din partea feciorului cu cal măiestru. Semnificația magiei cu adjuvant cabalin este întărită, la nivelul cuvântului ritual, și de un suport fonetic. Am ales pentru demonstrație o variantă culeasă de Petru Caraman în 1925 din Țăndărei, Ialomița, datorită formelor închegate ale structurilor verbale, fixe ca ale unei incantații, și traseului complet pe care îl parcurge calul în actul său recuperator. Colinda cântă doar despre ultima etapă și cea mai spectaculoasă a procesului inițiatic prin care a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ce sporește fonetic senzația de lumină cu capacități sacre. În privința finalului celor patru etape ale gestului cu valori arhetipale, observăm o constantă doar în primele trei, toate încheind portativul în vocala tuturor deschiderilor: a. Evoluția naturii are, în colinda din Țăndărei și în variantele ei, o dimensiune semantică intensă, sprijinită pe o structură fonetică cristalizată de forme lingvistice relevate prin imagini vizuale. Crescendo-ul evenimentelor se construiește pe o bază sonoră ascendentă la rândul ei. Crângul uscat înverzește, face vlăstare și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cosmic devastat de Dulful mării în colinda tip III, are o reprezentare solară: „Prunduleț de Marea Neagră,/ Mărului, merișor de aur!/ Crescutu-mi-au ș-au născut,/ Crescutu-mi-au merișorul,/ Face mere în toate vere,/ Geaba face, nu le coace” (Țăndărei - Ialomița), „Nalți sînt merii pîn' la cer,/ Cu coaja de argințel;/ Cu mere de aurel” (Martanoșa - Kirovograd). În balada Ardiu - Crăișor I(30), figurarea este și mai transparentă: „În mijloc de băștea,/ Nu-ș’ ce răsărea,/ Nu știu, păr or măr
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Primordiale, pericolul trebuie înfruntat direct și pentru asta flăcăul se pregătește magic: „Leroi, leroi, Doamnele!/ Și (cutare), frate al nostru,/ Mai bun cal că-și hărănește,/ Hărănește nu-l vestește./ Fuse joi de-o sărbătoare/ Și-mi ieși la vânătoare” (Țăndărei - Ialomița). Timpul afectat vânătorii rituale este definit de prezentul indicativ și de întovărășirea cu calul a cărui dimensiune sacră rezidă inclusiv în puteri magice. Am văzut și în baladele fantastice că joia este ziua începutului de drum inițiatic, ea reprezintă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cadrul acesta, aflat în afara orizontului cunoscut, identificabil cu traseul psihopomp, leul este găsit de flăcău dormind: „Când fu soarele-n de-seară/ Și vremea de târnoseală,/ Trecu pe la cești doi meri,/ Găsi leul adormit,/ D-adormit cu fața-n sus”(Țăndărei - Ialomița). Este o stare de letargie specifică forțelor Haosului, forțe menținute prin practici magice, în stare de non-manifestare. Inerția proprie ființelor care întruchipează haosul este contagioasă, în basmele românești, ca în alte culturi, proba somnului fiind definitorie pentru erou. Somnolența
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
scoale, nu se-ncrede,/ Bagă mâna-n sân, la piele,/ Scoase o verde tabachere,/ Tabachere cu tabac,/ Dete Murgului la nas./ Începe Murgul a străfiga/ A străfiga și-a strănuta,/ A strănuta și-a necheza;/ Leu din somn se pomenește” (Țăndărei - Ialomița). Revine pe scena rituală funcția magică a calului, cel mai adesea ținut într-un spațiu simbolic: „Mâna-n buzunar băga/ Și scoasă cheie lată/ Să-m discuia grajd de piatră,/ Grajd de piatră-mi discuia/ Și scoasă pe murgu-afară
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mărului. Pregătirea de luptă ne este deja familiară și o vom reîntâlni în orațiile de nuntă: „Chei pe mână își apucară,/ Grajd de piatră deschiară,/ Lese-și Negru,/ Lese-și Murgul, cal mai bun,/ Cal mai bun și mai blajin” (Țăndărei - Ialomița). Alegerea calului, frecventă în basmele rusești, este un gest magic ce trebuie făcut cu toată atenția, căci calul reprezintă călăuza spre tărâmul stihiilor. Figura mitică a arcașului reapare cu aceeași conotație inițiatică: „de genunchi îngenunchea/ Și arcul își întindea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Cu cita m-alăturai/ În subsuoară mi-o luai./ Pe mal negru o-aruncai,/ Îngenunchi d-o-ngenunghiai./ Dădui sânge câmpului,/ Iar pielea târgului,/ Tăbăcari s-o tăbăcească,/ Parale să-ți dobândească./ Păru-l dădui la trăistari,/ Să facă trăisti la măgari” (Țăndărei - Ialomița). Ofranda căprioarei este menită pământului roditor și meșteșugarilor, două coordonate ale dimensiunii practice a lumii, secătuită de vitalitate. În plus față de conotațiile deja discutate ale splinei, absentă din corpul transfigurat totemic sau păstrată ca dovadă a vânătorii, trebuie precizat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
câte 10 la grămadă. Cum 10, dom'le ?! Da. Păi, 10... ce, trăgeau doi la un... erau grămezile făcute aiurea !... Și i-am dat o lecție ! Legat de dosar... mă duce dincoace, la Golăiești. Aici chiar că mi-o sărit țandăra... Ne ducem la cules, ne ducem cu mașinile, cu autobuzele, cu oameni, când ajungem acolo, în centru, la Golăiești, ăia erau la birt, țăranii. Tot la fel, eu eram în spate și ăia în față. Când am ajuns: „- Dom’le
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
libertate. Când însă s-a urcat în tren a însoțit-o un soldat care nu a slăbit-o un moment și a asistat la întrevederea ei cu Ionică. După o oră și jumătate, a luat-o să petreacă noaptea la Țăndărei și tocmai a doua zi, noaptea, a sosit la București. Ne-a povestit în ce mizerie i-a găsit, dormind pe saltele și perne de paie în locuințele țărănești cele mai primitive. Tratamentul de favoare al Brătienilor! Pe rând, îi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a scăpat pe podea, la nici un măcar un centimetru de piciorul meu drept, un mixer de metal în greutate de cel puțin 25 de kilograme. Dacă obiectul cu pricina mi-ar fi căzut pe picior, aș fi avut piciorul făcut țăndări. Asigurarea mea medicală, încheiată într-o dugheană de tablă din fața Ambasadei Franței din București, valorează aici cât praful de pe toba mea de când eram pionier și comandant de detașament. Un fapt divers banal, un accident minor poate schimba decisiv viața imigrantului
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Cuvântul său către basarabeni și bucovineni, Ion Antonescu înștiința populația dezrobită că, autoritatea ce se va reinstaura va fi o domnie nouă și curată, o nouă ordine întemeiată pe cinste și muncă, pe dreptate și adevăr, care va prăvăli în țăndări tot ce a împiedicat Neamul nostru să se înalțe. Românii vor fi cu adevărat stăpâni în Țara lor, iar țăranii vor simți cu adevărat bucuria muncii și rodul pământului lor. Ca Împuternicit al guvernului pentru organizarea Bucovinei eliberate, la 7
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
urmăririlor din Bond e un dezastru, pe cînd decupajul încă și mai rapid al urmăririlor din Bourne e o performanță : în cazul Bond-ului, viteza e menită să compenseze pentru incoerență (neștiind să regizeze o urmărire coerentă, regizorul o face țăndări țăndări vizuale și sonore care funcționează ca senzații tari, dar care nu se adună în acțiuni inteligibile), pe cînd în Bourne decupajul e în același timp rapid și coerent (fiecare țandără de acțiune e o senzație în sine, dar se
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
din Bond e un dezastru, pe cînd decupajul încă și mai rapid al urmăririlor din Bourne e o performanță : în cazul Bond-ului, viteza e menită să compenseze pentru incoerență (neștiind să regizeze o urmărire coerentă, regizorul o face țăndări țăndări vizuale și sonore care funcționează ca senzații tari, dar care nu se adună în acțiuni inteligibile), pe cînd în Bourne decupajul e în același timp rapid și coerent (fiecare țandără de acțiune e o senzație în sine, dar se și
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]