1,293 matches
-
acest sat în condiții mai puțin legale. La 6 martie 1443, Mihul pisar, singur de data aceasta, cupără de la Ion Boldor satul Săseni pe Cotovțea, în Basarabia. În același an, la 4 mai, Mihul cumpăra jumătate din satul Bălănești și țarina veche care este a Lieștilor, afară de țarina nouă. Mihul mai cumpără și jumătate din satul Copoșești, pe Șomuz. Lui Duma, fratele lui Mihul, domnul îi dă un sat, care a fost al lui Vlad Matuș. În 1436, satul Bălănești fusese
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
La 6 martie 1443, Mihul pisar, singur de data aceasta, cupără de la Ion Boldor satul Săseni pe Cotovțea, în Basarabia. În același an, la 4 mai, Mihul cumpăra jumătate din satul Bălănești și țarina veche care este a Lieștilor, afară de țarina nouă. Mihul mai cumpără și jumătate din satul Copoșești, pe Șomuz. Lui Duma, fratele lui Mihul, domnul îi dă un sat, care a fost al lui Vlad Matuș. În 1436, satul Bălănești fusese întărit popii Iuga și fiului său Mihul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că “pe oricine vor chema, sau din țară străină sau din Țara Leșească sau din țara noastră, toți acești oameni, câți vor fi la această mânăstire, să fie slobozi să își are și să semene grâne și să cosească în țarina târgului Suceava, ca și oamenii târgoveți”. Se acorda scutire de dări și slujbe față de domnie, iar privilegiul este important pentru că din el aflăm care erau aceste dări și slujbe. Se menționa că oamenii, care se vor așeza în acest sat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ajunsesem mărișor, prin clasele a IV-a ori a V-a, prinsesem a umbla cu oile, de când se lua omătul, primăvara și până prin noiembrie, toamna târziu, când cădeau primii fulgi. Umblam cu oile, cât era ziulica de lungă. Colindam toată țarina din jurul satului, până hăt departe. Umblam zi de zi cu un prieten de nădejde, Ursu. Un câine mare, ciobănesc, vrednic, zdravăn, puternic, cu blana albă cum îi helgea și cu două pete negre în frunte și pe gât. Era în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
celofan, am umplut și-o sticlă cu apă proaspătă din fântână și, haida, la drum. De la Probota la Sirețel, erau vreo 12 kilometri pe de-a dreptul, pe cărări. Am coborât în vale, printre livezile gospodarilor, am străbătut pădurea, apoi țarina și satul Heci, am trecut linia ferată, podul cel mare peste Siret, am luat-o pe ulița principală a târgului Lespezi odinioară, în perioada interbelică, plin ca stupul, cu o fabrică de sticlă, cu dughene, carmangerii și un iarmaroc, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
învăț mai mult, să iau o notă mai mare, să îmi păstrez bursa. Și-n vreme ce părinții umblau la câmp, la cules porumbul, la tăiat și pus în glugi strujenii, la cărat și așezat fânul în stoguri plecând în țarină dis de dimineață și întorcându-se odată cu noaptea, frânți de oboseală eu mă căzneam cu latina ca Trăsnea cu gramatica, citind, notând, făcând scheme, traducând, repetând și, uneori, învățând pe de rost, cât era ziulica de lungă, încât seara cădeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
construi acolo o casă. În ziua aceea, am plecat fără a putea face nimic. Peste câteva zile, instructorul a venit în sat cu un buldozer și a încercat să strice gardul pe care între timp omul și-l încropise în jurul țarinei. Împreună cu toți din familie, omul s-a culcat în fața buldozerului și strigat că el nu se mișcă din locul acela. După multe astfel de încercări, toată lumea a renunțat la a-l mai determina pe om să renunțe. În anul acela
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
din Austria și înmulțindu-și trebuințele prin formele goale ale civilizației occidentale, pe care le-a introdus cu aceiași pripă ca și noi, Ungaria își istovește pământul prin cultura estensivă și barbară, scoate prin acest tratament pături din ce în ce mai adânci ale țarinei la suprafață, așa încît brazda sa devine din ce în ce mai săracă. Neputând, se-nțelege, concura cu vecinul său, cu care e legată prin interesul apăsării naționalităților, tot ce nu lucrează pământ în Ungaria e silit a-și oferi puterile sale statului sau
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fost observată cu măiestrie. Dar dacă d. Galino a fost eroul serei, jocul celorlalți colegi ai [săi] nu e mai puțin vrednic de laudă. D-na Evolschi a reprezentat până-n capăt, cu toată frumoasa cuviință, caracterul resignat și înțelept al țarinei, întrerupt numai prin puternicul amor pentru contele Sapieha. D-na Conta a jucat cu simțământ și naturalitate pe Olga, iar d. Manolescu a fost de astă dată mult mai bine înrolul de amorez, decât în alte piese și au avut
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
plăcea să ajungi cât de curând la țelul călătoriei, pe de altă parte ai dori să treci perpetuu pintre aceste holde înflorite, pintre aceste dumbrăvi răcoroase, unde ochii nu se satură de privirea impozantelor aleie de plopi ș-a mănoaselor țarini din Bucovina cea drăgălașă. După o călătorie de 4 - 5 oare în fine regiunea vegetațiunei bogate dispare, poalele munților se arată, un vânt rece te aburește, o tăcere sfântă te împresoară, și puțin câte puțin te trezești adîncindu-te în criierii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
canalizare, de la fostele Uzine "1 Mai", de la Tăbăcărie, de la Societatea Chimică "Progresul" S.A. și, de mai departe, de la Rafinăriile "Vega" și "Astra") și poluate ireversibil cu metale grele, compuși organo-fosforici toxici, bitum, terebentină, solvenți și păcură otrăvea aerul. Aici, în Țarina sfârșitului, în Akeldama, printre leșuri împrăștiate și mumificate, doar pene, gheare, păr și oase, de păsări și de șobolani, și printre movilițele compacte de gunoaie, întotdeauna bine garnisite cu eșantioane generoase de rahați, aparținând tuturor speciilor băștinașe cunoscute, era raiul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mâncați, prieteni și beți și vă Îmbătați, fraților. Deschide-mi ușa, sora mea, iubita mea, porumbița mea, săvârșita mea, că s-au umplut capul mieu de roao și părul mieu de picături de noapte. /.../ Vino, frățiorul meu, să ieșim la țarină, să mânem În sate. Să mâncăm la vii, să vedem dacă au Înflorit via, florile fac rod? Înflorit-au rodiile? Acolo voi da țâțele mele ție. Pune-mă ca o pecete pre inima ta, ca o pecete pre brațul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
186. • Ibidem, p. 201. • Ioan Căpreanu, Discursurile parlamentare ale lui Constantin Stere, Iași, 1997, p. 176. legată de cea a unității: „Noi ne-am născut pe acest pământ, am crescut din el și nu putem renunța la nici un atom din țarina neamului. Fiecare din elementele românești au contribuit la formarea sufletului românesc, singur și același peste tot“. Dar, în acel moment, victoria Rusiei va însemna „imposibilitatea materială pentru veci de a mai revendica Basarabia“59. C. Stere nu vedea atunci decât
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
peste ape / a zburat pe ceruri sfânt / au venit să îl îngroape / cioclii Duhului cel Strâmb”. Nu toate priveliștile derulate pe ecranul sufletesc sunt sumbre, apar și peisaje idilice, ca în grupajul Im Schwarzwald: „S-a trezit Pădurea Neagră / salbă țarinei mireasă / fum scot satele din salvă / casele în cer acasă”, dar asemenea imagini sunt contrapunctate imediat de celelalte, covârșitoare, unele cu aspecte de apocalips: „La amiază într-o zi / se făcu pe cer o pată / întâi un zid se prăvăli
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
-n ea-și găsește..." Al. Vlahuță În îndelungata și zbuciumata dăinuire a poporului român, munca trudnică a fost aceea care i-a asigurat supraviețuirea și statornicia pe aceste meleaguri bântuite de furtunile învârtejite ale istoriei. Truditorii pământului, care își lucrau țarina cu dragoste și sudoare, au învățat din experiența milenară că numai prin muncă se poate asigura rodnicia pământului, că viața nu dă muritorilor nimic fără muncă (Horațiu) și că omul e făcut pentru muncă după cum pasărea e pentru zbor (proverb
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
referă la cumpărarea unui teren de către profetul Ieremia pe vremea când era închis din ordinul regelui. Relevanța pasajului biblic justifică citarea cuvintelor lui Ieremia: „Atunci am cunoscut că acesta fusese cuvântul Domnului și am cumpărat de la Hanameel, fiul unchiului meu, țarina cea din Anatot și i-am cântărit șapte sicli de argint și zece arginți;apoi am scris zapisul și l-am întărit cu pecetea, am chemat la aceasta martori și am cântărit argintul cu cântarul. Am luat atât zapisul de
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Ia zapisele acestea, - zapisul de cumpărare care este pecetluit și zapisul acesta deschis - și le pune într-un vas de lut, ca să stea acolo zile multe. Că așa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Casele, țarinile și viile vor fi din nou cumpărate în țara aceasta»” (Ier. 32,9-15). Deși cumpărarea făcută de Ieremia era una simbolică, după cum reiese din ultimul verset, Biblia ne prezintă o descriere fidelă a procedurii legale de vânzare a pământurilor în
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
de / 8, 37-38, 133 Dodel / 51 Doucet / 79, 86 Dupuydauby, Edmond / 38 Duroselle, Jean-Baptiste / 39 Dyck, Anton Van / 74, 131, 149 E Ebray, Alcide / 34, 127, 128 Eduard al VII-lea, rege al Angliei / 22-23, 78, 95, 130, 154 Eleonora, țarină a Bulgariei / 113, 133 Elisabeta, regină a României / 12, 55, 58, 132-133 Elisabeta, viitoare regină a Greciei / 11, 57 Elli / 115 Eulenburg, Philippe, conte de / 15, 184 F Farrar, Géraldine / 147, 178, 184 Ferdinand, prinț moștenitor al României / 52, 57
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
coordonator Robert Muchembled, București 1997 (în colaborare cu Maria Ivănescu); Blaise Pascal, Cugetări, Oradea, 1998 (în colaborare cu Maria Ivănescu); Michel de Saint Pierre, Miliardarul, București, 1998 (în colaborare cu Maria Ivănescu); Franz Kafka, Scrisori, București, 1998; Henri Troyat, Teribilele țarine, București, 1999; P.L. Sulitzer, Învingătoarea, București, 1999. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, Melancolia, RL, 1975, 36; Laurențiu, Eseuri, 125-132; Iorgulescu, Al doilea rond, 299-307; Felea, Aspecte, I, 178-184; Alexiu, Ideografii, 106-109; Nițescu, Poeți, 269-278; Iorgulescu, Scriitori, 83-88; Poantă, Radiografii, I, 258-260
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
plin pe ulițele satului cu jocurile lor, sub privirea oamenilor din jur care își văd liniștiți de gospodării. Poeziile propuse pentru învățare sunt: Joc de chiciuri de Tudor Arghezi; Stupul lor de Tudor Arghezi; Iarna pe uliță de George Coșbuc. „Țarina ca de hârtie E-nvelită cu dimie Peste casă, o broboadă A căzut chiciuri grămadă.” (Tudor Arghezi, Joc de chiciuri) „Stupul lor de pe vâlcea Stă păzit într-o broboadă... A căzut și peste ele Iarna grea ca un plocat.” (Tudor Arghezi
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Bozieni (punctul Vatra satului), județul Neamț, iar pe teritoriul județului Bacău, între anii 1957-1968, M. Florescu și V. Căpitanu au efectuat cercetări de suprafață la Bărboasa-Oncești (punctul Socet), Căbești-Podu Turcului (punctul Râpa Bujorii), Lichitișeni-Vultureni (punctul Pe tablă), Oncești (punctul Poarta Țarinei) și Sâghica-Podu Turcului (punctul Marginea de sud-vest). Pe teritoriul județului Galați M. Brudiu a întreprins cercetări, între anii 1960-1970, la Brăhășești (punctul Izvorul Hanului), Cosițeni-Brăhășești (punctul Nordul satului) și Ireasca-Gohor (punctul Izvoare), iar în perioada 1960-1964, grupul constituit din A. C
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
este completat cu perieghezele lui M. Tănăsachi (1979) la Țibănești (punctul Ciriteii Mari) și A. Rusu (1979-1980) la Bâcu-Ipatele (punctul Pe beci), Cioca Boca, comuna Șcheia (punctul Cioate), Drăgușeni (punctele Coasta Coșerului și Țarâncă), Frenciugi-Drăgușeni (punctul La Podeț), Ipatele (punctele Țarină și Petrești) și Satu Nou-Șcheia (punctele Bobeică, Șesul lui Ștefan, Promoroace nord și Promoroace sud). V. Chirica (1983) la Dagâța (punctul Dealul Țintirim II), iar între 1983-1984, V. Ciobanu la Satu Nou, comuna Schitu Duca (punctul Malul stâng al pârâului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
satului, La meri și Marginea vestică a satului), Ivănești (punctele Nordul satului și Ursoaia Veche), Ivești (punctele Ciucurul lui Ivan și Nordul satului), Lipovăț (punctele Jitărie și Coada Iazului), Mânzați-Ibănești (punctele Corbu și Marginea vestică), Negrești (punctele Lutărie și Pe țarină), Popeni-Zorleni (punctele Gheneștii Vechi, Grădinărie, Școala Generală și Marginea de sud-sud-vest), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctele Grajduri și Școala Generală), Roșiești-Gară, comuna Roșiești (punctele Arămoasa, Grădinărie, Marginea de nord-vest a satului, Cimitir și Podul Doamnei), Sârbi-Banca (punctele Arămoasa și Satu Nou), Tăcuta
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Acest ultim tip de locuință se generalizează abia în secolele X-XI, datorită încălzirii climatice. Din cele 92 așezări identificate în arealul bazinului, doar șase au fost cercetate (săpături sistematice sau sondaje): două în județul Bacău, în localitățile Oncești (punctul Poarta Țarinei) și Cociu-Motoșeni (punctul Sud-Estul satului) și patru în județul Vaslui, la Dodești (locuințele aceleeași așezări găsite în două puncte, Șipot și Călugăreasca), Gura Idrici (punctele La Coșare sau Islaz), Tanacu (punctul Chiscul Ulucilor) și Negrești (punctul La Lutărie sau Cimitirul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Cercetare A. C. Florescu, Șt. Rugină, C. Gheorghiu, M. Florescu, D. Vicoveanu, 1960. Materialul se află la Muzeul Mixt Tecuci. Bibliografie: Florescu A.C., Rugină, Vicoveanu 1967, p. 75-76; Ilie, Nicu 2002, p. 20. 61. Gârceni (comuna Gârceni), județul Vaslui a) În țarină la vale: la sud de școală și pe dreapta pârâului din apropiere s-au identificat fragmente de vase din secolele V-VI. Cercetare M. Petrescu-Dîmbovița, 1956; verificare Gh. Coman, 1975. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]