795 matches
-
cu capul ușor într-o parte sau cu privirile țintă înainte, după cum credeau că le șade mai bine. Își aranjau părul cu câteva gesturi repezi, femeile își reîntregeau conturul ochilor sau al buzelor, miopii își scoteau ochelarii, chelioșii își acopereau țeasta cu pălăria de pai pusă ștrengărește. Portretul trebuia să fie mai îngăduitor decât imaginea din oglindă. Numai că, primindu-și portretul, oamenii erau nedumeriți. Ei nu arătau așa. Sau, ca să fim mai exacți, în portret erau mai urâți, adică mai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
probleme. Știa tot ce se putea ști, fiind extrem de disociativ. Când era vorba de a scrie, lucrul se schimba, Hagienuș nu trecea de titlul lucrării. Cu greu și-ar fi putut închipui un om mai puțin perspicace ce creier ascunde țeasta sileniană a orientalistului. Conduita Regelui Lear era a unui copil leneș și a unei femei curioase. E foarte adevărat, indiscreția era un viciu obștesc în casa lui, totuși, lucru remarcabil, Panait Suflețel, amicul și inamicul etern al lui Hagienuș, avea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să transforme în fotocopii microfilmele existente la Biblioteca Academiei ale celorlalte caiete. Și cu condiția ca ele să fie expuse pentru a fi răsfoite, și nu doar scoase la cerere. Iar la conferință le-am spus că dacă am avea țeasta lui Eminescu așa cum au vecinii noștri țeasta lui Lenin, este neîndoielnic că milioane de oameni s-ar perinda să o vadă. Dar noi nu avem țeasta lui Eminescu. Noi avem, cu caietele lui Eminescu, ceea ce se afla în țeasta aceasta
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Biblioteca Academiei ale celorlalte caiete. Și cu condiția ca ele să fie expuse pentru a fi răsfoite, și nu doar scoase la cerere. Iar la conferință le-am spus că dacă am avea țeasta lui Eminescu așa cum au vecinii noștri țeasta lui Lenin, este neîndoielnic că milioane de oameni s-ar perinda să o vadă. Dar noi nu avem țeasta lui Eminescu. Noi avem, cu caietele lui Eminescu, ceea ce se afla în țeasta aceasta. Și credeți că nu există câteva mii
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
doar scoase la cerere. Iar la conferință le-am spus că dacă am avea țeasta lui Eminescu așa cum au vecinii noștri țeasta lui Lenin, este neîndoielnic că milioane de oameni s-ar perinda să o vadă. Dar noi nu avem țeasta lui Eminescu. Noi avem, cu caietele lui Eminescu, ceea ce se afla în țeasta aceasta. Și credeți că nu există câteva mii de oameni care să fie curioși să vadă ce se afla în ea? Le-am spus apoi că le
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
avea țeasta lui Eminescu așa cum au vecinii noștri țeasta lui Lenin, este neîndoielnic că milioane de oameni s-ar perinda să o vadă. Dar noi nu avem țeasta lui Eminescu. Noi avem, cu caietele lui Eminescu, ceea ce se afla în țeasta aceasta. Și credeți că nu există câteva mii de oameni care să fie curioși să vadă ce se afla în ea? Le-am spus apoi că le dau termen un an să transforme microfilmele de la Biblioteca Academiei în fotocopii mărite
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o lume fantastică, dar nu putem. Pot să-mi imaginez că sunt Superman, cu condiția ca această iluzie să nu mă Împingă să-mi dau drumul de pe tereasă, să zbor. Dacă o fac, mă trezesc din visare imediat ce Îmi sparg țeasta. Pentru a ilustra efectele periculoase ale acestor insuccese ale inteligenței, care, printre altele, au dus la Inchiziție, cruciade, războaie religioase, camere de gazare sau jihadul islamic, voi da un exemplu foarte la Îndemână: defavorizarea de secole a femeii. Sfântul Toma
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
și nu vreau pieirea păcătosului, ci îndreptarea lui. Dar propunerile sale recente, de modificare a Constituției, m-au lămurit definitiv, și din păcate, iremediabil, că omul acesta este pierdut pentru societatea română normală și ca urmare a fluturilor adunați în țeasta sa cheală, nu mai are nici o intenție rațională cu țara asta. A devenit vizibil chiar și pentru țața Leana, de la parter, că băsescul nostru național, vrea doar un cadru, perfect legal, pentru un viol general. Și pentru asta. s-a
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și nu vreau pieirea păcătosului, ci îndreptarea lui. Dar propunerile sale recente, de modificare a Constituției, m-au lămurit definitiv, și din păcate, iremediabil, că omul acesta este pierdut pentru societatea română normală și ca urmare a fluturilor adunați în țeasta sa cheală, nu mai are nici o intenție rațională cu țara asta. A devenit vizibil chiar și pentru țața Leana, de la parter, că Băsănăul nostru național, vrea doar un cadru, perfect legal, pentru un viol general. Și pentru asta. s-
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cuvânt, Dintre câtele de sunt, Ori au fost cândva rostite, Spus altminteri, folosite. Tot ce-i vorbă cu nțeles, într-o vreme a purces Numai ca de la un sunet, Că dulcuț, că groaznic tunet. Treaba asta se ntâmpla, Când în țeastă se afla O șăgalnică plecare Spre semeață îngânare A sunatului din fire Stârnitor de iscodire. Ce-n ureche năvălește Sunătură se numește, Iar sunarea slabă, tare, Iscă-se din vreo mișcare Și cum numai chiar ce este, într aievea, nu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
unul dintre dealurile împădurite. Flancul lui drept a fost izbit năprasnic, clătinându-i serios armata. Însuși acest voievod necredincios a condus atacul cavaleriei. La scurt timp, a fost pălit și în coasta stângă. Vâzdoage și ciomege, mânuite de răzeși, zdrobeau țeste și oase. Crezuse pentru o clipă că trupele îi erau atacate de niște urși turbați încotoșmănați cu sumane și cojoace. Degeaba încerca pașa să-i facă pe toți să reziste. Să apere steagurile de luptă ale preamăritului. Nu-i mai
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
acum, găzduiau expoziții de pictură, sculptură și concerte rock și de muzică psihedelică. Sunt doar trei exemple, în care autoritățile s-au implicat de toată isprava, în timp ce la noi vezi mai curînd gesturi de impostură culturală și multe gropi, în țeste, pe străzi, pe trotuare, în bugete etc. Și atunci, pe ce ne bazăm în pretențiile noastre? Avem și un eurodeputat care a primit sarcină expresă să aducă Iașiului statutul mult rîvnit. Va veni cum a plecat. Mai bine trimiteam un
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
evidente despre afirmația mea, de aceea, n-am să mă însor decât cu o aristocrată cu mâini frumoase și glas blând». O dată a îndrăznit să astfel grozăvească cu această obârșie în fața tatălui său. Ce râs a fost! Caragiale, bătându-și țeasta, a exclamat: «Ce tot spui, mă! străbunicul tău era plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!». Matei s-a făcut roșu de ciudă și a tăcut. Ce șoc resimte cel care se autoînchipuie și nu
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Plină-de-Jale (Par-Faryad). Bănuindu-l pe Cain de a fi tatăl celor două progenituri ale soției sale, Abel o părăsește pe Înțeleapta Vremilor și se plînge Înaintea Evei. Jignit (și avînd, de data aceasta, toată Îndreptățirea), Cain Îi despică lui Abel țeasta cu o piatră și o ia de soție pe Înțeleapta Vremilor. Arhontele Sindid o Învață pe Eva să facă vrăji, ca să-1 poată seduce pe Adam care, la porunca lui Isus, nu se mai apropiase de ea. Din unirea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
piatră; vai de picioare; piept; pisică; pleșuv; plumb; potrivit; poză; priceput; profesor; de rață; rege; responsabilitate; serviciu; siguranță; somn; soț; spate; sprijin; stăpînire; sticlă; stimă; stres; de struț; suflet; sur; știință; tata; tăiat; terminal; cu de toate; treaz; trunchi; țap; țeastă; umăr; ureche; uscător; vorbește (1); 787/215/74/141/2 carne: mîncare (171); porc (83); pui (37); friptură (25); animal (24); hrană (15); bună (14); găină (13); grătar (13); proteine (13); roșu (13); vită (13); foame (12); proaspătă (12); roșie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Strigoilor), cu durată de o zi (Dragobetele) sau mai multe zile (Zilele Babei, Filipii), patronate de sfinți creștini (Sântoader, Sângiorz, Sântilie, Sâmedru, Foca, Moș Alexie, Lăzărelul, Dochia) sau fără a avea vreo legătură directă cu creștinismul Călușul, Caloianul, Paparuda, Ropotinul Țestelor, Dragobete, Drăgaica, Joimărița, Marțolea, Martinii, Filipii, Circovii, Bestecarii.48 Calendarul popular, privit în concepția unitară asupra lumii, are rolul unui orologiu cosmic, biologic și social. Unitățile de măsură proprii anului anotimpul, lunile, zilele săptămânii, ceasul bun sau ceasul rău se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în picioare vrăjile depărtării, deși tonul este expozitiv și retoric: "La țărm sunt cuprins de uitare,/ apa mării lustruiește podelele scoicilor,/ cheile eroziunii sunt la paznicul de cretă/ vine viața și își lungește scheletul sub rază în fata morții fulgerătoare/ țeasta noastră e o sarcină grea". "Goana după fericire" (1974) îl aduce pe poet în fața idealului omului și a deziluziilor: " Luminau salcâmii noaptea și bănuiesc că eram fericit/ iute se petreceau împerecherile/ gura mea ascuțită/ de frumusețe/ era gura statuilor/ orice
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
arta" Terorizată de real, poeta întârzie în extaz. În realitatea materială, condiția ei este singurătatea și singularitatea: Mi-e dat acest obraz triunghiular, ciudat,/ această săptămână de zahăr, sau această/ figură pentru prora vapoarelor pirat/ și părul lung lunar pe țeastă." Pentru Nina Cassian, scrisul rămâne vrajă, așa cum și pe noi cititorii scrisul ei ne vrăjește: "Scrie, scrie, scrie/ scrie, ciocârlie,/ cântă, vulpe blândă/ crapă crap de apă/ scrie, scrie, scrie." Doina Sălăjan "Confidențe", Editura Tineretului, 1957; "Despre copilărie", Editura Tineretului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
plecat, Ascultând glasul ciudat Al mlaștinii și livezii. Și semnez: Tudor Arghezi Încheiere Ion Barbu Stinsă liniștirea noastră și (aleasă) Isarlâk încinsă, Isarlâk mireasă! Dovediții, mie, doisprezece turci, Între poleite pietre să mi-i culci: Inima raiaua, osul feței spân, Țeasta, nervii torși în barbă de stăpân, Clatină-i la Ciprul Negru, în albeață De sonoră vale, într-o dimineață! Vis al Dreptei Simple! Poate geometria Săbiilor trase la Alexandria, Libere, sub ochiul de senin oțel, În neclătinatul idol El Gahel
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
apuca ploaia undeva. în ziua de Ajunul Crăciunului, pînă a nu răsări soarele, să pui mîna pe coasă, secure, furcă, topor, ca să-ți fie drag să muncești cu ele peste vară. La Ropotin (a treia marți după Paști) se fac țeste* și se lucrează din toate cîte ceva, ca să ți fie drag pe vară să lucrezi. Dacă lași un lucru neisprăvit și începi altul, la nici unul nu-ți merge bine. La muncă e bine să ții inelul atîrnat de-o viță
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
coțofana pe acolo. Cînd pui țarcă împușcată în gard, caii nu se îmbolnăvesc. Țarca, dacă o frigi și o mănînci, curăță stomacul de venin, și-i bun de leac pentru cei oftigoși. Țest A treia marți după Paști e „Răpotinul țestelor“, și atunci se fac țestele. Țăstul spart să nu-l arunci în drum sau în gunoaie, că faci buboaie. Țăstele făcute la Ropotin se bagă-n apă, ca să plouă. Cînd femeile fac țăste, nu le da „Bună ziua“, că li se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
țarcă împușcată în gard, caii nu se îmbolnăvesc. Țarca, dacă o frigi și o mănînci, curăță stomacul de venin, și-i bun de leac pentru cei oftigoși. Țest A treia marți după Paști e „Răpotinul țestelor“, și atunci se fac țestele. Țăstul spart să nu-l arunci în drum sau în gunoaie, că faci buboaie. Țăstele făcute la Ropotin se bagă-n apă, ca să plouă. Cînd femeile fac țăste, nu le da „Bună ziua“, că li se sparg țăstele, ci le zi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Hristos - vinerea Săptă mînii Mari Paști - dată schimbătoare Săptămîna Luminată - săptămîna care începe cu duminica Paștilor Paștele Blajinilor - a doua zi după Duminica Tomei (prima duminică după Paști) Paștele Vitelor / Sf. Gheorghe - 23 aprilie Armindeni / Sf. Irimia - 1 mai Răpotinul Țestelor / Ropotin - a treia marți după Paști (sărbătoare populară) Stratul Rusaliilor - 24 de zile înainte de Rusalii înălțarea Domnului / Ispas - 40 de zile după Paști Joimoși - joia dinaintea Moșilor de vară Moșii de vară - sîmbăta dinaintea Rusaliilor (sărbătoare populară) Rusalii - a 50
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu chip de femeie știubei - stup făcut dintr-un butuc găunos șuhărie - guturai șulumăndriță - salamandră T tabla - tavă tăciune - micoză la cereale tălpig - pedală la războiul de țesut tămîioară - toporaș, plantă tăvălitură - iarbă culcată teios - ațos, fibros tempestate - prognoză tigvă - țeastă; tivgă, tiugă, fruct de cucurbitacee folosit ca vas pentru lichide tipări (a) - a îndesa (mămăliga) tîlv - țeavă prin care se trage vinul din butoi tîrboc - sac de pescuit tîrlă - stînă tîrș - brad pitic toaie - plantă tologi (a) - a (se) tolăni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
personajului sînt mai tulburătoare decît însăși imaginea beatitudinii, neînțelese altfel decît cu puterile gîndului: "Apostol Bologa se făcu roșu de luare-aminte, și privirea i se lipise pe fața condamnatului. Își auzea bătăile inimii, ca niște ciocane, și casca îi strîngea țeasta ca și cînd i-ar fi fost mult prea strîmtă și îndesată cu sila. O mirare neînțeleasă îi clocotea în creieri, căci în vreme ce pretorul înșira crimele și hîrtia îi tremura între degete, obrajii sublocotenentului de sub ștreang se umplură de viață
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]