7,914 matches
-
ai fost bătut la început destul de grav, ce s-a întâmplat?” îl întrebă Silviu. Sandu tăcu câteva clipe adunându-și gândurile, apoi spuse: „Eram în primele săptămâni ale detenției mele nu știam cum funcționează lucrurile acolo în pușcărie, și un țigan ce bătea și batjocorea pe cine voia el, m-a înjurat cerându-mi să fac niște mizerii. Și atunci l-am doborât din câțiva pumni la pământ spre satisfacția altor deținuți ce erau maltratați de acel individ. Unii dintre deținuți
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (4) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1492706343.html [Corola-blog/BlogPost/352710_a_354039]
-
să fac niște mizerii. Și atunci l-am doborât din câțiva pumni la pământ spre satisfacția altor deținuți ce erau maltratați de acel individ. Unii dintre deținuți m-au avertizat să am grijă că acel individ are o gașcă de țigani în acea pușcărie și mă vor bate. Și așa s-a întâmplat într-o seară pe când eram în sala de dușuri, au venit cinci, gardianul care era acolo probabil fiind înțeles cu ei când i-a văzut pur și simplu
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (4) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1492706343.html [Corola-blog/BlogPost/352710_a_354039]
-
persoane cu meserii diverse. În anul 1967 miner fiind am avut ocazia să am în formația mea de lucru un cărămidar din regat, adică din vechea Românie. Îl chema Ilie MURGU dar îi plăcea să-și spună Murgu cărămidarul. Era țigan și era mândru de asta cât și de meseria lui. Când mi-a fost repartizat de către maistrul principal, colegii de muncă au început să zâmbească. Își dădeau coate fiindcă nu se prea știa ca țiganii să aibă prea mare poftă
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
-și spună Murgu cărămidarul. Era țigan și era mândru de asta cât și de meseria lui. Când mi-a fost repartizat de către maistrul principal, colegii de muncă au început să zâmbească. Își dădeau coate fiindcă nu se prea știa ca țiganii să aibă prea mare poftă de lucru. Lucram la deschiderea unui nou abataj de producție și aveam de executat diverse lucrări unde trebuia să te implici cu forța fizică. Murgu era un tip destul de bine legat fizic și când a
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
de la vagonetarul - cărămidar Murgu. Personal cunoșteam câte ceva, căci chiar în valea Ciofului la noi în satul Petia, unul din oamenii înstăriți ai satului făcuse vreo trei cuptoare de cărămidă și copii fiind eram toată ziua plini de pământul frământat de țiganii aduși de respectivul sătean să fabrice cărămida. Dar eu lucrasem ceva timp și la fabrica de cărămidă de la Bucov de lângă Ploiești atât la verde dar și la roșu. Dar acolo totul era mecanizat la fabricarea cărămizilor. Ce înseamnă în cărămidărie
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
schimbat caftanul și giubeaua pe costume și joben sucind cu asta orizontul nostru cultural de la Țarigrad către Occident, abia începeau să umble pe la școli la Paris pe vremea când Constantin Sîngheorghe umbla cu pitac să-l prindă pe Carfin Pandoleon, țiganul sclav fugit de pe moșia boierului Cândescu. Tudor Chirilă, acest bard al generației cool, se minuna de plăcerea pe care i-a procurat-o Aferim! în ciuda faptului că nu a înțeles 25% la sută din ce se spune în film. Gândindu
Aferim! Suntem din (ne)fericire un norod de maneliști by https://republica.ro/aferim-suntem-din-ne-fericire-un-norod-de-manelic-ti [Corola-blog/BlogPost/338165_a_339494]
-
fi aidoma zeilor), cât și prin efecte - transformarea radicală din ființa și cugetul sclavilor puterii, încât în pofida câtorva excepții reținute de timpurile trecute și prezente, se poate spune că, așa cum cu povățuitor umor glăsuiesc basmele noastre, este o regulă ca țiganul ajuns împărat, prima dată să-l spânzure pe taică-său... Modul cum a procedat Alexandru Macedon cu Calistene, istoriograful său oficial și nepotul lui Aristotel (fostul lui dascăl), este mai mult decât grăitor pentru tema în dezbatere. Torturat de ipostaza
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_drumul_bun_george_petrovai_1361220244.html [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
tablou insolit zugrăvește poetul într-o zi de târg, de fapt, o frescă actuală: „Case portocalii luminate de garoafe / părul tău castaniu / precum cărăbușii de mai subțire vitraliu / și târgul de vinerea de la Iernut / ceva magnific / ca o serbare galantă / țiganii beau cu caii lor țuică de prune / să-i înăsprească pentru ochii / cumpărătorilor, / aldămașuri la tejghele unsuroase / strigăte, râsete, regrete / mai plânge câte-o floare / în preajma Anului Nou cel fericit / oglinzi de toate felurile /ce-ți arată chipul bărbos de
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Un_poet_al_toamnei_imperiale_ioan_gabudean_se_anunta_fericire_poeme_de_dragoste_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
Gara e locul despărțirilor uneori definitive, gara e un spațiu multicultural, al unor voci multicolore, gara e locul întâlnirilor emoționante, locul lacrimilor... Iar trenul cară tristeți și despărțiri,dialoguri deșuchiate, experiențe sexuale efemere, vise, destine... Gara e totul...Bunăoară, un țigan zice: „Știi cum îl facem pe Dumnezeu să râdă? Povestindu-i planurile noastre de viitor!” Parafrazându-l pe țigan, eu aș spune: „Mă gândesc cât ar râde Dumnezeu, dacă Ponta i-ar povesti planurile lui de viitor!” Tot în gară
ABSURDUL TÂRZIU AL LUI GEORGE TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/george_terziu_1440340640.html [Corola-blog/BlogPost/373646_a_374975]
-
emoționante, locul lacrimilor... Iar trenul cară tristeți și despărțiri,dialoguri deșuchiate, experiențe sexuale efemere, vise, destine... Gara e totul...Bunăoară, un țigan zice: „Știi cum îl facem pe Dumnezeu să râdă? Povestindu-i planurile noastre de viitor!” Parafrazându-l pe țigan, eu aș spune: „Mă gândesc cât ar râde Dumnezeu, dacă Ponta i-ar povesti planurile lui de viitor!” Tot în gară, un popă zice: „Să fii bun în ceea ce faci, chiar dacă nu știi ce faci!”. Altul: „Ministerul Sănătății va dezveli
ABSURDUL TÂRZIU AL LUI GEORGE TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/george_terziu_1440340640.html [Corola-blog/BlogPost/373646_a_374975]
-
să-și alunge speranța că va avea loc, până la urmă, la o masă de pomană. Îndură cu greu minutele în care sicriul fu coborât în pământ și chiar îi veni să se repeadă în praf, pe burtă, împreună cu copiii de țigani, să culeagă câteva monede dintre cele aruncate de mama lui la ieșirea din cimitir. Dumnezeule, ce devenise! Un calic flămând și fără nici un viitor. Umblase ca prin vis, însoțindu-și mama și nici nu își dădu seama cum ajunseră acasă
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1414978702.html [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
înainte de examen că romii au un alfabet. Acesta este un abuz! Ca urmare, am hotărât să abandonez facultatea. Alfabetul care produce analfabetism în rândurile romilor Literele THETA și Xi-un genocid cultural De ce ar trebui inserate literele grecești în limba țiganilor? Pentru că, ar opina lingviștii, romii au stat mult timp în Grecia și au împrumutat multe elemente grecești în limba lor. Ei, și? În limba română oare nu sunt toate cuvintele de specialitate tehnică, filosofică și medicală împrumutate din greacă? Și
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
voi întreba: -dumneavoastră de unde ați învățat limba romani? Nu tot de la romi? În acest caz sunteți autodidact și dumneavoastră domnule profesor Gheorghe Sarău, pentru că romii niciodată nu și-au scris limba! Cu alte cuvinte, vin românii să-i învețe pe țigani limba țigănească, după ce în prealabil românii au învățat de la țigani. Și au pretenții să se numească profesori de limba romani. Romii autodidacți ca mine nu pot să-și prezinte cultura și propria limbă pt. că românii le-au FURAT limba
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
de la romi? În acest caz sunteți autodidact și dumneavoastră domnule profesor Gheorghe Sarău, pentru că romii niciodată nu și-au scris limba! Cu alte cuvinte, vin românii să-i învețe pe țigani limba țigănească, după ce în prealabil românii au învățat de la țigani. Și au pretenții să se numească profesori de limba romani. Romii autodidacți ca mine nu pot să-și prezinte cultura și propria limbă pt. că românii le-au FURAT limba, și îi obligă pe romi să învețe o nouă limbă
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
de limba romani. Că este la modă în lumea țigănească să ne auto-proclamăm, regi, împărați..doar autodidacți nu vor să se recunoască unii români, dar îi acuză pe romii care vor să scrie despre limba și cultura proprie, că ei, țiganii sunt cei autodidacți. Au ajuns să vândă flori florarilor. Referință Bibliografică: Limba romani -victima doctoratelor! / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2012, Anul VI, 04 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
Căci noi suntem acum sângele proaspăt după care strigă toți capitaliștii din toate Camerele Reprezentanților Lumii, inclusiv Lumea a Treia din care facem parte și noi acum, cu minorități cu tot. Mai ales casta asta blestemată, de sudra, din rasa țiganilor. Și din rasa vrăjitoarelor Voodoo din India, din Asia și din Europa, care au umplut toată lumea acum, de-au ajuns chiar în prima linie genetică, își încheie intervenția scurt și la obiect Negresa-blondă. - Toate sunteți niște nebune frumoase și fanatice
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_int_constantin_milea_sandu_1339419228.html [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
de tine, cum erai înainte. -Aha! Nu știam de ce mă faci tu mereu de trei parale, când mă vezi! Ai prins drag de mine, nebuno! -Uite, că-mi veni inima la loc! Mă miram eu, să văd ,,drac mort sau țigan călcat de roata căruții”! Îți stă bine așa neam prost, cum ești. Nu te mai osteni să te schimbi, că mă băgaseși la idei. Ce sunt sclifoselile alea pe capul tău? Spune-i lui nea Gheorghe, ce ți-am zis
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1490314001.html [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
scoțându-și pălăriile în fața lui». Era invitat și la nunți la sași, deși nu invitau decât românii înstăriți, căci nu oricine se putea apropia de ei. Bunicul Niculiță ne-a învățat: «Dați bună ziua la toți!» Noi întrebam mirați: Și la țigani? iar el răspundea calm: «Și la țigani, că doar Dumnezeu i-a făcut și pe ei»”. Nea Niculiță cânta din frunză ca nimeni altul și avea și o voce foarte frumoasă. Codrii munților îl dăruiseră cu har, iar prin cântecul
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
și la nunți la sași, deși nu invitau decât românii înstăriți, căci nu oricine se putea apropia de ei. Bunicul Niculiță ne-a învățat: «Dați bună ziua la toți!» Noi întrebam mirați: Și la țigani? iar el răspundea calm: «Și la țigani, că doar Dumnezeu i-a făcut și pe ei»”. Nea Niculiță cânta din frunză ca nimeni altul și avea și o voce foarte frumoasă. Codrii munților îl dăruiseră cu har, iar prin cântecul din frunză nu se despărțea nicicând de
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
ani nu te-o mânca. Nimic din ce se întâmpla în sat nu scăpa de biciul vorbelor aparținând rapsozilor populari ai comunității; bunăoară, nea Mitică își amintește cum au descântat la o nuntă femeile din sat când un băiat de țigan a luat de soție o fată de român: Celuit-a, celuit / Un fecior de corturar / Pe-o fată de general / Corturaru’ om deștept / Se-mbrăcă locotenent, iar fata cânta: De la casa cu parfum / Am ajuns să dorm în fum / De la
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
aglomera după o oră-două, mai ales dacă erau multe procese penale. Atunci veneau și arestați și mai mulți avocați, jandarmi și chiar „mascați”, cum li se spunea polițiștilor de la serviciile speciale de combatere a criminalității, iar când în cauză erau țigani, era o nebunie să speri că ai un loc liniștit pe undeva! La intrarea judecătorului Vasile Diaconu, toată lumea s-a ridicat în picioare. „Hm! Respect, nu glumă... Când ne văd pe noi în robă și pe preoți cu patrafir! Apoi
DIVORŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1408994132.html [Corola-blog/BlogPost/368270_a_369599]
-
acestor dereglări de limbă, de introducerea unor cuvinte străine cu înțeles greșit , ar fi necesar să se readucă în actualitate Legea propusă de regretatul profesor George Pruteanu și aplicarea ei. Un neologism intrat forțat datorită politicii este “ rrom “ în loc de tradiționalul”țigan”. Cuvântul țigan nu există în limba romani, ci este un cuvânt peiorativ.Cuvântul” țigan” vine din grecescul athinganos, semnificând “păgân “, “eretic “, “ de neatens” sau “impur”.Cuvântul țigan a fost preluat în Țările Române în 1385 și desemna o stare socială
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
de limbă, de introducerea unor cuvinte străine cu înțeles greșit , ar fi necesar să se readucă în actualitate Legea propusă de regretatul profesor George Pruteanu și aplicarea ei. Un neologism intrat forțat datorită politicii este “ rrom “ în loc de tradiționalul”țigan”. Cuvântul țigan nu există în limba romani, ci este un cuvânt peiorativ.Cuvântul” țigan” vine din grecescul athinganos, semnificând “păgân “, “eretic “, “ de neatens” sau “impur”.Cuvântul țigan a fost preluat în Țările Române în 1385 și desemna o stare socială și etnia
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
necesar să se readucă în actualitate Legea propusă de regretatul profesor George Pruteanu și aplicarea ei. Un neologism intrat forțat datorită politicii este “ rrom “ în loc de tradiționalul”țigan”. Cuvântul țigan nu există în limba romani, ci este un cuvânt peiorativ.Cuvântul” țigan” vine din grecescul athinganos, semnificând “păgân “, “eretic “, “ de neatens” sau “impur”.Cuvântul țigan a fost preluat în Țările Române în 1385 și desemna o stare socială și etnia. Cuvintele rob, sclav au apărut mult mai târziu în limba română. Însă
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
și aplicarea ei. Un neologism intrat forțat datorită politicii este “ rrom “ în loc de tradiționalul”țigan”. Cuvântul țigan nu există în limba romani, ci este un cuvânt peiorativ.Cuvântul” țigan” vine din grecescul athinganos, semnificând “păgân “, “eretic “, “ de neatens” sau “impur”.Cuvântul țigan a fost preluat în Țările Române în 1385 și desemna o stare socială și etnia. Cuvintele rob, sclav au apărut mult mai târziu în limba română. Însă pe plan internațional se face confuzie între român și rom. Motivul că o
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]